ÎCCJ amână pentru 20 august decizia definitivă privind plata restanțelor salariale ale magistraților

Marți, 11 august 2026

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pentru 20 august pronunțarea unei decizii definitive în procesul privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care sunt chemate în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor. Valoarea sumelor aflate în litigiu este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.

Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, la 5 mai, acțiunea formulată de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata drepturilor salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Potrivit hotărârii pronunțate în primă instanță, Executivul ar trebui să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă. În cazul neexecutării, hotărârea prevede penalități de 1% pe zi din suma datorată și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă susține că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive timp de peste zece ani afectează drepturile patrimoniale ale magistraților care dețin titluri executorii. ÎCCJ mai arată că neplata sumelor ar ridica probleme privind respectarea autorității hotărârilor judecătorești și a principiului separației puterilor în stat.

În cursul procesului, reprezentanții Guvernului au solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul solicită clarificarea posibilității ca o instanță să oblige Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și a condițiilor în care pot fi stabilite drepturi salariale peste limitele prevăzute de legea bugetului.

Guvernul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la soluționarea acesteia.

Separat, la 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională cu privire la existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte. Guvernul susține că, prin hotărârea pronunțată, instanța ar fi intervenit într-un domeniu care ține de atribuțiile Executivului și Parlamentului privind elaborarea și rectificarea bugetului și gestionarea fondurilor publice.

Restanțele salariale provin din majorări acordate retroactiv magistraților. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, în vederea alinierii acestora la soluții pronunțate anterior de instanțe. Majorările au fost aplicate retroactiv începând cu anul 2018.

În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, sumă cu aproximativ 50% mai mare decât cea alocată în anul precedent. O parte dintre fonduri era destinată achitării drepturilor salariale restante. Ulterior, Guvernul a amânat plata unei părți din aceste sume și a realocat fonduri către un pachet de măsuri sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.