Fostul președinte Ion Iliescu, trimis din nou în judecată de Parchetul General în Dosarul Revoluției din 1989. Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității
Miercuri, 17 august 2022, G4 Media
Parchetul General l-a trimis în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu în Dosarul Revoluției din 1989, potrivit rechizitoriului făcut public de procurori. Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca și Gelu Voican Voiculescu – fost vicepremier apropiat de Iliescu, și generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.
Este a doua încercare a Parchetului General de a trimite în instanță Dosarul Revoluției. Precedenta tentativă a fost invalidată de judecători, care au retrimis dosarul la parchet.
În 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 2021, ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Liviu Negoiță, primarul Sectorului 3, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu
Miercuri, 10 august 2022, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 150/VIII/3 din 21 februarie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
– ROBERT SORIN NEGOIȚĂ, primar al Sectorului 3 din municipiul București, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave, a unei infracțiuni de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave și a infracțiunii de complicitate la fals intelectual;
– OCTAVIAN GHEȚU, director executiv la Direcția Economică din cadrul Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave, a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave și fals intelectual;
– GEORGE-ALEXANDRU MANCIU, la data faptelor exercita, cu titlu temporar, funcția de director executiv al Direcției Utilități Publice din cadrul Primăriei Sector 3, sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave;
– IRINA-GINA SOROCEANU, director executiv la Direcția Investiții și Achiziții din cadrul Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave;
FLORENTINA PENCEA, la data faptelor exercita, cu titlu temporar, funcția de director executiv al Direcției juridice din cadrul Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave;
– ELENA PETRESCU, la data faptelor consilier local în cadrul Consiliului Local Sector 3 și viceprimar al Primăriei Sector 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave și fals intelectual;
– MIHĂIȚĂ MARIUS, la data faptelor secretar al Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii a două participații improprii la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave;
– MIRELA CHETREANU, auditor public extern în cadrul Curții de Conturi a României-Camera de Conturi București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual;
Persoană fizică, reprezentant al S.C. ROSAL GRUP S.A, sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave;
– și S.C. ROSAL GRUP S.A., sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave. Citește mai mult
27 de persoane trimise în judecată de DNA în „Dosarul permiselor de la Suceava” privind omologarea şi înmatricularea unor autovehicule
Vineri, 22 iulie 2022, Știri Juridice
În această cauză, a treia, desprinsă din dosarul cunoscut în spațiul public sub denumirea de „Dosarul permiselor de la Suceava”, procurorii anticorupție au finalizat cercetările doar în ceea ce privește comiterea unor fapte de corupție legate de omologarea și înmatriculările auto.
În continuare, se desfășoară acte de urmărire penală pentru fapte legate de fraudarea probei practice a examenului de conducere.
În prezentul dosar, privind strict omologarea și înmatricularea unor autovehicule, au fost trimiși în judecată, sub control judiciar, următorii inculpați:
FINIȘ FLORIN VALY, comisar șef de poliție, la data faptelor șef al Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Suceava, ofițer responsabil pe linie de înmatriculări auto în cadrul Compartimentului Înmatriculări și Evidență a Vehiculelor Rutiere și ofițer examinator auto, în sarcina căruia s-a reținut comiterea a trei infracțiuni de luare de mită, în formă continuată,
BIVOL ION BOGDAN, la data faptelor agent de poliție în cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată,
AFLOAREI ALEXANDRU-IULIAN, la data faptelor agent de poliție în cadrul IPJ Suceava – Poliția mun. Suceava, Biroul Rutier, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– complicitate la trafic de influență,
– complicitate la dare de mită,
9 persoane fizice, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de: trafic de influență și dare de mită, săvârșite sub diferite forme de participație penală,
De asemenea, în stare de libertate, au mai fost trimiși în judecată următorii inculpați: Citește mai mult
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, unde urmează să fie audiat de DNA în calitate de martor în dosarul fostului ministru Adrian Chesnoiu
Vineri, 22 iulie 2022, Agerpres
Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că el urmează să fie audiat în calitate de martor în dosarul în care fostul ministru Adrian Chesnoiu este acuzat de instigare, sub forma participaţiei improprii, la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracţiuni) şi abuz în serviciu.
Daniel Tudorache, urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu. DNA susține că fostul primar al Sectorului 1 a produs un prejudiciu de 944 milioane de lei
Joi, 21 iulie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții:
TUDORACHE DANIEL, la data faptei primar al Sectorului 1 București,
PIȚIGOI BOGDAN, la data faptei director executiv al Direcției Investiții din cadrul Primăriei Sector 1 București,
LUDU DORINELA-ANCA, la data faptei director executiv Direcția Management Economic din cadrul Primăriei Sectorului 1 București,
FULGEANU OVIDIU-NICOLAE, la data faptei director executiv Direcția Juridică și Resurse Umane din cadrul Primăriei Sectorului 1 București,
toți pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
FODOROIU COSMIN-MARIUS, la data faptei director executiv al Direcției Investiții în cadrul Primăriei Sectorului 1 București, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată,
Persoană fizică, la data faptei director executiv al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
Persoană fizică, la data faptelor director operațional al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– înșelăciune, în formă continuată,
Persoană fizică, la data faptei director general adjunct al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată. Citește mai mult
Fostă şefă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Primăriei Timişoara, urmărită penal de DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus efectuarea urmăririi penale față de
AURELIAN RODICA, la data faptei șefă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate sub forma participației improprii la abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată,
– fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,
– instigare la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,
– uz de fals în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În prezenta cauză sunt cercetate aspecte referitoare la săvârșirea unor presupuse infracțiuni de către persoane din conducerea primăriei municipiului Timișoara în legătură cu modalitatea de organizare a unor concursuri de angajare, atât pentru posturi de conducere, cât și pentru posturi de execuție, în perioada 2018 – 2020.
În contextul menționat mai sus, suspecta Aurelian Rodica, în calitate de șefă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, ar fi înlocuit în dosarele de concurs a 10 persoane lucrările predate de acestea cu altele în care erau trecute răspunsurile corecte.
Urmarea acestor demersuri a fost faptul că persoanele respective ar fi promovat concursurile și ulterior, prin dispozițiile primarului municipiului Timișoara, care a acționat fără vinovăție, ar fi fost numite în posturi de consilier, inspector de specialitate, director executiv etc.
Precizăm că, anterior și în cursul zilei de 19 iulie 2022, procurorii anticorupție au efectuat mai multe activități de urmărire penală (percheziții, ridicări de documente etc.) în vederea constituirii probatoriului.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Primarul Mihai Chirica şi mai mulți angajaţi ai primăriei Iași, trimiși în judecată de DNA
Vineri, 15 iulie 2022 – Știri Juridice
DNA Iași a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
HARABAGIU GABRIEL VASILE, la data faptelor viceprimar al municipiului Iași, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de fals intelectual și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit,
CHIRICA MIHAI, la data faptelor și în prezent primar al municipiului Iași, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de complicitate la fals intelectual, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit și fals intelectual în formă continuată (două acte materiale),
BRÂNDUȘESCU ANCA-NORA, arhitect șef al municipiului Iași și șefă a Direcției de Arhitectură și Urbanism, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile de fals intelectual și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit,
POPA MARIANA, registrator în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit,
SC FLUX S.R.L și administratorul societății, fiecare pentru infracțiunile de complicitate la fals intelectual și complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În exercitarea atribuțiilor de înlocuitor al primarului, inculpatul Harabagiu Gabriel Vasile, la acea dată viceprimar al municipiului Iași, beneficiind de ajutorul primarului Chirica Mihai, ar fi dispus/semnat documente, cu încălcarea legii și prin atestarea unor împrejurări contrare realității, în procedura de atestare a construirii, respectiv a extinderii unui imobil din municipiul Iași. Concret, blocul ar fi fost construit și intabulat ilegal de către SC FLUX S.R.L, cu mai multe niveluri față de cele prevăzute în autorizație, iar suprafața imobilului este mai mare decât cea din autorizație fiind încălcat planul urbanistic zonal.
La emiterea documentelor în condiții de nelegalitate ar fi participat și inculpata Brândușescu Anca-Nora, la acea vreme arhitect șef al municipiului Iași.
Intabularea imobilului în cartea funciară s-ar fi efectuat în baza certificatului de atestare a edificării/extinderii construcției, datat 10.10.2018, emis de municipiul Iași. Cu privire la certificatul respectiv, din materialul probator administrat în cauză ar fi rezultat existența, pe parcursul derulării procedurilor de atestare a construcției, a 3 (trei) variante diferite din punct de vedere al conținutului sau al persoanelor care au semnat certificatul, toate variantele având același număr de înregistrare și aceeași dată.
Pe baza certificatului emis de primărie, inculpata Popa Mariana, în calitate de registrator în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași, ar fi admis cererea de intabulare (la data de 27 decembrie 2018) cunoscând că documentele care o însoțeau nu reflectă situația reală a imobilului și că, în mod legal, această cerere ar fi trebuit respinsă, așa cum aceeași inculpată o făcuse de altfel făcut-o anterior (la data de 23 octombrie 2018).
Emiterea certificatului de atestare a creat, pentru societatea beneficiară SC FLUX SRL, posibilitatea de a înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului în cartea funciară și de a proceda la vânzarea apartamentelor din respectivul imobil, cu obținerea de foloase necuvenite.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași.
Detalii din referatul DNA trimis la Parlament pentru ridicarea imunității fostului ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu
Fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu ar fi intervenit şi la preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Felix-Vasile Cozma, pentru concursul de angajare în cadrul ministerului Agriculturii al unui fost ofiţer STS care nu luase nota de trecere, deşi i se dăduseră subiectele – se arată în referatul DNA trimis la Parlament pentru ridicarea imunității fostului ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, document consultat de G4media.ro.
Candidatul pentru care s-ar fi intervenit este un fost ofiţer STS. Aurel Sandu viza funcţia de „şef serviciu în cadrul Serviciului Patrimoniu, Arhivă, Administrativ şi Protocol – Direcţia Investiţii, Achiziţii, patrimoniu şi Administrativ – Direcţia generală Buget Finanţe şi Fonduri Europene” din Ministerul Agriculturii.
„Ministrul (Adrian Chesnoiu – n.r.) i-a solicitat martorului denunţător să îi indice numitului Sandu Aurel un număr de 3 acte normative din cele 12 menţionate ca bibliografie, din care urmează să fie întocmite subiectele, pentru ca acesta să poată învăţa în scopul câştigării concursului. De asemenea, având în vedere că din comisie, în temeiul dispoziţiilor legale, urma să facă parte şi un reprezentant al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), care propune o parte dintre subiectele probei scrise şi participă la notarea lucrărilor, ministrul Agriculturii i-a transmis martorului-denunţător să îi comunice dacă întâmpină probleme cu persoana desemnată de ANFP”, se arată în documentul DNA. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Conducerea Administrație Bazinale de Apă Mureș, trimisă în judecată de DNA pentru abuz în serviciu
Joi, 14 iulie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureș au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
BUTIULCĂ COSMIN-RAREȘ, la data faptei director al Administrației Bazinale de Apă (A.B.A.) Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
NEMET ADINA-SIMINA, la data faptei director tehnic și înlocuitor legal al directorului A.B.A. Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
BUCULEU ARTEMIZA-IRENA, la data faptei șefă a Serviciului Resurse umane, relații cu publicul și administrativ (R.U.R.P.A.), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
CENGHER IONUȚ-OVIDIU, la data faptei director la Sistemul de Gospodărire a Apelor (S.G.A.) Mureș din cadrul A.B.A. Mureș, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2020, inculpații Butiulcă Cosmin-Rareș și Nemet Adina-Simina, în calitățile menționate mai sus, beneficiind de ajutorul șefei Serviciului Resurse umane, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi dispus angajarea, prin detașare (prelungită până la 9 luni), și numirea temporară a inculpatului Cengher Ionuț-Ovidiu pe postul de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureș, în condițiile în care acesta nu ar fi avut niciun fel de experiență în acel domeniu și nici nu ar fi îndeplinit condițiile de ocupare a acelui post. Anterior, inculpatul Cengher Ionuț-Ovidiu își desfășurase activitatea în cadrul unui birou parlamentar.
Demersurile de angajare a inculpatului Cengher Ionuț-Ovidiu pe postul respectiv s-ar fi derulat foarte rapid, pe durata a doar trei zile (10-13 februarie 2020), perioadă în care ar fi fost eliberat și postul de director al S.G.A. Mureș (prin emiterea de către directorul A.B.A. Mureș a unei decizii prin care titularului de la acea vreme i s-a schimbat funcția din cea de director al S.G.A. Mureș în cea de inginer șef la S.G.A. Mureș).
Prin faptele descrise anterior, ar fi fost produs un prejudiciu bugetului A.B.A. Mureș în sumă totală de 89.111 lei, reprezentând suma veniturilor încasate de către inculpatul Cengher Ionuț-Ovidiu.
Administrația Bazinală de Apă (A.B.A.) Mureș nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunal Mureș cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, este audiat la DNA Timișoara
Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a ajuns la DNA Timișoara, luni dimineață, unde este audiat în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu.
Procurorii DNA susțin că Adrian Chesnoiu s-ar fi implicat în trucarea unor concursuri.
La intrarea în sediul DNA, Chesnoiu a declarat: „V-am spus că nu fac nicio declarație, decât la finalizarea…. Când se va finaliza totul, v-am spus că eu nu sunt adeptul unei justiții televizate, că așa e normalitatea. M-am pus la dispoziția procurorilor, la final o să facem declarații”.
În urma deschiderii dosarului penal, Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii și s-a suspendat din PSD.
Chesnoiu a fost înlocuit la ministerul Agriculturii de Petre Daea.
Sinteza cauzelor finalizate de DNA în luna iunie 2022, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă
1. În cauza mediatizată prin comunicatul de presă nr. 136/VIII/3 din 15 februarie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției a inculpaților:
BOIȚĂ BOGDAN și CIUCĂ COSTIN ȘTEFĂNIȚĂ, cercetați sub control judiciar, la data faptelor inspectori în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală București, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată,
Persoană fizică, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea unei infracțiuni de dare de mită.
În acordurile de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 05 – 11 februarie 2022, inculpații Boiță Bogdan și Ciucă Costin Ștefăniță, în calitățile menționate mai sus, ar fi primit și pretins de la trei oameni de afaceri (printre care și persoana fizică trimisă în judecată în prezenta cauză) sumele de 12.000 lei, 20.000 lei respectiv 15.000 lei, pentru a nu dispune suspendarea activității societăților celor trei administratori din cauza unor nereguli constatate în urma unor controale fiscale.
Suma de 15.000 lei ar fi fost remisă inculpaților Boiță Bogdan și Ciucă Costin în data de 11 februarie 2022.
În prezența apărătorilor aleși, inculpații au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:
Ciucă Costin Ștefăniță – 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea unor drepturi,
Boiță Bogdan – 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea unor drepturi,
Persoana fizică – 1 an 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Dosarele de urmărire penală privindu-i pe inculpați împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Ilfov. Citește mai mult
Primarul Buzăului, Constantin Toma a anunţat că DNA a clasat dosarul privind suspiciunea de fraudare a fondurilor europene
Vineri, 24 iunie 2022, Agerpres
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), a anunţat, vineri, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Ploieşti a clasat dosarul în care era anchetat pentru fraudă din fonduri europene.
Potrivit acestuia, DNA a constatat că “faptele nu există în materialitatea lor”.
“Doresc să vă informez că în Dosarul Penal Nr. 16/P/2022, anchetat de DNA Ploieşti, cu privire la suspiciunea de fraudă cu fonduri europene, am primit clasarea cauzei privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000 şi art. 306 alin.1 C.p., întrucât faptele nu există în materialitatea lor”, a scris Constantin Toma, pe pagina sa de Facebook.
În consecinţă, a mai spus acesta, proiectele vor fi deblocate, iar lucrările de reabilitare a infrastructurii rutiere a municipiului Buzău vor continua.
“Mulţumesc tuturor buzoienilor care au avut încredere în mine şi să le fie ruşine celor care, cu multă răutate, au ieşit public şi au încercat să mă considere deja un infractor! Buzăul îşi continuă proiectele pe fonduri europene şi acest lucru este cel mai important pentru buzoieni”, a adăugat Constantin Toma.
Plângerea a vizat proiectul “Reabilitare a infrastructurii rutiere inclusiv piste pentru biciclişti pe coridoarele deservite de transportul public în municipiul Buzău”, în valoare de aproape 20 de milioane de euro
DNA cere ridicarea imunităţii ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, pe care îl acuză de abuz în serviciu
Vineri, 24 iunie 2022, Știri Juridice
În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al D. N.A. Crin Nicu Bologa a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, deputat în Parlamentul României, la data faptelor și în prezent având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
– instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite (patru infracțiuni),
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, ministrul ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui coleg (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene.
Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la patru candidați “agreați” dintre care, în urma susținerii probelor scrise și orale, doar trei au promovat concursurile respective.
De menționat este faptul că, la intervenția directă a ministrului, în cazul unuia dintre candidați, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze pe acesta în condițiile în care nu obținuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcția de șef serviciu, obținând până în prezent venituri salariale în valoare de 33.782 lei.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de șase volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Valerică Chitic, primarul oraşului Mărăşeşti - reţinut pentru 24 de ore
Primarul oraşului Mărăşeşti, Valerică Chitic, a fost reţinut, marţi seara, pentru 24 de ore, într-un dosar privind mai multe infracţiuni, între care folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, delapidare, fals intelectual, folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii şi grup infracţional organizat, conform reprezentanţilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
“În urma audierilor care au avut loc marţi, faţă de primarul oraşului Mărăşeşti, Valerică Chitic, s-a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore, începând cu ora 22,10. Acesta are calitatea de suspect într-un dosar privind mai multe infracţiuni, printre care folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, delapidare, fals intelectual, folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii şi grup infracţional organizat. Facem precizarea că, până la adoptarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, persoana reţinută se bucură de prezumţia de nevinovăţie”, a declarat, pentru AGERPRES, procurorul de caz, Nicolae Pîrcălăbescu.
Marţi, procurorii vrânceni au efectuat mai multe percheziţii la Mărăşeşti, atât la sediul primăriei din localitate, cât şi la persoane fizice şi la o societate care ar avea legătură cu dosarul în care este cercetat primarul. Mai multe persoane au fost aduse la audieri, dar primarul Valerică Chitic a fost singurul reţinut.
Potrivit anchetatorilor, cercetările în dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea au pornit de la o sesizare din oficiu. La percheziţii au fost ridicate mai multe documente, în urma analizei acestora urmând a se stabili prejudiciul în cauză.
Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și instigare la delapidare
Miercuri, 22 iunie 2022, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatului de presă nr. 360/VIII/3 din 28 aprilie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
ALEXE COSTEL, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– instigare la delapidare,
Persoană fizică, la data faptelor director general în cadrul unei societăți comerciale cu activitate în siderurgie, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– dare de mită,
– delapidare,
– participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,
Cinci persoane fizice, pentru săvârșirea unor infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată comise sub forma autoratului și a participației improprii.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
La data de 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE.
Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză.
Valoarea foloaselor ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societății respective, trimis în judecată în prezenta cauză, și se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.
Ulterior, pentru a crea o aparență de legalitate scoaterii din gestiune și remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeași cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociație controlată de ceilalți trei inculpați, persoane fizice.
În perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, pentru a-și crea un „alibi juridic” necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleași trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.).
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor primite în contextul de mai sus.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Elena Udrea s-a întors în țară direct la Penitenciarul Târgșor
Vineri, 17 iunie 2022, Agerpres
Fostul ministru Elena Udrea a fost adusă în România, pe la Vama Giurgiu, de unde va fi transportată de lucrătorii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) la Penitenciarul Târgşor, unde va fi încarcerată.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a refuzat miercuri să suspende mandatul european de arestare pe numele Elenei Udrea, transmite AFP.
În 10 iunie, Curtea de Apel din Sofia a admis cererea autorităţilor române privind extrădarea fostului ministru al Turismului Elena Udrea, care are de executat în România o condamnare de 6 ani închisoare în dosarul “Gala Bute”.
Instanţa din Bulgaria a dispus punerea în executare a mandatului european emis pe numele Elenei Udrea şi extrădarea în România, decizia fiind definitivă.
Udrea a fost condamnată definitiv pentru fapte de corupţie în iunie 2018, când se afla în Costa Rica. Recursul său în anulare a fost respins în 7 aprilie, iar în prezent se află în curs o altă cale de atac extraordinară împotriva sentinţei. La aceeaşi dată, autorităţile române au emis pe numele ei un mandat de arestare, reaminteşte un comunicat al CEDO. Udrea a fost arestată în aceeaşi zi în Bulgaria, în timp ce încerca să ajungă în Grecia, a mai reţinut instanţa de la Strasbourg.
Mandatul european a fost confirmat de justiţia bulgară, iar ca urmare Udrea a sesizat marţi CEDO, solicitând suspendarea de urgenţă a executării mandatului european de către autorităţile din Bulgaria. Ea a cerut totodată să nu fie extrădată în România.
Udrea a invocat în sprijinul cererii sale mai multe articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, arătând în special că urmează să fie închisă în condiţii necorespunzătoare, din cauza supraaglomerării penitenciarelor din România. Ea a afirmat şi că a primit ameninţări cu moartea în timp ce se afla în arest preventiv. De asemenea, a susţinut că a fost condamnată de o instanţă constituită nelegal, care nu a fost independentă şi imparţială, a mai reţinut CEDO.
Argumentele ei nu i-au convins pe magistraţii europeni, care “au decis să respingă aplicarea măsurii provizorii”, a comunicat CEDO, fără a-şi motiva decizia.
Doi foşti directori în Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare judecaţi pentru abuz în serviciu de DNA
Miercuri, 25 mai 2022, Știri Juridice
DULCEA GHEORGHE, la data faptei îndeplinind succesiv funcțiile de director economic (01.01.2008 – 17.05.2012) și ulterior director general (18.05.2012 – 28.03.2013) în cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (R.A.A.N),
CONSTANTIN GHEORGHE-SILVIU, la data faptei director economic adjunct/șef serviciu financiar contabilitate în cadrul R.A.A.N. – Sucursala Romag Termo,
TRĂILESCU MIHAI, la data faptei șef Serviciul investiții în cadrul R.A.A.N. – Sucursala Romag Termo,
în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
doi reprezentanți ai unei societăți comerciale în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – iulie 2012, inculpații Dulcea Gheorghe și Constantin Gheorghe-Silviu, în calitățile lor de directori, ar fi aprobat ca Regia Autonomă pentru Activități Nucleare să plătească, în mod nelegal, suma de 55.679.341 lei către societatea reprezentată de ceilalți doi inculpați.
S-a reținut că plata, reprezentând contravaloarea unor lucrări care nu au fost executate, precum și penalități, dobânzi și taxă de scont nejustificate ar fi fost aprobată de cei doi directori cu încălcarea prevederilor dispozițiilor legislației primare, iar la o parte din plățile efectuate presupus nelegal ar fi contribuit și Trăilescu Mihai, șef Serviciul investiții, care ar mai fi semnat și alte documente ce ar fi generat plăți nelegale suplimentare de 11 598,580 lei .
Prejudiciul reținut în dauna Regiei Autonome pentru Activități Nucleare ca urmare a activităților desfășurate de inculpați este estimat la suma de 67.277.920 lei, iar regia, prin lichidator judiciar, s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților.
Plățile presupus nelegale s-au efectuat în contextul derulării unui contract ce fusese încheiat în 12.05.2009, între Regia Autonomă pentru Activități Nucleare – ROMAG-TERMO și o societate comercială, având ca obiect furnizarea, montarea și punerea în funcțiune a instalației de evacuare a deșeurilor (zgură și cenușă) produse de o termocentrală, respectiv sucursala ROMAG-TERMO, localizată în comuna Izvorul Bârzii, satul Halânga, județul Mehedinți. Această termocentrală, asigura, între altele, aburul tehnologic necesar producerii de apă grea ca moderator și agent de răcire pentru cele două grupuri ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.
Modernizarea instalației de tratare a deșeurilor rezultate din arderea cărbune urma să elimine inconvenientele de natură tehnologică, economică și de mediu ce încălcau reglementările europene de depozitare a deșeurilor.
În condițiile derulării contractului mai sus menționat, din probele administrate a reieșit că, pe lângă faptul că Regia Autonomă pentru Activități Nucleare ar fi ajuns în situația de a plăti lucrări neefectuate, prin conduita celor trei inculpați din conducere, această regie ar fi fost nevoită să plătească penalități nejustificate.
Modalitatea în care s-a derulat contractul respectiv ar fi contribuit la intrarea în insolvență și, în final, la falimentul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare.
În vederea acoperirii prejudiciului, s-a dispus sechestru asigurător asupra bunurilor tuturor inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Mehedinți cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză față de inculpați.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.
Primarul Constanței, Vergil Chițac, suspect într-un dosar DNA privind plăți nelegale pentru spații verzi către o firmă de casă a fostei administrații condusă de Radu Mazăre
Joi, 19 mai 2022, G4 Media
Primarul Constanței, Vergil Chițac, este suspect într-un dosar DNA privind plăți nelegale într-un contract pentru spații verzi, au declarat surse judiciare pentru G4Media.
Șeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Horia Constantinescu, fost șef în Primăria Constanța, este suspect în același dosar.
Chițac și Constantinescu au fost audiați la DNA Constanța în urmă cu o lună.
Primarul Constanței ar fi plătit nelegal către firma care întreține spațiile verzi din oraș mai multe facturi în afara unui contract. Este vorba de Garden Shop Services, fosta Pomacost, o firmă de casă a fostei administrații conduse de Radu Mazăre, înființată de vărul fostului primar, Basarab Popa.
Horia Constantinescu a declarat pentru G4Media că ”nu stăpânește informația” și nu o poate comenta:
„Așa cum mă cunoașteți, nu voi evita sa mă pronunț public, dar la momentul în care voi avea toate informațiile relevante”.
Întrebat dacă nu i-a fost adusă la cunoștintă calitatea de suspect, Horia Constantinescu a declarat:
„Nu am spus asta, ci doar că nu am toate informațiile relevante”, a transmis șeful ANPC pentru G4Media. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
DNA face percheziţii la sediul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoşani
Vineri, 13 mai 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada decembrie 2020 – mai 2022.
În cursul zilei de 13 mai 2022, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții în patru locații dintre care una este sediul unei instituții publice, iar restul domiciliile/sediile unor persoane fizice și juridice situate pe raza județului Botoșani, precum și la domiciliul unei persoane fizice din București.
În cauză procurorii beneficiază de sprijin din partea Inspectoratului Județean de Jandarmi Suceava.
Georgiana Popa, inspector antifraudă, trimisă în judecată de DNA pentru trafic de influență
DNA – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatei
POPA GEORGIANA, la data faptei inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală București, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul lunii martie 2022, inculpata Popa Georgiana ar fi pretins, în mod repetat, de la un fost director în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (martor în cauză) suma de 100.000 euro despre care susținea că o va remite unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență. În schimbul banilor, presupusul procuror ar fi trebuit să dispună o soluție favorabilă martorului într-o eventuală cauză penală în care acesta ar fi fost cercetat.
În contextul menționat mai sus, la data de 29 martie 2022, inculpata Popa Georgiana ar fi primit cei 100.000 de euro pretinși, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.
Un fost adjunct al directorului STS, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă de 75.000 de euro
DNA – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a unui inculpat, persoană fizică, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– spălare a banilor,
– fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În perioada august 2021 – ianuarie 2022, inculpatul ar fi pretins, în mod repetat, de la administratorul unei societăți comerciale (martor în cauză), inițial, un autoturism de lux, ulterior contravaloarea acestuia, de 75.000 euro, pentru a-și exercita influența pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra reprezentantului a două societăți comerciale cu care martorul avea mai multe litigii, în scopul stingerii acestora.
Concret, „intervenția” inculpatului trebuia să se finalizeze cu încheierea unei tranzacții privind stingerea tuturor litigiilor aflate pe rolul instanțelor din București și achitarea de către una dintre societățile reprezentate de persoana menționată mai sus către societatea martorului a unor datorii în cuantum de aproximativ 1.500.000 euro.
Pentru a disimula proveniența sumei pe care ar fi urmat s-o primească pentru „serviciile” sale, la data de 06 ianuarie 2022, inculpatul ar fi încheiat cu martorul un contract fictiv de împrumut.
În contextul menționat mai sus, la data de 12 ianuarie 2022, inculpatul ar fi primit cei 75.000 de euro pretinși, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.
Potrivit unor surse judiciare citate de AGERPRES, bărbatul trimis în faţa judecătorilor de procurori este generalul în rezervă Florin Mihalache, fost adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în perioada 2001-2005.
Cornelia Nagy, preşedintele Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, acuzată de DNA de abuz în serviciu
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de NAGY CORNELIA, la data faptelor și în prezent președinte al Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) și HOHAN (fostă DEACONESCU) MĂDĂLINA IOANA, consilier achiziții publice în cadrul aceleiați instituții publice, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, foloase necuvenite.
În cauză s-a mai dispus efectuarea urmăririi penale față de SC ROMWINE & COFFE SRL și față de alte persoane administratori de societăți comerciale, în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de trafic de influență, spălarea banilor, infracțiuni de fals și înșelăciune.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: În prezenta cauză penală se desfășoară cercetări cu privire la modalitatea presupus nelegală în care, în cursul anului 2020, la începutul pandemiei de Covid 19, a fost încheiat un contract cadru de achiziții publice de măști de protecție, în valoare de peste 50 de milioane lei.
În acest context, NAGY CORNELIA, în calitate de președinte al Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) și HOHAN (fostă DEACONESCU) MĂDĂLINA IOANA, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea legislației, ar fi semnat în cursul lunii martie 2020, un Acord cadru între instituția pe care o reprezentau și firma SC ROMWINE & COFFE SRL, prin care era vizată achiziția a 1.750.000 măști de protecție.
În demersurile lor, cele două reprezentante ale ONAC ar fi fost determinate cei doi oameni de afaceri care controlau firma SC ROMWINE & COFFE SRL și de administratorul acesteia, care, împreună, s-ar fi înțeles să interpună firma în procedura de atribuire a contractului finanțat din bani publici, deși cunoșteau că respectiva firmă nu are capacitatea tehnică și financiară să onoreze acordul cadru.
Cum SC ROMWINE & COFFE SRL nu avea capacitatea să respecte clauzele contractuale (livrarea la timp a măștilor), ar fi fost falsificate mai multe documente care i-ar fi permis acesteia să evite plata către statul român a unor penalități în valoare de 12.786.706 lei.
Pentru a se asigura de obținerea/derularea în bune condiții a contractelor de achiziții publice cu materiale sanitare, unul dintre suspecți ar fi achitat unei alte persoane, suspect în cauză, sub forma unui contract de reprezentare consultanță și prestări servicii – intermediere, suma de 568.820 lei.
Prin activitățile descrise mai sus ar fi fost vătămate interesele societăților participante în cadrul procedurii și ale instituțiilor publice implicate în acțiunile de prevenire și răspuns împotriva infecției cu virusul SARS – Cov 2 cărora le erau destinate materialele de protecție. Concomitent s-ar fi obținut un folos necuvenit în sumă totală de 22.906.031 lei pentru societățile controlate de suspecți (atât pentru cea care a încheiat contractele de mai sus cât și pentru firmele interpuse).
Suspectelor NAGY CORNELIA și HOHAN (fostă DEACONESCU) MĂDĂLINA IOANA li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
DNA a reținut un om de afaceri din Timișoara pentru dare de mită
Marți, 3 mai 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03 mai 2022, a unui suspect, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de dare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 16.11.2021 – 07.04.2022, suspectul, sprijinit de o altă persoană, i-ar fi promis unui funcționar din cadrul primăriei comunei Giroc, județul Timiș (martor în cauză) diferite sume de bani în legătură cu exercitarea unor atribuții de serviciu.
Concret, suspectul i-ar fi promis martorului sumele de:
– 40.000 euro pentru eliberarea a două adeverințe din care să rezulte în mod nereal că două parcele de teren (de 7.882 mp și de 6.529 mp) fac parte din intravilanul localității, deși acestea figurau în realitate în extravilan,
– 50.000 euro pentru întocmirea unui proiect imobiliar și eliberarea autorizației de construire pentru ansamblul de locuințe care urma să se realizeze pe un teren în suprafața de 6.600 mp, situat pe raza aceleiași comune.
Suspectului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Parchetul General face verificări după ce a fost găsit un microfon în biroul lui Raed Arafat
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat marţi că în urma găsirii unui microfon în biroul secretarului de stat Raed Arafat, Parchetul General a efectuat o verificare.
“Pe acest subiect nu aş putea comenta mai mult, însă vă pot asigura că acordăm sprijin unităţilor de parchet în desfăşurarea oricărei anchete. Am acordat sprijin unităţii de parchet pentru desfăşurarea acestei anchete, aşa cum am făcut de fiecare dată când MAI a fost solicitat de către Parchet. Date despre anchetă, rezultatele anchetei şi orice alt detaliu – poate da Parchetul General”, a precizat Bode, în cadrul unei conferinţe de presă.
Sinteza cauzelor finalizate de procurorii anticorupție în luna martie 2022, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă
1. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului DUNĂREANU MIHAIL la data faptei evaluator desemnat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 10 februarie – 20 aprilie 2011, inculpatul Dunăreanu Mihail, în calitate de evaluator desemnat într-un dosar al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să estimeze valoarea de piață a unui teren situat în municipiul Constanța, și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute în legislația primară și ar fi stabilit o valoare a terenului-subiect de 15.668.460 lei – cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 lei.
Pentru a supraevalua terenul, inculpatul Dunăreanu Mihail ar fi folosit o metodă de evaluare nerecunoscută de Standardele Internaționale de Evaluare, o informație comparabilă inadecvată și valori de calcul nefundamentate, nu ar fi analizat terenul-subiect sub aspectul caracteristicilor fizice și tehnice, al celei mai bune utilizări și al pieței specifice și nu ar fi folosit metode de evaluare specifice abordării prin comparația vânzărilor, deși erau disponibile suficiente informații de piață.
Ulterior, la data de 26 mai 2011, pe baza raportului de evaluare depus de inculpat, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat acordarea unei despăgubiri de 15.668.460 lei.
Ministerul Finanțelor s-a constituit parte civilă, iar în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii față de mai multe persoane, cesionari ai drepturilor de despăgubire.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
2. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi inculpați, la data faptelor angajați ai unei companii și lideri de sindicat, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada mai 2018 – octombrie 2020, cei doi inculpați împreună cu o altă persoană care a încheiat cu procurorii anticorupție un acord de recunoaștere a vinovăției și care, la data faptei, deținea funcția de șef birou administrativ în cadrul companiei respective, ar fi pretins și primit de la un om de afaceri suma totală de 80.217 lei.
Banii respectivi ar fi fost pretinși și primiți pentru ca inculpații să determine conducerea societății unde își desfășurau activitatea să mențină în vigoare un contract de furnizare produse alimentare destinate angajaților, încheiat anterior cu omul de afaceri.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Caraș Severin cu propunere de a se mențină măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Anterior, la data de 25 februarie 2022, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu unul dintre inculpați, în sarcina acestuia reținându-se săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În prezența avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptei de trafic de influență reținută în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv:
– o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public. Citiți mai mult pe site-ul DNA
Urmărire penală in rem în cazul falsurilor în declarații comise de Băsescu
Marți, 5 aprilie 2022, Grupul de Investigații Politice
Parchetul General a anunțat că în dosarul cu numărul 112/P/2020, dosarul declarațiilor false de necolaborare cu Securitatea depuse de Traian Băsescu, „se efectuează urmărirea penală in rem sub aspectul infracțiunii de fals în declarații”.
În 24 iulie 2020, în urma unei sesizări formulate de GIP, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală in rem sub aspectul infracțiunii de fals în declarații săvârșite de Traian Băsescu în dosarul 112/P/2020.
În data de 13 iulie 2020, GIP a sesizat Parchetul în legătură cu faptul că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în 2004 și 2009, când a candidat la alegerile prezidențiale, în 2016, când a candidat pentru Parlamentul României și în 2019, când a candidat pentru Parlamentul European.
Toate aceste declarații sunt false.
În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Băsescu – Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
În 23 martie 2022, Înalta Curte a menținut decizia Curții de Apel, hotărând, definitiv, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.
Traian Băsescu știa că a fost informator al Securității și, cu toate acestea, a declarat pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Parchetul General ar trebui să constate că Băsescu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă (necolaborarea sa cu Securitatea ca politie politică) în scopul obținerii prin fraudă și sperjur a funcțiilor de președinte, parlamentar și parlamentar european. Citește mai mult pe site-ul GIP
Avocat din Baroul Călăraşi, cercetat penal de DNA pentru dare de mită
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de un avocat din cadrul Baroului Călărași, pentru săvârșirea unei infracțiuni de dare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul zilei de 30 martie 2022, inculpatul, în calitatea menționată mai sus, ar fi promis unui polițist din cadrul Poliției municipiului Călărași suma de 2.000 lei, pentru ca acesta să efectueze acte contrare atribuțiilor sale de serviciu, respectiv să asigure o situație favorabilă clientului său cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.
În aceeași zi, în contextul menționat mai sus, avocatul ar fi remis polițistului suma de bani menționată, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție.
În cursul lunii februarie, DNA a condamnat definit 32 de inculpați în dosare de corupție
Miercuri, 30 martie 2022, Știri Juridice
În luna februarie 2022, în dosarele de corupție instrumentate de D.N.A. au fost condamnați 32 de inculpați prin 24 hotărâri judecătorești definitive, pentru infracțiuni de luare și dare de mită, trafic de influență, fraudarea fondurilor europene, etc.
Printre cei condamnați definitiv se află un președinte de consiliu județean, un deputat în Parlamentul României, un primar de municipiu, un director regional companie de interes național, un ofițer de poliție rutieră, un inspector ANAF, doi comisari Protecția Consumatorilor, un consilier APIA, etc.
Pedepsele dispuse de judecători față de cei 32 de inculpați variază între 7 ani și 10 luni și 1 an și 3 luni cu amânarea aplicării pedepsei.
Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro , secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”.
Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, D.N.A. a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă.
În acest fel, D.N.A. răspunde cerinței de informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupție, inclusiv asupra finalității dosarelor trimise spre judecare.
Fost director din cadrul Ministerului Sănătății, urmărit penal de DNA pentru că ar fi trucat un concurs
Luni, 28 martie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de DINA CONSTANTIN, la data faptei director al Corpului de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Sănătății și președinte al unei comisii de concurs, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – 6 martie 2022, în contextul organizării unui concurs de ocupare a funcției de șef serviciu Control în cadrul Corpului de control al Ministrului Sănătății, inculpatul Dina Constantin, în calitățile menționate mai sus, ar fi transmis în mod nelegal unuia dintre candidați o parte din subiectele elaborate pentru proba scrisă.
Acționând în această manieră, inculpatul ar fi facilitat obținerea de către candidatul favorizat în maniera de mai sus a unui punctaj care i-ar fi permis să promoveze proba respectivă.
Proba interviului nu a mai avut loc din cauza intervenției procurorilor anticorupție.
Suspectului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Percheziții DNA la Primăria Satu Mare într-un dosar de fraudare a fondurilor UE
Miercuri, 23 martie 2022, G4 Media
Procurorii DNA Oradea au făcut marți percheziții la Primăria Satu Mare într-un dosar de fraudare a fondurilor europene în perioada 2020-2021, potrivit unui comunicat al instituției.
Potrivit surselor G4Media, este vorba despre un dosar in rem (deschis pentru faptă, nu împotriva unei persoane).
Primăria Satu Mare este condusă din 2020 de Kereskényi Gábor (UDMR).
Dosarul TVR a fost clasat de DNA
Luni, 21 martie 2022, G4 Media
DNA a clasat dosarul TVR după o anchetă de mai bine de 5 ani, potrivit unui răspuns al DNA din martie 2022 la o solicitare a G4media.ro.
”În cursul lunii septembrie 2021, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în temeiul art. 16 litera b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) și f („a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică”) din Codul de Procedură Penală. În dosarul respectiv, au fost efectuate acte de urmărire penală doar cu privire la faptă, “in rem”, prin urmare nicio persoană nu a avut calitate de suspect sau inculpat”, arată DNA în răspunsul pentru G4media.ro.
În septembrie 2016, News.ro arăta că DNA a cerut conducerii Senatului copii ale rapoartelor comisiilor parlamentare de anchetă care au investigat activitatea TVR din perioada 2005- 2015. Surse judiciare au precizat atunci pentru News.ro că au fost ridicate de la sediul TVR acte legate de achizițiile publice. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Raportul de activitate al DNA pe 2021 (Sinteză)
Vineri, 25 februarie 2022, Știri Juridice
Raportul complet de activitate pe anul 2021 prezentat de DNA
Constatări
Mai multe sesizări primite de la cetățeni, de la persoane juridice sau instituții publice (2139 cu 15% mai mult față de anul trecut), ceea ce denotă creșterea încrederii cetățenilor.
Mai multe dosare și o creștere substanțială a inculpaților trimiși în judecată (730 de inculpați adică o creștere de 44,5% față de anul precedent).
Mai multe persoane cu funcții de conducere, control și demnități publice trimise în judecată, între care 18 demnitari (șapte parlamentari, din care un președinte al Camerei Deputaților, doi miniștri și un fost prim-ministru, trei secretari și un subsecretar de stat, un prefect, doi președinți și un vicepreședinte de Consiliu Județean), ceea ce arată concentrare pe dosare complexe, de corupție la nivel înalt, specifice competenței Direcției Naționale Anticorupție.
Creșterea numărului de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv (40 de inculpați față de 29 de inculpați arestați în anul anterior).
Mai multe infracțiuni de luare și dare de mită, abuz în serviciu și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE pentru care s-a dispus trimiterea în judecată (în cazul infracțiunilor de luare și dare de mită s-a depășit dublul infracțiunilor din anul 2020, iar la cele privind fraudarea fondurilor europene numărul infracțiunilor trimise spre judecare a ajuns la 235)
Scăderea numărului de achitări raportat la numărul trimiterilor în judecată și raportat la totalul inculpaților judecați în anul 2021, achitări dispuse pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret și deciziile Curții Constituționale cu efect de dezincriminare
Mai puține cauze rămase nesoluționate la finalul anului
Recuperarea prejudiciilor rezultate din comiterea infracțiunilor a reprezentat o componentă esențială.
În cursul anului 2021, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii, până la concurența sumei totale de peste 632 milioane lei în cauzele care au fost soluționate prin trimitere în judecată.
De asemenea, instanțele de judecată au pronunțat 255 de hotărâri privind 427 inculpați condamnați.
Riscuri și vulnerabilități importante în activitatea Direcției Naționale Anticorupție.
Deficitul de procurori persista la finele anului 2021 (47 față de schema prevăzută), ca efect al menținerii condițiilor de vechime introduse în anul 2018 prin modificarea legilor justiției.
Pandemia de COVID-19 a afectat activitatea operativă (91 de cazuri de îmbolnăviri sau contacte directe ale unor persoane infectate, cu măsuri de izolare sau carantină pe diferite durate de timp). Totodată au fost acte de urmărire penală amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.).
Crearea de practică neunitară și pierderea din competența D.N.A. a unor cauze, prin imposibilitatea continuării investigațiilor în cauzele disjunse.
Alte considerații
În cursul anului 2021 a continuat înregistrarea și soluționarea dosarelor având ca obiect infracțiuni de competența Direcției Naționale Anticorupție în legătură cu pandemia de COVID-19.
Astfel, din cele 175 de dosare înregistrate de la data declarării stării de urgență (respectiv din 16.03.2020) la data de 31.12.2021 mai erau în lucru 89 de dosare penale având acest obiect. În anul 2021 au fost soluționate 27 de dosare, din care în 7 dosare privind 19 inculpați s-a dispus sesizarea instanțelor de judecată prin 3 rechizitorii și 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Prezentarea Raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2021, de către procurorul șef, domnul Crin Bologa, a avut loc la sediul instituției, în ziua de 24 februarie 2022, ora 11:00, cu respectarea recomandărilor de sănătate publică în contextul epidemiologic actual.
La prezentare au participat ministrul Justiției Cătălin Predoiu și reprezentanți ai sistemului judiciar: procurorul general al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J.) Gabriela Scutea, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) Nicolae-Andrei Solomon, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac și Tatiana Toader. De asemenea, au mai fost prezenți reprezentanți ai conducerii Direcției Naționale Anticorupție, procurorii șefi de secție și servicii, iar prin sistem de video-conferință intern, procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, precum și toți procurorii instituției din structura centrală și din teritoriu.
DNA anunță pentru joi, 24 februarie, o conferință de presă pentru prezentarea bilanțului pe anul 2021
Vă informăm că joi, 24 februarie 2022, ora 15:00, la sediul Direcției Naționale Anticorupție (București, str. Știrbei Vodă nr. 79-81, Sector 1), va avea loc conferința de presă pentru informarea opiniei publice cu privire la rezultatele activității DNA în anul 2021.
Reprezentanții mass-media care vor participa la conferință sunt invitați să își confirme participarea până miercuri, 23 februarie 2022, ora 15:00. Confirmarea se va trimite la adresa de email: [email protected] sau prin fax la nr. 021.313.01.15.
Accesul jurnaliștilor în sala de conferință va fi permis, începând cu ora 14:00, pe baza legitimației de jurnalist dar și cu respectarea prevederilor Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 7 din 03.02.2022 în care se arată, printre altele, că participarea la acest gen de evenimente ”… să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află între sfârșitul perioadei de izolare și până la a 180-a zi ulterioară confirmării pozitive pentru virusul SARS-CoV-2…”.
Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu
Direcția Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de următorii suspecți:
– ROBERT SORIN NEGOIȚĂ, primar al Sectorului 3 din municipiul București, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave și a unei infracțiuni de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave,
– OCTAVIAN GHEȚU, director executiv la Direcția Economică din cadrul Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii a trei complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave, complicitate la instigare la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave și fals intelectual,
– GEORGE-ALEXANDRU MANCIU, la data faptelor director al Direcției de Utilități Publice din cadrul Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave,
– IRINA-GINA SOROCEANU, director executiv la Direcția Investiții și Achiziții din cadrul Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave,
– FLORENTINA PENCEA, la data faptelor director executiv Direcția Juridică din cadrul Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave
– MIHĂIȚĂ MARIUS, la data faptelor secretar al Primăriei Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu,
– ELENA PETRESCU, la data faptelor viceprimar al Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uzurparea funcției cu consecințe deosebit de grave,
– Persoană fizică reprezentant al S.C. ROSAL GRUP S.A, sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite cu consecințe deosebit de grave,
– MIRELA CHETREANU, auditor public extern, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual,
– și S.C. ROSAL GRUP S.A., sub aspectul săvârșirii a două complicități la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
Faptele reținute ar fi constatate în contextul în care, în perioada anilor 2000-2018, în Sectorul 3 din municipiul București, s-au încheiat 54 acte adiționale la un contract de salubrizare cu S.C. ROSAL GRUP S.A., prin care, fie s-a prelungit contractul, fie s-a mărit valoarea acestuia.
La nivelul Sectorului 3 nu s-ar fi respectat prevederile noii legislații aplicabile actelor adiționale începând cu anul 2001 și până la finalizarea derulării contractului (Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice; O.G. 71 din 29 august 2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local; Legea 101 din 25 aprilie 2006 a serviciului de salubrizare a localităților; O.U.G. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii).
Cu alte cuvinte, în contextul menționat, în loc să fie organizate licitații publice, contractul de salubritate încheiat în anul 1999 a fost prelungit succesiv cu S.C. ROSAL GRUP S.A. (operator nelicențiat din anul 2013 pentru Sectorul 3), prin acte adiționale care au determinat inclusiv creșterea tarifelor de salubrizare.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În realizarea atribuțiilor de serviciu, suspectul Robert Sorin Negoiță ar fi aprobat, întocmit și semnat o serie de acte (Raport de specialitate, Nota de fundamentare, Expunere de motive), iar la 20 noiembrie 2013, pe baza actelor, ar fi prezentat membrilor Consiliului Local al Sectorului 3 regularitatea operațiunii propuse spre votare. Sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani.
Actul adițional prin care se prelungea nelegal termenul contractual cu operatorul nelicențiat legal – Rosal Grup S.A a fost ulterior semnat de suspectul Robert Sorin Negoiță.
În plus, la 15 mai 2014, suspectul Robert Sorin Negoiță ar fi încheiat și semnat în mod nelegal, un alt act adițional, fără a-l supune aprobării Consiliului local, prin care s-au crescut frecvențele de realizare a activităților de curățenie a căilor publice cu influență asupra creșterii costurilor operatorului de salubritate Rosal Grup S.A.
Modalitatea de prelungire a contractului inițial de salubrizare printr-o serie de acte adiționale a făcut obiectul unor controale din partea Curții de Conturi, Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Consiliului Concurenței.
Aceste controale au constatat încălcări ale dispozițiilor legale, iar ca urmare, autorității contractante (UAT Sector 3) i s-a comunicat obligația de a nu mai prelungi contractul inițial încheiat în 1999 peste termenul de valabilitate de 5 ani stipulat în contract și i s-a recomandat să dispună reorganizarea serviciilor de salubrizare conform noilor prevederi și să atribuie noul contract conform O.U.G. nr. 34/2006, prin licitație.
Încălcările constatate de Curtea de Conturi ca urmare a controlului efectuat la Primăria Sectorului 3 au fost validate de Instanța de contencios administrativ, în cursul anului 2017. Față de această sentință, primarul Sectorului 3 Robert Sorin Negoiță a declarat recurs, dar ulterior a renunțat la judecarea recursului.
Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local. Ulterior, ar fi fost întocmit un referat, semnat de viceprimarul Elena Petrescu, pe baza unei delegări nelegale făcute de primar, prin care practic s-au șters o parte din obligațiile de plată pe care ROSAL GRUP S.A le avea la Primăria Sector 3. Ulterior, acțiunea a fost validată de auditorul public extern, suspecta Mirela Chetreanu, în Raportul de follow-up din data de 11.10.2019, deși aspectele nu remediau încălcările constatate de Curtea de Conturi.
Prin faptele descrise, la care au contribuit, sub forma complicității, și persoanele menționate din conducerea Primăriei Sectorului 3, s-ar fi creat un prejudiciu total de 578.446.818 lei în dauna Sectorului 3 și un folos necuvenit pentru SC Rosal Grup SA.
Procurorii au solicitat Consiliului Local Sector 3 București să comunice dacă Sectorul 3 se constituie parte civilă în cauză.
Celor nouă persoane fizice și persoanei juridice având calitatea de suspect li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
DNA răspunde criticilor care i-au fost aduse de Secția de judecători din CSM: „Omit fondul problemei”
Având în vedere luările de poziție exprimate de unele instituții din mediul judiciar cu referire la comunicatul nr. 138 din data de 15 februarie 2022, facem următoarele precizări:
În contextul dezbaterilor privind desființarea SIIJ, Direcția Națională Anticorupție, ca instituție abilitată prin lege să combată corupția la cele mai înalte niveluri, a subliniat nevoia întăririi eficienței luptei împotriva acestui fenomen în toate sectoarele importante ale societății, cu asigurarea premiselor necesare pentru anchete profesioniste și nepărtinitoare.
Exprimarea unor opinii cu privire la desființarea SIIJ nu reprezintă decât un exercițiu necesar în orice societate democratică, menit să contribuie la identificarea celor mai bune soluții legislative.
Considerăm că unele interpretări expuse în spațiul public, ca reacție la mesajul exprimat de DNA, omit să atingă fondul problemei și anume asigurarea coerenței și eficienței combaterii corupției în toate sectoarele importante ale societății, inclusiv sectorul judiciar, context în care toate categoriile profesionale ar trebui să beneficieze de egalitate de tratament, astfel încât societatea să fie apărată în mod efectiv, prin legi clare și coerente, conforme angajamentelor internaționale asumate de România, împotriva oricăror încălcări.
DNA asigură instituțiile din mediul judiciar și pe reprezentanții profesiilor juridice de întreaga sa deschidere pentru o colaborare loială și respect reciproc în slujba înfăptuirii unui act de justiție corect, în interesul cetățenilor.
DNA se exprimă „ferm pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție săvârșite de magistrați”
Miercuri, 16 februarie 2022, Știri Juridice
În contextul dezbaterilor publice privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), Direcția Națională Anticorupție aduce la cunoștința opiniei publice următoarele:
Direcția Națională Anticorupție s-a exprimat în mod ferm și constant pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați. Această poziție fermă a fost adusă la cunoștința opiniei publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice.
Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupției, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcțională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independență operațională și cu resurse umane și tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 și funcționează de 20 de ani, aceasta fiind Direcția Națională Anticorupție.
Pentru coerența urmăririi penale în cauzele de corupție de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluția nu este slăbirea mecanismului deja creat și funcțional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcția specializată are competență cu privire la toate sectoarele relevante ale societății și cu privire la toate funcțiile publice relevante.
Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată. Citește mai mult
Doi inspectori Antifraudă din Bucureşti, puşi sub control judiciar de DNA pentru luare de mită
Marți, 15 februarie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 12 februarie 2022, față de inculpații BOIȚĂ BOGDAN și CIUCĂ COSTIN ȘTEFĂNIȚĂ, inspectori în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală București, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 05 – 11 februarie 2022, inculpații Boiță Bogdan și Ciucă Costin Ștefăniță, în calitățile menționate mai sus, ar fi pretins de la trei oameni de afaceri (martori în cauză), sumele de 12.000 lei, 20.000 lei respectiv 15.000 lei, pentru ca, în urma controalelor fiscale pe care le efectuau, aceștia să nu dispună suspendarea activității societăților celor trei administratori, ca urmare a constatării unor nereguli.
În contextul menționat mai sus, sumele de 12.000 lei și 20.000 lei ar fi fost primite de cei doi inspectori Antifraudă în perioada 05 – 10 februarie 2022, iar restul de 15.000 lei, ar fi fost remis inculpaților Boiță Bogdan și Ciucă Costin în data de 11 februarie 2022, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații, între care:
– să nu depășească limita teritorială a țării, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului,
– să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
– să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia au săvârșit fapta.
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaților Boiță Bogdan și Ciucă Costin Ștefăniță li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Dosar penal la Parchetul General, după o plângere privind plagiatul în teza de doctorat a premierului Ciucă
Joi, 10 februarie 2022, Agerpres
Parchetul General a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări in rem, ca urmare a unei plângeri în care se reclamă faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.
Informaţia a fost confirmată de procurorul Alexandru Ionescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului General, care a precizat că plângerea a fost depusă la sfârşitul lunii ianuarie, dosarul fiind constituit la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Potrivit unui articol publicat de PressOne, care citează surse, procurorii au ridicat în acest caz documente de la Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”, inclusiv teza de doctorat a premierului.
Jurnalista Emilia Şercan de la PressOne a publicat, pe 18 ianuarie, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul “Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale”, susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”.
Emilia Şercan afirmă că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice.
Ulterior, Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” a anunţat că a demarat verificări în legătură cu respectarea standardelor de calitate şi de etică universitară a tezei de doctorat întocmită de Nicolae Ciucă.
De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002).
“În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică. Acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect şi profesionist utilizată. Sintagme şi formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen “pilon de stabilitate” etc.) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil – precum geopolitica – unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate”, a afirmat Ciucă.
Sinteza cauzelor finalizate de DNA în luna ianuarie 2022, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă
1. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului ȘERENGĂU IOAN, la data faptei șef al Ocolului Silvic Bozovici, județul Caraș-Severin, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de dare de mită.
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În cursul lunii ianuarie 2021, în contextul unui control inițiat și efectuat de Garda Forestieră Timișoara, inculpatul Șerengău Ioan, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi promis unui membru al echipei de verificare o sumă de bani, neprecizată inițial, pentru ca acesta să își încalce atribuțiile legale și să nu consemneze în actul de control, printre altele lipsa unei cantități de aproximativ 300 – 400 mc material lemnos, aspect care ar fi atras în mod direct răspunderea șefului de ocol silvic.
Ulterior, în contextul menționat mai sus, la data de 21 ianuarie 2021, inculpatul ar fi remis persoanei respective sumele de 200 de euro și 400 de lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
În prezența avocatului, inculpatul Șerengău Ioan a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.
Dosarul de urmărire penală privind pe inculpat împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Timiș.
2. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
– ASAFTEI DANIEL, ofițer de poliție la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră-Garda de Coastă Constanța, pentru săvârșirea infracțiunilor de: participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite și uz de fals,
– BOSTĂ PAVEL-CRISTIAN, ofițer în cadrul Poliției de Frontieră Suceava, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite și instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
AGA GHEORGHE, ofițer în cadrul Poliției de Frontieră Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: În cursul lunii noiembrie 2020, inculpatul Asaftei Daniel, ofițer de poliție la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră-Garda de Coastă Constanța, i-ar fi solicitat unui cunoscut, coinculpat în dosar, să îi procure și să îi trimită o factură pentru servicii fictive de cazare în județul Suceava, în vederea decontării frauduloase. Acceptând propunerea, acesta din urmă l-ar fi determinat pe un coleg ce deținea, împreună cu familia, o pensiune în localitatea Putna, județul Suceava să emită o factură și o chitanță pentru servicii fictive de cazare, pe numele primului menționat, documente pe care le-a transmis prin poștă. Inculpatul Asaftei Daniel ar fi depus documentele pentru decontare la Garda de Coastă Constanța, primind suma de 1.450 lei.
Procurorii au beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție din cadrul DGA-Serviciul Județean Anticorupție Suceava.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Suceava.
3. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului ZGLIMBEA IONUȚ COSMIN, la data faptei medic veterinar cu atribuții de control în cadrul D.S.V.S.A. Dolj – Circumscripția Veterinară pentru Controlul Produselor de Origine Animală Calafat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii februarie 2021, inculpatul Zglimbea Ionuț Cosmin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri care își desfășura activitatea (comercializare carne) în Piața Agroalimentară Calafat sume de bani neprecizate inițial, pentru ca acesta să nu fie sancționat contravențional pentru abaterile de la legislația specifică.
Ulterior, în contextul menționat mai sus, la data de 18 februarie 2021, inculpatul ar fi primit de la omul de afaceri suma de 1.000 de lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Dolj.
4. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara au dispus trimiterea în judecată, în stare de deținere în alta cauză, a inculpatului PERCEA GHEORGHE, la data faptei primarul localității Ciclova Română, județul Caraș-Severin, sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de instigare, în forma participației improprii, la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În cursul anului 2015, în contextul solicitării unui sprijin financiar în cadrul submăsurii 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, inculpatul ar fi determinat și ajutat două persoane să întocmească și să depună, fără vinovăție, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale mai multe documente false (cereri de finanțare, contracte de concesiune etc.), demersuri în urma cărora acestea ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 271.440 lei.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză cu suma menționată mai sus.
În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Caraș Severin cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Menționăm că, inculpatul a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție într-o altă cauză penală, mediatizată prin comunicatul nr. 216/VIII/3 din 14 martie 2017.
5. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi inculpați, la data faptelor președinte, respectiv secretar al unei asociații de crescători de animale, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În perioada 2008-2016, inculpatul, președinte al unei asociații de crescători de animale din județul Satu Mare, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură mai multe documente false (declarații, centralizatoare, etc.) pentru a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață.
Prin aceste demersuri, asociația condusă de cei doi inculpați ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 3.170.683 lei.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză.
În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii față de cei doi inculpați.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Satu Mare cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.
6. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
Persoană fizică, reprezentant legal al Asociației pentru Dezvoltare și Habitat Durabile „Sadova Bucovineană”, pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (4 acte materiale),
Asociația pentru Dezvoltare și Habitat Durabile „SADOVA BUCOVINEANĂ”, pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (4 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2010-2013, inculpatul, în calitate de reprezentant al Asociației pentru Dezvoltare și Habitat Durabile „Sadova Bucovineană”, ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) – Centrul Județean Suceava, mai multe documente în care erau consemnate date necorespunzătoare realității pentru a obține, în mod injust, sume de bani în cadrul schemelor de sprijin pentru suprafețe de teren cu destinația pășune, situate pe raza comunei Sadova, jud. Suceava.
Astfel, asociația respectivă ar fi fost înființată de inculpat tocmai pentru a oferi contextul arendării/concesionării terenului cu destinație de pășune aflat în proprietatea comunei Sadova, iar între documentele false, acesta ar fi depus tabele nominale în care mai multe zeci de persoane figurau că ar fi membri ai asociației deținătoare de animale care ar fi folosit pășunea.
Prin aceste demersuri, inculpații ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 806.527 lei, aferente unei suprafețe de peste 130 de hectare, sumă cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în cauză.
În cauză, au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor persoană fizică.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Suceava cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
27 de oameni de afaceri, urmăriți penal de DNA pentru obținerea de foloase necuvenite
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 124/VIII/3 din 02 februarie 2022, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus extinderea urmării penale față de 27 oameni de afaceri cu privire la săvârșirea, în forma complicității, a infracțiunii prevăzute de art. 11 din Legea 78/2000, respectiv îndeplinirea unei însărcinări, intermedierea ori înlesnirea efectuării unor operațiuni comerciale sau financiare ori participarea cu capital la un operator economic privat față de care avea sarcina de a-l supraveghea, controla, reorganiza sau lichida, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, în formă continuată.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: În perioada martie – august 2021, cei 27 oameni de afaceri ar fi pus la dispoziția inculpatelor Gheorghe Nicoleta-Cristina, Iacob Daniela, Mavrodin Daniela, Mînzu Luminița și Neacșu Vasilica, angajați ai Administrației Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău, documentele contabile ale societăților pe care le administrau în vederea întocmirii situațiilor și declarațiilor fiscale, depunerii acestora la organele fiscale etc.
Aceste demersuri ar fi avut loc în condițiile în care oamenii de afaceri cunoșteau faptul că funcționarii respectivi aveau, printre altele, ca sarcină generală de serviciu doar pe aceea de a controla operatorii economici privați cu sediul în raza de competență și nicidecum pe aceea de a efectua activități de contabilitate primară.
Celor 27 de oameni de afaceri, având calitatea de suspect, li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În dosar se desfășoară cercetări și față de alte persoane.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Anticorupție și al Direcției de Operațiuni Speciale.
Mai mulți funcționari din cadrul Administrației Finanțelor Publice Buzău, urmăriți penal de DNA pentru trafic de influență
Vineri, 4 februarie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 01 februarie 2022, a inculpaților:
DIȚĂ LAURENȚIU, șef al Serviciului de Inspecție Fiscală Persoane Juridice din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de trafic de influență,
Persoană fizică, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență,
– GHEORGHE NICOLETA-CRISTINA, inspector superior în cadrul Administrației Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău,
– IACOB DANIELA, consilier superior în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău,
– MAVRODIN DANIELA, inspector superior în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău,
– MÎNZU LUMINIȚA, inspector fiscal în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău,
– NEACȘU VASILICA, consilier superior în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău,
în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de art. 11 din Legea 78/2000, respectiv îndeplinirea unei însărcinări, intermedierea ori înlesnirea efectuării unor operațiuni comerciale sau financiare ori participarea cu capital la un operator economic privat față de care avea sarcina de a-l supraveghea, controla, reorganiza sau lichida, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, în formă continuată.
În cursul zilei de 01 februarie 2022, au fost efectuate percheziții domiciliare în șase locații situate pe raza județului Buzău, din care una a fost Administrația Județeană a Finanțelor Publice (A.J.F.P.) Buzău.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
1. În perioada mai – iulie 2021, inculpatul Diță Laurențiu, în calitatea menționată mai sus, ar fi acceptat promisiunile făcute de omul de afaceri cercetat în prezenta cauză, constând inițial în remiterea unui scuter (evaluat de inculpat la valoarea de 4.000 lei) și, ulterior, a unei sume de bani (jumătate din suma pentru care omul de afaceri ar fi fost scutit de la plată), pentru a-și exercita influența pe care a fi lăsat să se înțeleagă că o are asupra șefului Serviciului Inspecție Fiscală Persoane Fizice din cadrul A.J.F.P. Buzău și asupra subordonaților săi.
Concret, inculpatul trebuia să-i determine pe aceștia să aprobe cererile formulate de omul de afaceri pentru anularea penalităților în cuantum de aproximativ 8.000 lei, aplicate debitului pe care acesta îl înregistra ca impozit.
2. În perioada martie – august 2021, celelalte cinci inculpate, în calitatea menționată mai sus, deși aveau ca sarcină de serviciu controlul operatorilor economici privați, acestea ar fi îndeplinit pentru unii dintre ei însărcinări circumscrise activității contabile. Tariful perceput pentru activitatea desfășurată de inculpate ar fi început de la minim 300 lei/lună, în funcție de volumul de acte care urma să fie procesat.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații, între care:
– să nu depășească limita teritorială a țării, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului,
– să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
– să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia au săvârșit fapta.
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
De asemenea, celor șapte inculpați li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
În cauză se desfășoară cercetări și față de alte persoane.
Persoană trimisă în judecată de DNA pentru trafic de influenţă pentru că ar fi promis că intervine la conducerea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti
1 februarie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui inculpat persoană fizică fără calitate specială, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În cursul lunii decembrie 2021, inculpatul persoană fizică ar fi pretins de la administratorul unei societăți comerciale un comision cuprins între 7 și 15% (aproximativ 107.047 lei – echivalentul a 21.625 euro) din suma pe care societatea o avea de încasat de la Compania Națională Aeroporturi București S.A., promițând că, în schimb, își va exercita presupusa influență asupra conducerii Companiei Naționale Aeroporturi București S.A., astfel încât plățile să fie făcute înainte de scadență și fără întârzieri.
La data de 12 ianuarie 2022, inculpatul a primit o parte din suma pretinsă, respectiv 9.000 de euro, împrejurare în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile preventive dispuse în cauză.
Dinu Viorel, consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților:
DINU VIOREL, consilier evaluare – examinare în cadrul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Serviciul Corp Control, pentru două infracțiuni de trafic de influență;
Om de afaceri, pentru infracțiunea de cumpărare de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie – octombrie 2020, în calitatea menționată, inculpatul Dinu Viorel ar fi pretins, iar în luna noiembrie 2020 ar fi primit de la omul de afaceri coinculpat în cauză, un autoturism de lux nou, pentru a fi folosit de o rudă a sa. Autoturismul a fost cumpărat în leasing cu sumă de 58.518,25 euro, fiind ulterior înmatriculat pe o firmă controlată de omul de afaceri.
Folosul ar fi fost primit de inculpatul Dinu Viorel pentru ca, prin poziția deținută în minister, să își exercite influența pe care lăsa să se înțeleagă că o are asupra unor primari care aveau în derulare proiecte finanțate prin programe PNDL, astfel încât lucrările să fie realizate de firmele conduse în fapt de omul de afaceri.
În plus, inculpatul Dinu Viorel și-ar fi exercitat influența asupra unuia dintre primari pentru ca omul de afaceri să achite avansul și ratele de leasing pentru autoturismul primit.
Într-un context diferit, în luna iunie 2021, inculpatul Dinu Viorel, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și ulterior ar fi primit suma de 50.000 lei, prin intermediar, de la același om de afaceri, susținând că are influență asupra unor funcționari publici din cadrul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și ar fi promis că îi va determina pe aceștia să admită o contestație formulată de firma la care omul de afaceri era director executiv, ca urmare a excluderii de la o licitație la care firma participase, contestație care a fost admisă.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor bunuri aparținând inculpatului Dinu Viorel.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Dumitrașcu Bogdan Dumitru, fost director APIA, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită
Joi, 27 ianuarie 2022, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul 1046/VIII/3 din 22 decembrie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului DUMITRAȘCU BOGDAN DUMITRU, la data faptei director general adjunct al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.), în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
La data de 10 decembrie 2021, inculpatul Dumitrașcu Bogdan Dumitru, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 2.000 euro pentru a o angaja pe fiica acesteia în cadrul A.P.I.A. – Structura Centrală și, ulterior, să o transfere la o agenție județeană, situație ce o avantaja din punctul de vedere a domiciliului. Cu aceeași ocazie, inculpatul ar mai fi precizat că dorea ca banii să-i remiși în două tranșe, respectiv înainte și după angajare.
În contextul menționat mai sus, la data de 21 decembrie 2021, inculpatul Dumitrașcu Bogdan Dumitru ar fi primit o primă tranșă, în valoare de 5.000 lei (echivalentul a 1.000 euro), ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.
Percheziţii în 7 judeţe privind adeverinţe de vaccinare anti-COVID false. Se efectuează cercetări faţă de 95 de persoane
Un număr de 56 de percheziţii au loc joi dimineaţă în judeţele Mehedinţi, Timiş, Braşov, Hunedoara, Caraş-Severin, Călăraşi şi Tulcea, la persoane bănuite de uz de fals.
Potrivit IGPR, poliţiştii din Mehedinţi, în colaborare cu poliţiştii din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Timiş, Braşov, Hunedoara, Caraş-Severin, Călăraşi şi Tulcea, cu sprijinul DGA-Serviciul Judeţean Anticorupţie Mehedinţi, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, efectuează 56 de percheziţii domiciliare, în judeţele Mehedinţi, Timiş, Braşov, Hunedoara, Caraş-Severin, Călăraşi şi Tulcea, la persoane bănuite de uz de fals.
Activităţile se desfăşoară în baza delegării procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, într-un dosar în care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi fals informatic.
Din cercetări a reieşit că, în perioada mai – iunie 2021, un bărbat din Drobeta-Turnu Severin, în prezent arestat preventiv, ar fi intrat în incinta a două centre de vaccinare din municipiul Drobeta-Turnu Severin, ar fi accesat fără drept evidenţa electronică cu persoanele vaccinate împotriva COVID-19 şi ar fi modificat datele informatice, în sensul că ar fi suprascris peste datele de identificare ale persoanelor vaccinate datele altor persoane nevaccinate, cărora le-ar fi generat adeverinţe de vaccinare.
Totodată, în această cauză se efectuează cercetări şi faţă de 95 de persoane, beneficiari ai adeverinţelor false de vaccinare şi complicii bărbatului, dintre care 4 persoane cercetate sub control judiciar.
Vor fi puse în executare 55 de mandate de aducere, pentru audieri şi propunerea măsurilor legale.
Activităţile sunt desfăşurate cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale Mehedinţi, precum şi al jandarmilor Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mehedinţi.
DNA face percheziții la Primăria Iaşi şi la Poliţia Locală, într-un dosar de corupţie cu fapte din 2018
Miercuri, 26 ianuarie 2022, Știri Juridice
Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate corupției comise în cursul anului 2018.
În cursul zilei de 26 ianuarie 2022, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții în cinci locații, dintre care două sunt birouri ale unor instituții publice din municipiul Iași.
În cauză procurorii beneficiază de sprijin din partea Inspectoratului Județean de Jandarmi Iași.
Irina Tănase, discuție fulger cu procurorii DNA, la prima oră!
Irina Tănase, (ex)iubita fostului lider PSD Liviu Dragnea, a fost, vineri dimineață, la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru o ”discuție-fulger” cu procurorii.
GÂNDUL este singura publicație care a obținut imagini cu Irina Tănase la DNA și le prezintă în exclusivitate.
Irina Tănase a rămas în sediul DNA timp de 24 de minute. La momentul sosirii, din mașina în care se afla Irina Tănase a coborât o femeie – posibil avocata Irinei -, apoi mașina a înconjurat încă o dată clădirea și abia atunci a coborât și fosta iubită a lui Liviu Dragnea.
Irina Tănase a refuzat să dea vreo declarație și să ofere explicații, atât înainte de intrarea în sediul DNA, cât și la plecare, urcând în mașină alături de femeia care a însoțit-o. Deocamdată, nu se știe motivul pentru care Irina Tănase a ajuns la sediul DNA. Citește mai mult pe site-ul Gândul
DNA face percheziţii la Primăria Capitalei. Nicușor Dan a confirmat percheziția și a spus că procurorii au ajuns inclusiv în biroul lui
Joi, 20 ianuarie 2022, Știri Juridice
Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2020 – 2021.
În cursul zilei de 20 ianuarie 2022, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții domiciliare la 3 instituții publice situate în municipiul București.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Nicuşor Dan, a confirmat că procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează o percheziţie la sediul Municipalităţii: „Fac o percheziţie. (…) Au ajuns la mine la birou. Mi-au spus că vor să facă o percheziţie. Am spus ‘Bineînţeles. Eu trebuie să plec la o conferinţă de presă’. Mi-au spus ceva legat de resurse umane, dar pentru că pregăteam lucrurile pe care urma să vi le spun, o să discut cu ei când mă întorc. Au venit la mine – eu fiind şeful instituţiei – ca să îmi spună că au un mandat de a ridica documente”.
Marian Vanghelie reţinut de DNA într-un dosar de trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu
Vineri, 14 ianuarie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, a 13 inculpați care, la data faptelor, îndeplineau funcțiile enumerate mai jos, după cum urmează:
– VANGHELIE MARIAN-DANIEL, consilier în cadrul Consiliului Local Sector 5 București,
– PETRE MARIAN-LEONARD, director general al S.C. Economat Sector 5 S.R.L, persoană fizică, rudă a primului menționat, administrator de societate comercială,
– RĂMULESCU FLORICICA-CARMEN, director Achiziții în cadrul S.C. Economat Sector 5 S.R.L,
– LUPAȘCU MARIAN, director general la S.C. Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A,
– ZIDĂRESCU LOREDANA IONELA, șefă Direcției Investiții și Achiziții Publice la societatea anterior menționată și șapte persoane fizice, administratori de societăți comerciale implicate in lanțul de fraudare a banilor publici, fiecare dintre aceștia pentru infracțiunile descrise mai jos.
Astfel, s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de următorii suspecți care, la data faptelor, aveau calitățile ce urmează a fi menționate:
VANGHELIE MARIAN-DANIEL, consilier în cadrul Consiliului Local Sector 5 București, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență în formă continuată (2 acte materiale),
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave,
PETRE MARIAN-LEONARD, director general al S.C. Economat Sector 5 S.R.L, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (57 acte materiale),
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– participație improprie în formă continuată (17 acte materiale) la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave,
– două infracțiuni de luare de mită,
– complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată,
– cinci infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată. Citește mai mult
Marian Vanghelie a fost escortat de DNA până la sediu pentru a fi audiat. Percheziții ale procurorilor la fostul primar PSD al Sectorului 5
Joi, 13 ianuarie 2022, G4 Media
Procurorii DNA fac joi percheziții la domiciliul lui Marian Vanghelie, într-un nou dosar de corupție, au declarat pentru G4Media surse judiciare. Ancheta privește afacerile făcute cu statul de o firmă a fratelui lui Vanghelie.
UPDATE Ora 15:18 Marian Vanghelie a fost adus la DNA. Fostul primar a declarat că a fost adus nevinovat. Vanghelie a fost escortat de DNA până la audieri.
Știrea inițială
Vanghelia ar urma să fie adus la parchet și pus sub învinuire în cursul acestei zile, potrivit surselor citate.
Marian Vanghelie a fost primar al Sectorului 5 din Capitală în perioada 2000-2015, și șef al PSD București.
În luna mai 2021, Vanghelie a fost condamnat la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție de Tribunalul București, dar decizia judecătorilor nu este definitivă. Tribunalul a constatat atunci un prejudiciu de peste 60 de milioane de euro, din care 30 de milioane de euro ar fi reprezentat șpaga lui Marian Vanghelie.
Fostul adjunct al şefului STS de pe vremea preşedintelui Ion Iliescu, generalul (r) Florin Mihalache, reținut de DNA pentru trafic de influenţă de 75.000 de euro
Joi, 13 ianuarie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 12 ianuarie 2022, a unui inculpat, persoană fizică, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– trafic de influență,
– spălare a banilor.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada august 2021 – ianuarie 2022, inculpatul ar fi pretins, în mod repetat, de la administratorul unei societăți comerciale (martor în cauză) inițial un autoturism de lux ulterior contravaloarea acestuia, de 75.000 euro, pentru a-și exercita influența pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra unui alt om de afaceri cu care martorul avea mai multe litigii comerciale, în scopul stingerii acestora.
Concret, „intervenția” inculpatului trebuia să se finalizeze cu încheierea unei tranzacții privind stingerea tuturor litigiilor aflate pe rolul instanțelor din București și achitarea de către una dintre societățile controlate de omul de afaceri către societatea martorului a unor datorii în cuantum de aproximativ 1.500.000 euro.
Pentru a disimula proveniența sumei pe care ar fi urmat s-o primească pentru „serviciile” sale, la data de 6 ianuarie 2022, inculpatul ar fi încheiat cu martorul un contract fictiv de împrumut.
În contextual menționat mai sus, la data de 12 ianuarie 2022, inculpatul ar fi primit cei 75.000 de euro pretinși, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
La data de 13 ianuarie 2022, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
GIP: Fostul procuror Eva, condamnat pentru luare de mită, vrea să primească înapoi bunurile care i-au fost confiscate la percheziții
Joi, 13 ianuarie 2022, Știri Juridice
Fostul procuror Eva, condamnat pentru luare de mită, vrea să primească înapoi bunurile care i-au fost confiscate la percheziții. Pe 13 ianuarie 2022, Tribunalul Iași urmează să judece apelul lui Emilian Eva împotriva sentinței prin care Judecătoria Iași a decis ca bunurile deținute illegal de fostul procuror să rămână confiscate.
În 12 iulie 2021, Judecătoria Iași a respins, în primă instanță, plângerea formulată de Eva împotriva Inspectoratul de Poliţie Iași – Serviciul de Investigații Criminale. Fostul procuror dăduse în judecată polițiștii judiciari care, în timpul perchezițiilor domiciliare, îi confiscaseră două detectoare de metale pe care le deținea fără autorizație.
În 25 iunie 2015, locuința și biroul din Iași ale procurorului Emilian Eva, au fost percheziționate de DNA. Procurorul Eva devenise celebru după ce fusese adus în structura centrală a DNA în mai 2007 special pentru a se ocupa de dosarul ICA. În decembrie 2008, imediat după ce dosarul ICA a fost trimis în instanţă, Eva a fost trimis înapoi la Iaşi.
În urma perchezițiilor făcute la Emilian Eva în 2015, polițiștii judiciari i-a confiscat sute de tablouri (multe dintre ele false), dar și alte obiecte pe care le deținea ilegal, printre care și două detectoare de metale. Legea obligă deținătorii de detectoare de metale să obțină o autorizație de la Poliție, autorizație pe care procurorul Eva nu o avea.
DNA l-a reținut pe Emilian Eva în iunie 2015 și l-a trimis în judecată în septembrie 2015. În 2017, Înalta Curte l-a condamnat pe Eva, în primă instanță, la 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și operațiuni financiare incompatibile cu funcția. Atât DNA, cît și Eva au făcut apel împotriva sentinței, procesul fiind în prezent suspendat.
Anghel Carmen Nina, șef în cadrul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, trimisă în judecată de DNA pentru folosirea de informații care nu sunt destinate publicității
Miercuri, 12 ianuarie 2022, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 634/VIII/3 din 30 iunie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus disjungerea dosarului și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei
ANGHEL CARMEN-NINA, la data faptei și în prezent șef serviciu economic în cadrul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (A.R.S.V.O.M.), în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permitere a accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul lunii ianuarie 2019, inculpata Anghel Carmen-Nina, în calitatea menționată mai sus, ar fi pus la dispoziție unei persoane, fără drept, subiectele întocmite pentru concursul organizat de A.R.S.V.O.M. în vederea ocupării unui post de contabil, precum și rezolvarea acestora.
Aceste demersuri ar fi avut ca urmare obținerea, de către persoana favorizată, a unei note finale care i-a permis să obțină postul respectiv.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Parchetul General a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări in rem în legătură cu afirmaţia AUR prin care se minimaliza Holocaustul
Marți, 11 ianuarie 2022, Știri Juridice
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:
La data de 6 ianuarie 2022, urmare a sesizării din oficiu în conformitate cu art. 292 din Codul de procedură penală, la nivelul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat un dosar penal privind comunicatul de presă emis pe 3 ianuarie 2022 de partidul AUR, intitulat „Experimentele ideologice asupra copiilor din România trebuie să înceteze!”, în care se efectuează cercetări in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31/2002, respectiv în varianta „minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia”.
Art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31/2002 prevede: “Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
În 3 ianuarie 2022, Alianţa pentru Unirea Românilor a declarat că în ultimii ani, se constată o “acţiune sistematică de subminare” a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de materii a unor „teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală, istoria Holocaustului etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională”.
Ulterior, pe 4 ianuarie, ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, a condamnat vehement „atitudinea şi afirmaţiile jignitoare ale unor lideri politici care au considerat potrivit să califice genocidul din timpul Holocaustului drept o ‘temă minoră’ de abordat în sistemul educaţional din România”.
Crin Bologa, șeful DNA, ales în forul de conducere al unei asociaţii internaţionale anticorupţie cu peste 140 de ţări membre
Vineri, 7 ianuarie 2002, Știri Juridice
La data de 05 ianuarie 2022, Adunarea Generală a Asociației Internaționale a Autorităților Anticorupție (IAACA) a votat componența noului Comitet Executiv – forul de conducere al asociației, cu un mandat de trei ani de la data alegerii.
În calitate de procuror șef al DNA, dl. Crin-Nicu Bologa a fost ales membru al Comitetului Executiv, ca reprezentant al unuia din cele cinci grupuri regionale, și anume grupul statelor din Europa de Est.
„Este o onoare pentru mine și pentru D.N.A. să pot contribui cu expertiza și experiența profesională acumulată de instituție în cei aproape 20 de ani de activitate la întărirea luptei împotriva corupției, care constituie unul dintre obiectivele IAACA”, a spus acesta în mesajul adresat adunării generale.
Este prima oară când un reprezentant al unei instituții din România a fost nominalizat și ales în poziția de membru al Comitetului Executiv al acestei asociații.
IAACA a fost înființată în anul 2006 și reunește autorități anticorupție din peste 140 de țări și regiuni din întreaga lume.
Scopurile principale ale asociației sunt promovarea implementării efective a prevederilor Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC), cunoscută drept Convenția de la Merida, și sprijinirea autorităților anticorupție în activitățile specifice de prevenire și combatere a fenomenului corupției.
Sinteza cauzelor finalizate de DNA în luna decembrie 2021, având ca obiect fraudarea fondurilor europene
Vineri, 7 ianuarie 2022, Știri Juridice
Biroul de Informare și Relații Publice a întocmit o sinteză a cauzelor finalizate în luna decembrie 2021, având ca obiect fraudarea fondurilor europene, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă. În aceste cauze au fost trimiși în judecată (prin rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției) 46 de inculpați (persoane fizice și juridice) în cauze cu prejudicii de aproape 36 de milioane de lei (peste 7 milioane euro) în dauna fondurilor europene.
1. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
– ȘERBAN ADRIANA ANA, la data faptelor consilier juridic în cadrul Primăriei comunei Jibert și reprezentant al Asociația crescătorilor de taurine Jibert, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,
– PÎTEA MARIAN, la data faptei primar al comunei Jibert, județul Brașov, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,
– Asociația crescătorilor de taurine Jibert, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpata Șerban Adriana Ana, în calitate de reprezentant al Asociației crescătorilor de taurine Jibert, ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), în perioada 2007-2014, mai multe documente în care erau consemnate date necorespunzătoare adevărului pentru a obține, în mod injust, sume de bani în cadrul schemelor de sprijin pentru suprafețe de teren pe care nu le deținea în realitate.
Inculpata ar fi beneficiat de sprijinul primarului Pîtea Marian care, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi încheiat cu Asociația un contract prin care i-a dat în administrare întreaga suprafață de pășune deținută de comuna Jibert. Documentul respectiv nu îi conferea inculpatei un drept de folosință asupra terenului menționat, fiind încheiat în mod formal, pentru a crea aparența că Asociația ar avea un astfel de drept asupra pășunii comunale.
În realitate pășunea a fost utilizată de toți locuitorii comunei, nu doar de membrii formei asociative.
Prin aceste demersuri, inculpata ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 22.594.739 lei sumă cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în cauză.
În cauză, au fost dispuse măsuri asigurătorii față de cei trei inculpați.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Brașov cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză. Citește mai mult
Iosif Urs, președintele Universității Titu Maiorescu din București, trimis în judecată de DNA pentru șantaj
Joi, 6 ianuarie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului URS IOSIF, președinte al Universității Titu Maiorescu (București) și președinte al consiliului de administrație al universității pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În zilele de 10 martie și 18 mai 2021, în calitate de președinte al Universității Titu Maiorescu din București și președinte al consiliului de administrație al universității, inculpatul Urs Iosif ar fi amenințat o persoană, cadru didactic la aceeași universitate, că va da în vileag, în fața colectivului universității și al asociației membrilor fondatori ai universității, a organelor statutare ale acestora (senat, consiliu de administrație, adunare generală, consiliu etc) o serie de fapte compromițătoare (legate de cariera politică și universitară, de exercitarea abuzivă și păgubitoare a unei anumite funcții manageriale, de promovarea unor apropiați sau a unor rude in funcții didactice etc.) și că va determina declanșarea unor anchete disciplinare de către comisia de etică din universitatea amintită, atât împotriva respectivei persoane, cât și împotriva unei rude a acesteia, pentru a o constrânge:
– să recunoască/declare că a știut, în iunie 2019, că Iosif Urs urma să fie anchetat, că a avut o legătură cu sesizarea organelor judiciare privind fraudarea examenului de licență organizat în iunie 2019 de Facultatea de Drept a Univ. Titu Maiorescu și să îi spună cine a dat ordin procurorului să-l ancheteze;
– să îl sprijine să ajungă la cei despre care crede că pot influența soarta dosarului său, să-l „închidă” (fie ei, procurorul sau judecătorul de caz ori cel care le dă ordine), iar în caz contrar să părăsească universitatea prin încetarea contractului individual de muncă.
Amintim că în cauza privind presupusa fraudă a examenului de licență, din sesiunea iunie – iulie 2019, organizat la nivelul Facultății de Drept din cadrul Universității „Titu Maiorescu” din București, Urs Iosif a fost trimis în judecată (vezi comunicat 870/VIII/3 din data de 9 decembrie 2020 punctul 13), iar o altă persoană a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției.
Prezentul dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.
Bădănoiu Genica, director executiv împuternicit la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Ilfov, trimis în judecată de DNA pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență
Miercuri, 5 ianuarie 2022, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
Om de afaceri, acționar al unei societăți comerciale cu activități în gestionarea deșeurilor menajere, condamnat la închisoare cu executare în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și dare de mită;
BĂDĂNOIU GENICA, la data faptei director executiv împuternicit la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Ilfov, sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În calitate de acționar în fapt al unei societăți comerciale cu activitate de gestionare a deșeurilor menajere, la data de 19 decembrie 2019, inculpatul om de afaceri i-ar pretins, în mod direct, directoarei executive a APM ILFOV inculpata Bădănoiu Genica, să elibereze o autorizație de mediu pentru societatea sa, aferentă stației de transfer gunoaie de la Tunari (județul Ilfov), lăsând-o să creadă că are influență asupra funcționarilor cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Mediului și promițându-i acesteia că, în schimbul emiterii autorizației, va interveni astfel încât să fie menținută în funcția de director executiv al APM Ilfov. La data de 24 decembrie 2019, autorizația respectivă a fost emisă.
La data de 9 iulie 2020, același om de afaceri ar fi promis indirect, prin intermediar, directoarei APM Ilfov – Bădănoiu Genica, suma de 30.000 lei, din care ar fi oferit 15.000 lei, prin intermediul aceleiași persoane, în legătură cu îndeplinirea unui act de serviciu, respectiv, emiterea unei autorizații de mediu pentru societatea sa, aferentă unei stații de transfer deșeuri amplasată în Popești Leordeni (județul Ilfov), bani pe care Bădănoiu Genica i-a refuzat în data de 10 iulie 2020.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.
Senatorul PNL Eugen Pârvulescu, trimis în judecată de DNA într-un dosar în care este acuzat de folosire a influenţei şi divulgare de informaţii secrete de serviciu
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 670/VIII/3 din 22 iulie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului
PÎRVULESCU EUGEN, senator în Parlamentul României și președinte al organizației județene a unei formațiuni politice, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– folosire a influenței sau autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În perioada 28 mai – 20 iunie 2021, inculpatul Eugen Pîrvulescu și-ar fi folosit influența pe care o avea în calitate de președinte al unei filiale de partid aflat la guvernare, pe lângă o persoană – președinte sau, după caz, membru în comisiile de concurs constituite de conducerea Serviciului Județean de Ambulanță Teleorman, solicitându-i în mod repetat, atât direct cât și prin intermediar, să elaboreze și să-i remită, seturile de subiecte care urmau să fie date la proba scrisă a concursurilor organizate în perioada mai-iulie 2021, pentru ocuparea unor posturi vacante/temporar vacante de asistent medical și șofer autosanitară II.
De asemenea, inculpatul i-ar mai fi cerut să-i favorizeze pe candidații indicați de el și la proba practică/interviu, cu scopul de a obține foloase necuvenite pentru aceștia din urmă (promovarea concursurilor și angajarea pe posturi remunerate).
După ce ar fi intrat în posesia seturilor de subiecte (care aveau caracter confidențial), inculpatul Eugen Pîrvulescu le-ar fi divulgat, prin intermediari, la doi dintre candidații care participau la concursul pentru ocuparea unor posturi vacante/temporar vacante de asistent medical, concurs care nu s-a mai finalizat, fiind întrerupt de procurorii anticorupție.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
26 de persoane trimise în judecată de DNA Timișoara. Sunt acuzate că ar fi primit mită pentru a întocmi certificate de handicap
Miercuri, 29 decembrie 2021, Știri Juridice
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: În perioada 2013-2020, în exercitarea funcției de șef al Serviciului Evidență Drepturi Persoane cu Dizabilități din cadrul D.G.A.S.P.C. Timiș, inculpatul Lihor-Laza Laszlo Andras ar fi pretins și primit de la mai multe persoane (o parte din ele inculpate în prezenta cauză), prin intermediari, sume de bani cu titlul de mită, cuprinse între 500 – 2.600 de euro/persoană, primind în total 51.195 euro, pentru a întocmi formalitățile necesare obținerii indemnizației de încadrare în grad de handicap, în condițiile în care acestea nu erau îndreptățite să beneficieze de aceste drepturi.
Concret, inculpatul ar fi introdus pe nedrept în sistemul informatic al D.G.A.S.P.C Timiș datele reale ale unui număr de peste 491 de falși beneficiari de certificate de încadrare în grad de handicap vizual grav cu asistent personal /însoțitor (29 fac obiectul prezentului dosar), în scopul introducerii acestora la plată ca și cum ar fi deținătorii unor certificate autentice de încadrare în grad de handicap vizual, eliberate în mod real.
Obținerea pe nedrept de certificate de încadrare în grad de handicap, în maniera expusă anterior, a devenit de notorietate, motiv pentru care persoane din alte județe și-au stabilit provizoriu reședința în județul Timiș, pentru a putea obține un astfel de certificat (ex. din județele Maramureș, Bistrița Năsăud, etc.).
Acele documente fac ca beneficiarii lor să obțină indemnizații de încadrare în grad de handicap care nu li se cuvin, dar și alte facilități conferite de lege, prejudiciul adus bugetului de stat, fiind de 5.362.895 euro, din care suma de 1.395.781 lei este reținută pentru un număr de 29 de falși beneficiari care fac obiectul prezentului dosar, iar față de restul falșilor beneficiari se continuă urmărirea penală.
Precizăm că, mare parte din falșii beneficiari de prestații sociale ca urmare a încadrării nereale în grad de handicap, fie nu au avut niciodată un loc de muncă în România, fie lucrează în străinătate, fie lucrează în instituții publice, chiar din domeniul medical, și nu achită niciun fel de contribuții la bugetul de stat. Mai mult, o parte dintre aceștia dețin în același timp și permis de conducere auto și circulă pe drumurile publice.
De asemenea, din cercetări a mai rezultat că, începând cu luna martie 2020 (pe perioada stării de urgență și a stării de alertă) persoane care ar fi obținut în mod ilegal certificate de încadrare în grad de handicap ar fi depus la primăriile de domiciliu (din județele Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Bistrița Năsăud) documentația necesară și pentru obținere de facilități acordate pentru prevenirea și combaterea infectării cu virusul ”SARS-CoV2-(COVID 19)”.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, D.G.A.S.P.C. Timiș și Consiliul Județean Timiș s-au constituit părți civile în cauză.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Timiș cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale, I.P.J. Timiș și Direcției Generale Anticorupție.
Anterior, procurorii anticorupție au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu trei inculpați în sarcina cărora s-a reținut comiterea unor infracțiuni de: dare de mită, complicitate la infracțiunea de fraudă informatică, complicitate la infracțiunea de fals informatic.
În prezența apărătorilor aleși, inculpații au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:
– 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,
– 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,
– 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Prioteasa Ștefan-Laurențium ofițer de poliție, șef al Secției 1 Poliție Rurală Brăila, trimis în judecată de DNA pentru compromiterea intereselor justiției
Marți, 28 decembrie 2021, Știri Juridice
Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului
PRIOTEASA ȘTEFAN-LAURENȚIU, ofițer de poliție, la data faptelor șef al Secției 1 Poliție Rurală Brăila, pentru comiterea infracțiunilor de:
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, în formă continuată (3 acte materiale)
– compromitere a intereselor justiției.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie-octombrie 2021, inculpatul Prioteasa Ștefan-Laurențiu, în calitatea menționată mai sus, profitând de faptul că avea cunoștință de zilele în care erau planificate activități de control ale poliției, ar fi oferit unei persoane informații nedestinate publicității referitoare la controalele ce vizau două dintre societățile comerciale administrate de persoana respectivă, precum și un punct de lucru al unei asociații.
Informațiile nedestinate publicității ar fi fost oferite la datele de 14 septembrie, 05 octombrie și 26 octombrie 2021, cu ocazia a trei întâlniri consecutive (care s-au desfășurat fie în apropierea unuia dintre spațiile comerciale deținute de persoana beneficiară a informațiilor, fie în interiorul autoturismului aparținând ofițerului de poliție în cauză). În toate cele trei situații, inculpatul ar fi avertizat persoana respectivă despre controale ale poliției planificate pentru ziua următoare.
La întâlnirea din data de 05 octombrie 2021, inculpatul Prioteasa Ștefan-Laurențiu i-ar fi adus la cunoștință persoanei interesate că în dimineața zilei următoare, urma să fi efectuată o percheziție la un punct de lucru al societății administrate de respectiva persoană, informație cu caracter confidențial pe care ofițerul de poliție o deținea în virtutea atribuțiilor lui de serviciu. Demersul polițistului ar fi îngreunat atât desfășurarea cercetărilor cât și completarea materialului probator într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Brăila cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.
Procurorii anticorupție au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de un avocat suspendat în cadrul Baroului Brăila pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență..
Trei ofițeri de poliție, foști șefi la Serviciul de înmatriculări Teleorman, trimiși în judecată de DNA pentru luare de mită
Luni, 27 decembrie 2021, Știri Juridice
– LUPU STELIAN, ofițer de poliție, la data faptelor șef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V) Teleorman, în sarcina căruia s-a reținut comiterea a patru infracțiuni de luare de mită,
– EIB DANIEL CRISTIAN, ofițer de poliție, la data faptelor șef al Compartimentului Înmatriculări Vehicule din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Teleorman, în sarcina căruia s-a reținut comiterea a patru infracțiuni de luare de mită,
– VELCEA CRISTIAN, ofițer de poliție, la data faptei șef al Compartimentului Permise de Conducere și Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Teleorman, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită,
Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– dare de mită (cinci fapte)
– trafic de influență (șase fapte),
– fals în înscrisuri sub semnătură privată,
Precum și în stare de libertate, a 13 persoane în sarcina cărora s-a reținut comiterea unor infracțiuni de: dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, delapidare, cumpărare de influență, trafic de influență, comise în forma autoratului și/sau a complicității.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2021, cei trei ofițeri de poliție, în calitățile menționate mai sus, ar fi pretins și primit, direct sau prin intermediar, de la mai multe persoane (inculpați în prezenta cauză), diferite sume de bani și bunuri care nu li se cuveneau, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu, dintre care menționăm:
– promovarea unor candidați la proba practică privind examenul pentru obținerea permisului de conducere,
– înmatricularea unor autoturisme.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Teleorman, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Deputatul PNL Cosmin Șandru, trimis în judecată de DNA pentru că ar fi încercat să mituiască un alt deputat să nu voteze moțiunea de cenzură
Joi 23 decembrie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul 890/VIII/3 din 14 octombrie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a inculpaților ȘANDRU COSMIN, deputat în Parlamentul României și BITEA NICOLAE-FLORIN, director general al Societății de Transport Public Timișoara, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de dare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
La data de 01 octombrie 2021, în contextul în care urma să fie dezbătută și supusă la vot moțiunea de cenzură inițiată pentru retragerea încrederii acordate Guvernului României, inculpații Șandru Cosmin și Bitea Nicolae-Florin i-ar fi promis unei persoane, deputat în Parlamentul României, numirea unor apropiați ai acestuia din urmă în posturi de conducere a unor instituții publice, după ce ar fi fost înscriși formal ca membri de partid.
Pentru a beneficia de această „favoare”, persoanei respective i s-a cerut să absenteze de la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 05 octombrie 2021, în care urma să fie dezbătută și supusă la vot moțiunea menționată mai sus.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Petre Neacşa, fost director în Ministerul Transporturilor, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 648/VIII/3 din 07 iulie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus disjungerea dosarului și trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului NEACȘA PETRE, la data faptei, director al Direcției economice din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: În perioada noiembrie 2020 – mai 2021, în contextul în care Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (A.R.S.V.O.M.) și Regia Autonoma “Administratia Fluviala a Dunarii de Jos” au achiziționat, cu fraudarea legislației primare în materie și la prețuri supraevaluate un număr de patru nave (trei de salvare și una de depoluare) în valoare de aproximativ 85.000.000 lei (fără TVA) și două drage fluviale, inculpatul Neacșa Petre, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la un om de afaceri, beneficiar al contractelor de achiziție publică, suma de 460.000 lei.
Concret, inculpatul ar fi primit banii respectivi în scopul de a favoriza interesele omului de afaceri: de a asigura, prin intermediul Direcției pe care o conducea, fondurile necesare achiziționării ambarcațiunilor respective precum și de a oferi acestuia diverse informații legate de proiectele de achiziții.
În cauză, au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
În cauză, procurorii au beneficiat de suportul tehnic al Direcției Generale Anticorupție și de sprijin de specialitate din partea Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța, Direcției de Operațiuni Speciale și Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Dumitrașcu Bogdan Dumitru, director general APIA, reținut de DNA pentru luare de mită
Miercuri, 22 decembrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 21 decembrie 2021, a inculpatului DUMITRAȘCU BOGDAN DUMITRU, director general adjunct al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.), în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 10 decembrie 2021, inculpatul Dumitrașcu Bogdan Dumitru, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 2.000 euro pentru a o angaja pe fiica acesteia în cadrul A.P.I.A. – Structura Centrală și, ulterior, să o transfere la o agenție județeană, situație ce o avantaja din punctul de vedere a domiciliului. Cu aceeași ocazie, inculpatul ar mai fi precizat că dorea ca banii să-i remiși în două tranșe respectiv înainte și după angajare.
În contextul menționat mai sus, la data de 21 decembrie 2021, inculpatul Dumitrașcu Bogdan Dumitru ar fi primit o primă tranșă, în valoare de 5.000 lei (echivalentul a 1.000 euro), ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatului Dumitrașcu Bogdan Dumitru i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 22 decembrie 2021, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de luare a măsurii arestării preventive pentru 30 de zile.
Două asistente medicale din Mangalia - reţinute în cazul certificatelor false de vaccinare anti-COVID
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 21 decembrie 2021, a inculpaților:
TIMOFEI POMPILIA, BERGE HENRIETTE – RALUCA, asistente medicale în cadrul Centrului de Vaccinare, amenajat în incinta Sanatoriului Balnear și de Recuperare Mangalia, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracțional organizat, în modalitatea inițiere și constituire,
– luare de mită, în formă continuată, acces ilegal într-un sistem informatic, în formă continuată, fals informatic, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată,
VLĂDOI ELENA DANIELA, angajată în cadrul Spitalului Municipal Mangalia, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracțional organizat, în modalitatea inițiere și constituire,
– trafic de influență, în formă continuată, – dare de mită (două fapte comise în formă continuată), instigare la acces ilegal într-un sistem informatic (două fapte comise în formă continuată), instigare la fals informatic (două fapte comise în formă continuată), instigare la fals intelectual (două fapte comise în formă continuată),
Trei persoane fizice, în sarcina cărora s-au reținut infracțiunile de: constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, dare de mită, acces ilegal într-un sistem informatic, fals informatic, fals intelectual și spălare a banilor, săvârșite în forma autoratului, complicității și a instigării.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Cauza are ca obiect investigarea modalității în care peste 100 de persoane majoritatea din județele Suceava și Constanța ar fi obținut certificatul digital european Covid fără să se fi vaccinat.
Concret, la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie 2021, inculpatele Timofei Pompilia, Berge Henriette – Raluca, asistente medicale din cadrul Centrului de Vaccinare amenajat în incinta Sanatoriului Balnear și de Recuperare Mangalia, și ceilalți inculpați, ar fi constituit un grup infracțional organizat care avea ca scop final eliberarea de certificate de vaccinare anti – Covid falsificate, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 250 și 400 de euro, persoanelor interesate.
Ulterior la acest grup ar fi aderat mai multe persoane, intermediari de încredere (rude, prieteni etc.), care s-au specializat în racolarea de persoane dornice să obțină astfel de certificate falsificate de vaccinare, la rândul lor percepând comisioane cuprinse între 100 și 250 de euro, în funcție de starea materială a clienților.
Un aspect important la stabilirea „tarifului” era acela al prezenței persoanei la centrul de vaccinare. Astfel, în cazul persoanelor dispuse să se deplaseze la Mangalia, tariful cerut de intermediar era de 500 de lei, iar în cazul celorlalte, care nu doreau să se prezinte la centrul de vaccinare, tariful era de 700 de lei și era perceput pe loc.
Mecanismul de comitere a faptelor era unul complex, după racolarea persoanelor dispuse să obțină certificatul respectiv și primirea banilor, membrii grupului care își desfășurau activitatea în cadrul Centrului de vaccinare ce funcționează în incinta Sanatoriului Balnear și de Recuperare Mangalia ar fi efectuat acte specifice în vedere implementării datelor nereale în Registrul Electronic Național de Vaccinări.
Legătura dintre membrii grupului ar fi fost asigurată de inculpata Vlădoi Elena Daniela care primea comisioanele amintite mai sus și remitea parte din ele celor două asistente. Pentru a ascunde adevărata proveniență a banilor, intermediarii ar fi remis banii inculpatei Vlădoi Elena Daniela fie prin transfer bancar, din conturile unor rude sau prieteni, fie în numerar.
Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la data de 21 decembrie 2021 la cele două instituții publice de pe raza municipiului Mangalia și la cele 50 de locuințe ale persoanelor fizice de pe raza județelor Suceava și Constanța au fost ridicate printre altele, sumele de 192.000 lei și 80.000 euro.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 22 decembrie 2021, dosarul penal urmează să fie înaintat Tribunalului Suceava cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Fostul deputat Cătălin Rădulescu, trimis în judecată de DNA pentru că a obţinut pe nedrept titlul de luptător la Revoluţie
Marți, 21 decembrie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul 890/VIII/3 din 16 decembrie 2020, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
RĂDULESCU CĂTĂLIN MARIAN, la data faptelor deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– fals în declarații în formă continuată;
SANDA ADRIAN, la data faptei secretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist (S.S.P.R.) și președinte al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant;
TĂNASE CORINA DENISA, la data faptei membru al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant;
CECHI CRISTINA VALENTINA, la data faptei membru al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant,
fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2016, inculpații Sanda Adrian, Tănase Corina Denisa și Cechi Cristina Valentina, în calitățile menționate mai sus, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 341/2004, ar fi admis cererea de acordare a titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant” formulată de inculpatul Rădulescu Cătălin Marian, deși acesta nu îndeplinea una dintre condițiile prevăzute de lege, respectiv pe aceea de a fi desfășurat activități revoluționare într-o localitate în care, în urma acțiunilor și confruntărilor cu forțele de represiune, au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute „până la fuga dictatorului” (data de 22 decembrie 1989, ora 12:10).
Titlul menționat mai sus se acordă în baza prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările ulterioare, privind recunoștința pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977.
Concret, membrii comisiei ar fi admis cererea formulată de inculpatul Rădulescu Cătălin Marian și ar fi constatat îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant doar pe baza a două declarații (din 2015 și 2016) în care acesta ar fi precizat aspecte neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea sa revoluționară în orașele Timișoara și București, în perioada 16-21 decembrie 1989. Declarațiile respective ar fi contrazise în mod evident de documentele existente la dosarul administrativ al acestuia, existent la S.S.P.R., din care ar rezulta că inculpatul a desfășurat activitate revoluționară doar în orașul Pitești, începând cu data de 22 decembrie 1989, după fuga dictatorului, nicidecum în orașele Timișoara și București.
Urmare a acestor demersuri, inculpatului Rădulescu Marian Cătălin i-a fost acordat, prin decret prezidențial, titlul de „Luptător cu Rol Determinant”, cu consecința obținerii, în mod necuvenit, a unei indemnizații de gratitudine în valoare de 2.020 lei/lunar (în total 165.640 lei), începând cu data de 01.01.2015 până în octombrie 2021.
Casa Județeană de Pensii Argeș s-a constituit parte civilă în cauză cu suma menționată mai sus.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii față de toți inculpații.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
DNA face percheziții în 52 de locaţii din judeţele Suceava şi Constanţa într-un dosar de fals în contextul vaccinării anti-COVID
Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, corupție și fals, comise de către funcționari publici în cursul anului 2021, în contextul campaniei de vaccinare anti-Covid.
În cursul zilei de 21 decembrie 2021, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 52 locații, situate pe raza județelor Suceava și Constanța, din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție și din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.
DNA a arestat două persoane și a dispus trimiterea lor în judecată într-un dosar privitor la intrarea în țară a mai multor migranți
În cauza mediatizată prin comunicatul 940/VIII/3 din 15 noiembrie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a doi inculpați în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la dare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În cursul zilei de 14 noiembrie 2021, cei doi inculpați s-ar fi întâlnit cu un agent de poliție din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, împrejurare în care, unul dintre ei, sprijinit de celălalt, în schimbul unor sume de bani (peste 10.000 euro pe săptămână, pe o perioadă nedeterminată), i-ar fi cerut polițistului să nu își îndeplinească corespunzător atribuțiile de serviciu și să permită intrarea mai multor migranți în țară.
Concret, inculpații i-ar fi promis agentului de poliție că-i va remite 100 de euro pentru fiecare migrant, în condițiile în care urmau să fie trecute 25 de persoane odată, de minim 4 ori pe săptămână, pe o durata nedeterminată de timp.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor sume de bani ridicate de la unul dintre inculpați.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Timiș cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Pop Șerban, fost președinte ANAF, retrimis în judecată de DNA pentru luare de mităDNA și Parchetul General cer pedepse maxime în dosarul 'Colectiv' pe motiv că „Tragedia se poate repeta oricând”
Vineri, 17 decembrie 2021, Agerpres
Procurorii DNA şi ai Parchetului General au cerut, joi, pedepse maxime pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, judecaţi în dosarul “Colectiv”.
Curtea de Apel Bucureşti a început vineri dezbaterile finale din dosarul “Colectiv”, context în care procurorii au cerut pedepse “orientate spre maximum prevăzut de lege” şi cu executare în cazul celor acuzaţi în acest caz.
Procurorul Parchetului General a declarat în faţa judecătorilor că şi după tragedia din Colectiv mulţi agenţi refuză să îşi ia autorizaţii pentru incendiu, doar afişează pe geam că nu au, dar anunţul nu îi exonerează de răspundere penală.
“Riscurile sunt şi mai mari. (…) Pot avea impresia că nu răspund penal pentru că victimele îşi asuma sa ardă de vii când intra într-o locaţie fără aviz. (…) Chiar dacă societate e marcată de tragedia din Colectiv, aceasta se poate întâmpla din nou oricând”, a spus anchetatorul.
La rândul său, procurorul DNA a cerut instanţei aplicarea unor pedepse maxime şi cu executare, susţinând că “este inexplicabilă atitudinea blândă a instanţei de fond”.
Anchetatorul a mai adăugat că ordinea socială a fost “alterată” de corupţie, iar oameni au ars,”şi nu vorbim de doi, ci de un cimitir”.
Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani.
Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
Pop Șerban, fost președinte ANAF, retrimis în judecată de DNA pentru luare de mită
POP ȘERBAN, la data faptei vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.
Precizăm că, în etapa premergătoare judecății (cameră preliminară), prin încheierea din data de 24 martie 2021, judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), la contestația formulată de inculpatul Pop Șerban, au restituit cauza la procuror.
Motivul restituirii a fost unul de ordin procedural, în legătură cu Ordonanța din 17 septembrie 2019, prin care procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție infirmase în întregime o soluție de clasare dispusă anterior.
Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis Decizia nr. 23/2020 din 14/09/2020 a Completului pentru Soluționarea Recursului în Interesul Legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care clarifică noțiunea de procuror ierarhic superior.
În prezenta cauză, pe baza aceleiași Decizii, magistrații ICCJ au mai dispus infirmarea în întregime a tuturor actelor subsecvente Ordonanței din 2019, inclusiv a rechizitoriului întocmit în cauză.
După restituire, procurorii anticorupție au refăcut actele de urmărire penală după cum urmează: au infirmat soluția de clasare conform Deciziei nr. 23/2020 din 14/09/2020 a Completului pentru Soluționarea Recursului în Interesul Legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, au readministrat probatoriul și au dispus retrimiterea în judecată a inculpatului Pop Șerban.
Atașăm comunicatul nr. 934/VIII/3 din 4 decembrie 2019.
Fostul primar al municipiului Câmpina, cercetat de DNA într-un dosar privind pasajul Calea Daciei
Luni, 13 decembrie 2021, Agerpres
Fostul primar al municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, este cercetat de DNA Ploieşti pentru fapte asimilate celor de corupţie în legătură cu proiectul pasajului suprateran Calea Daciei, care face legătura între Câmpina şi DN 1.
Potrivit unui răspuns al DNA transmis AGERPRES, pe rolul DNA – Serviciul teritorial Ploieşti se află în lucru un dosar în care se desfăşoară acte de urmărire penală faţă de mai multe persoane, în legătură cu suspiciunea săvârşirii unor fapte asimilate celor de corupţie privind proiectul Calea Daciei.
“În această cauză, doar faţă de una dintre persoanele la care faceţi referire în cererea dvs. (“fostul primar al municipiului Câmpina”), procurorii anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată şi abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă calificată”, menţionează sursa citată.
Pasajul Calea Daciei, care face legătura cu DN 1, a fost realizat prin Programul Operaţional Regional, fiind inaugurat în aprilie 2012.
Conform unui comunicat de presă emis, la acel moment, de Ministerul Dezvoltării, pasajul rutier suprateran are o lungime de 880 de metri pe sensul Câmpina – Bucureşti şi de 840 de metri pe sensul Bucureşti – Câmpina.
Proiectul s-a derulat pe durata a 30 de luni şi are o valoare totală de 26.534.687,59 de lei, din care 20.308.570,08 lei reprezintă valoarea finanţării nerambursabile din fonduri europene, menţionează sursa citată.
Acest proiect a fost supus unor corecţii financiare, care au fost anulate definitiv de instanţă în anul 2020.
“Anulează Decizia nr. 30/10.04.2015 privind soluţionarea contestaţiei şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 107040/17.12.2014 întocmit de Direcţia de Constatare şi Stabilire Nereguli din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice). Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma nerambursată în cuantum de 10.437.787,53 lei, inclusiv TVA, aferentă contractului de finanţare nr. 569/30.09.2009. Definitivă”, este sentinţa pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei în acest dosar.
Sinteza cauzelor finalizate de DNA în luna noiembrie 2021 - altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă
Luni, 13 decembrie 2021, Știri Juridice
1. În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 290/VIII/3 din 9 aprilie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi inculpați (administratori de drept și de fapt ai unei societăți comerciale), pentru comiterea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (săvârșite sub forma autoratului și a complicității).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
Între Agenția pentru Dezvoltare Regională și societatea reprezentată de cei doi inculpați a fost încheiat, în cursul anului 2014, un contract prin care se acorda o finanțare nerambursabilă pentru implementarea proiectului intitulat „Achiziționare instalație de cracare termică de deșeuri de cauciuc, localitatea Rupea, județul Brașov”.
Pentru a obține sumele de bani în cadrul programului derulat, administratorul de fapt al firmei ar fi oferit ajutor celuilalt inculpat pentru a crea un circuit comercial fictiv care a avut ca scop „justificarea” achiziționării respectivului utilaj industrial.
Inițial, administratorul de fapt ar fi vândut societății respective un utilaj asemănător, vechi, la valoarea de circa 650.000 euro, sumă care, în realitate, nu a fost achitată niciodată.
Ulterior, mai multe componente ale utilajului achizitionat în modalitatea de mai sus ar fi fost vândute în spațiul intracomunitar, în final acestea ajungând la o firmă din Ungaria care ar fi emis mai multe facturi ce au stat la baza accesării fondurilor nerambursabile de către firma inculpaților.
În realitate, „noul” utilaj industrial, în valoare de 6.239.321 lei (achitați din fonduri nerambursabile obținute în baza unor documente cu caracter inexact depuse administratorul de drept al firmei la Agenția pentru Dezvoltare Regională) nu a fost achiziționat niciodată.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a constituit parte civilă în cauză cu suma menționată mai sus, la care se adaugă accesoriile aferente (dobânzi și actualizarea cu indicele de inflație).
În vederea asigurării recuperării prejudiciului s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aparținând celor doi inculpați și a părții responsabile civilmente – societatea beneficiară a fondurilor nerambursabile.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Alba cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
2. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților… Citește mai mult
Fostul director al Direcției Silvice Ilfov, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și abuz în serviciu
Luni, 22 noiembrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
RĂDUȚĂ CEZAR MIHAIL, la data faptelor director al Direcției Silvice Ilfov, în prezent director general adjunct al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA SA, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
CONSTANTIN ALEXANDRU, la data faptelor și în prezent paznic de vânătoare în cadrul Direcției Silvice Ilfov, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– dare de mită,
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
RADU EMIL, la data faptelor inginer în cadrul Direcției Silvice Ilfov – Compartimentul resurse umane și secretar al Comisiei de verificare a condițiilor de participare și a competenței profesionale a candidaților înscriși la concurs, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpații Răduță Cezar Mihail și Radu Emil, în calitățile menționate mai sus, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute de legislația primară, ar fi permis, în cursul anului 2016, angajarea inculpatului Constantin Alexandru pe un post de paznic de vânătoare, deși acesta nu întrunea condiția privind pregătirea profesională prevăzută de lege pentru personalul silvic cu pregătire de bază, respectiv absolvirea unei școli profesionale silvice.
Prin acest demers a fost cauzată o vătămare a interesului legitim al Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA privind angajarea, în Corpul silvic, doar a persoanelor cu pregătire de specialitate silvică, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru inculpatul Constantin Alexandru, constând în salariul lunar pe care acesta l-a încasat în calitate de paznic de vânătoare.
Ulterior, pentru „favoarea” făcută, inculpatul Răduță Cezar Mihail ar fi primit de la inculpatul Constantin Alexandru un teren în suprafață de 1.168,91 mp, situat în intravilanul comunei Corbeanca, județul Ilfov. “Tranzacția” ar fi îmbrăcat forma unui contract de schimb, inculpatul Răduță Cezar Mihail oferind pentru terenul respectiv un autoturism foarte vechi a cărui valoare era de cel mult 5.000 euro (mai puțin de jumătate din suma cu care inculpatul Constantin Alexandru achiziționase terenul în urmă cu 10 ani).
Până la data prezentului rechizitoriu, ROMSILVA SA nu a precizat dacă se constituie parte civilă în cauză.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei terenuri ce aparțin inculpatului Răduță Cezar Mihail.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Directorul general al Companiei de Apă Târgoviște, trimis în judecată de DNA Ploiești pentru abuz în serviciu
Luni, 22 noiembrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
DUMITRU ADRIAN, la data faptelor și în prezent director general al S.C. Compania de Apă Târgoviște – Dâmbovița S.A, pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu din care una cu obținere de foloase necuvenite pentru altul,
Persoană fizică, la data faptelor administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
1. În cursul lunii noiembrie 2017, inculpatul Dumitru Adrian, în calitate de director general al S.C. Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute de legislația primară, ar fi dispus branșarea ilegală a societății omului de afaceri, inculpat în prezenta cauză, la rețeaua de electricitate a Stației de Epurare Pucioasa aflată în subordonarea instituției pe care o conducea, fără a fi încheiate documentele legale prin care să se reglementeze furnizarea, facturarea, plata, precum și condițiile de consum a energiei electrice.
Prin acest demers, ar fi fost produs un prejudiciu bugetului S.C. Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A., în sumă de 79.517 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumată și neachitată, concomitent cu obținerea unui folos material necuvenit, în același cuantum, de către societatea omului de afaceri.
2. La data de 01 martie 2021, inculpatul Dumitru Adrian ar fi dispus în mod abuziv încetarea contractului individual de muncă al unui angajat din subordine care, în cursul anului 2019, a făcut mai multe sesizări atât conducerii S.C. Compania de Apă Târgoviște – Dâmbovița S.A. cât și organelor de urmărire penală în legătură cu situația menționată mai sus.
S.C. Compania de Apă Târgoviște Dâmbovița S.A. precum și angajatul ale cărui drepturi au fost prejudiciate în maniera de mai sus au precizat că se constituie parte civilă în cauză.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. De asemenea, în cauză, s-a procedat la introducerea în calitate de parte responsabilă civilmente a S.C. Compania de Apă Târgoviște Dâmbovița S.A.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Dâmbovița cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză. Sursa foto: Incomod-media
Nicolae Badea, fostul finanțator al echipei de fotbal Dinamo, trimis în judecată pentru fraude cu fonduri europene
Joi, 18 noiembrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate,
– a unui om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (11 acte materiale)
– o persoană fizică, manager financiar în cadrul proiectului Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (7 acte materiale)
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În calitate de reprezentant legal al unei asociații beneficiare a unui contract cu finanțare europeană, inculpatul om de afaceri ar fi depus la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU), în perioada ianuarie 2010 –octombrie 2013, mai multe documente false, pe baza cărora ar fi obținut pe nedrept suma de 206.089 lei. Sumele de bani ar fi fost obținute în cadrul proiectului Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală).
Obiectivul general al proiectului era acela de a îmbunătăți calitatea vieții prin conectarea populației din mediul rural la informație și educație în scopul dezvoltării culturii antreprenoriale, a capacității manageriale și a spiritului asociativ și civic, precum și a solidarității comunităților rurale din zona țintă.
Între documentele false depuse pentru rambursarea cheltuielilor figurau acte întocmite în numele unor persoane angajate fictiv în cadrul proiectului, dar și în numele unor persoane care, deși angajate în cadrul proiectului, nu au derulat în realitate activitățile menționate în actele respective. Cheltuielile aferente documentelor false (cheltuieli cu salarizarea angajaților fictivi, cheltuieli cu deplasările efectuate de către angajații fictivi sau angajați care în realitate nu au efectuat deplasările respective) ar fi fost solicitate la rambursare în cadrul cererilor depuse la autoritatea de management.
Omul de afaceri ar fi fost ajutat de managerul financiar al proiectului, coinculpat în cauză, prin aceea că ar fi verificat și semnat documente care atestau împrejurări nereale cu privire la cheltuielile solicitate la rambursare.
În cauză au fost instituire măsurii asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpați.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 209.161 lei, reprezentând prejudiciul creat în cadrul proiectului.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.
Ioan Lazăr, managerul Spitalului de Urgenţă Piatra Neamţ - trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru abuz în serviciu
Joi, 18 noiembrie 2021, Știri Juridice
DNA Bacău a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
LAZĂR IOAN și MURARIU OANA – DANA, la data faptelor manager al Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, respectiv șef al Serviciului de achiziții din cadrul aceleiași unități medicale, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
Persoană fizică, la data faptelor administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpații Lazăr Ioan și Murariu Oana – Dana, în calitățile menționate mai sus, în cursul anului 2015, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege în legătură cu desfășurarea unei proceduri de achiziție publică ce a vizat „Reabilitarea și modernizarea secției pediatrie din cadrul SJU Piatra Neamț”. Contractul respectiv a fost atribuit unei asocieri de firme din care făcea parte și societatea omului de afaceri, inculpat în prezenta cauză.
Concret, inculpatul Lazăr Ioan ar fi dispus întocmirea documentației premergătoare de avizare a lucrărilor de intervenție și organizarea procedurii de achiziție publică prin procedura cererii de oferte, după ce omul de afaceri i-ar fi pus la dispoziție lista de dotări medicale și nemedicale și prețurile acestora. S-ar fi urmărit, pe de o parte, estimarea unei valori nejustificate a achiziției și, pe de altă parte, participarea la procedură a unui singur ofertant.
În același context, inculpații Lazăr Ioan și Murariu Oana – Dana ar fi întocmit și avizat nota justificativă prin care a fost stabilită valoarea estimată a contractului de achiziție publică la suma de 11.858.855 lei (fără TVA), cunoscând că estimarea supraevaluată a dotărilor medicale și nemedicale a fost realizată de omul de afaceri menționat mai sus (5.014.294 lei – echivalentul a 1.129.727 euro – care reprezenta aproximativ 42% din valoarea contractului). De asemenea, cei doi ar fi întocmit documentația de atribuire a contractului și răspunsurile la solicitările de clarificări formulate în privința specificațiilor tehnice în cursul procedurii, tot cu ajutorul omului de afaceri, pentru a restricționa accesul altor operatori economici la procedură.
Deși lucrările din cadrul proiectului susmenționat nu au fost finalizate nici până în prezent, echipamentele ce au făcut obiectul contractului încheiat de Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț cu asocierea respectivă au fost livrate și achitate în perioada decembrie 2015 – decembrie 2017.
Cu titlu de exemplu, unul dintre acele echipamente, un aparat Roentgen care nici măcar nu corespundea cu cel ofertat, livrat la data de 21 decembrie 2015, a stat un an în holul principal al spitalului și încă un an în clădirea centralei termice, ulterior fiind făcute demersuri pentru utilizarea acestuia în cadrul altei secții, începând cu data de 04 decembrie 2018.
Prejudiciul cauzat spitalului prin încălcarea prevederilor legale cu ocazia organizării procedurii de achiziție publică este estimat la 2.531.421 lei concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum pentru asocierea respectivă.
Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț a precizat că se constituie parte civilă în cauză.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Neamț cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Menționăm că inculpații Lazăr Ioan, Murariu Oana – Dana și persoana fizică – om de afaceri au mai fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea unor infracțiuni similare (detalii pe www.pna.ro).
Specialist DNA reținut de DNA pentru că a luat mită într-un contract care viza tocmai „dezvoltarea capacității DNA în investigarea infracțiunilor”
Miercuri, 17 noiembrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 16 noiembrie 2021, a inculpatului DESPA NICOLAE RĂZVAN, specialist în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 15 septembrie 2021 – 16 noiembrie 2021, inculpatul Despa Nicolae Răzvan, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 15.000 euro și, după mai multe „negocieri”, ar fi acceptat promisiunea sumei de 12.000 euro (plătibilă în două tranșe), în legătură cu îndeplinirea unui act ce intra în îndatoririle sale de serviciu.
Concret, banii respectivi ar fi fost pretinși în legătură cu un contract de achiziție publică pe care omul de afaceri intenționa să îl încheie cu Direcția Națională Anticorupție în cadrul proiectului „Continuarea dezvoltării capacității tehnice a D.N.A în investigarea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale U.E” cofinanțat de OLAF în cadrul programului Hercule III Technical Asistance.
În contextul menționat mai sus, la data de 16 noiembrie 2021, inculpatul Despa Nicolae Răzvan a primit de la omul de afaceri 30.000 de lei (echivalentul a 6.000 euro), ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 17 noiembrie 2021, inculpatul Despa Nicolae Răzvan urmează să fie prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
DNA Oradea a reținut mai mulți suspecți pentru luare de mită, fals intelectual și fals informatic în contextul campaniei de vaccinare anti-Covid
Miercuri, 17 noiembrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Oradea au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 16 noiembrie 2021, a suspecților
HOBLEA DANIELA-IOANA, asistentă medicală în cadrul Centrului de vaccinare Petea, județul Satu Mare, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, fals intelectual și fals informatic, toate în formă continuată
ILIEȘ MARC și BURICEANU HOREA, registratori în cadrul Centrului de vaccinare Petea, județul Satu Mare, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, fals intelectual și fals informatic, toate în formă continuată
SIM VOICHIȚA-CAMELIA, asistent medical în cadrul Direcției de Sănătate Bihor și o persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, complicitate la fals intelectual și complicitate la fals informatic, toate în formă continuată.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: În cursul anului 2021, suspecții Hoblea Daniela, asistentă medicală, Ilieș Marc și Buriceanu Horea, registratori medicali, ar fi pretins și primit, în mod repetat, sume de bani cuprinse între 250 și 300 euro, de la persoanele care doreau să obțină adeverințe de vaccinare și certificat digital european Covid, fără să le fi fost administrate efectiv dozele de vaccin. Citește mai mult
DNA - Timișoara a dispus reținerea pentru 24 de ore a doi inculpați pentru dare de mită
Marți, 16 noiembrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 15 noiembrie 2021, a doi inculpați în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la dare de mită.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul zilei de 14 noiembrie 2021, cei doi inculpați s-ar fi întâlnit cu un agent de poliție din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, ocazie cu care, unul dintre inculpați, în schimbul unor sume de bani (10.000 euro pe săptămână), i-ar fi cerut polițistului să nu își îndeplinească corespunzător atribuțiile de serviciu și să permită intrarea mai multor migranți în țară.
Concret, inculpatul i-ar fi promis agentului de poliție că îi va remite 100 de euro pentru fiecare migrant, în condițiile în care urmau să fie trecute 25 de persoane, de minimum patru ori pe săptămână, pe o durată nedeterminată de timp.
Celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 15 noiembrie 2021, inculpații urmează să fie prezentați Tribunalului Timiș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție. Citește mai mult
Acord de recunoaștere a vinovăției în cazul celor doi inspectori ANAF Constanța acuzați de DNA de luare de mită
Marți, 16 noiembrie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul 894/VIII/3 din 20 octombrie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției a inculpaților BUȘU MIHAI și ANAGNOSTE STERE, cercetați sub control judiciar, la data faptelor inspectori în cadrul A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 18 octombrie 2021, inculpatul Bușu Mihai, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins pentru sine și pentru colegul său Anagnoste Stere, sume de bani cuprinse între de 4.000 și 5.000 lei, de la administratorul unei societăți comerciale (martor în cauză). Concret, banii respectivi ar fi fost pretinși pentru ca, în urma controlului fiscal pe care îl realizau cei doi inspectori, aceștia să formuleze concluzii care să nu determine declanșarea unui control de fond la societatea omului de afaceri.
În același context, la data de 19 octombrie 2021, cei doi inspectori A.N.A.F. ar fi primit printr-un intermediar, în plicuri distincte, câte 4.000 lei de fiecare, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
În prezența avocaților, cei doi inculpați au declarat expres că recunosc comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv:
– trei ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de trei ani și interzicerea pe o perioadă de doi ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii. Citește mai mult
Preşedintele PNL Argeş, deputatul Adrian Miuţescu, urmărit penal de DNA pentru fapte de corupție
Vineri, 12 noiembrie 2021, Știri Juridice
Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Pitești au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de următorii:
MIUȚESCU GHEORGHE ADRIAN, președinte al Organizației Județene Argeș a unui partid și deputat în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii a opt infracțiuni de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (art.13 din Legea 78/2000)
TOFAN GELU, președinte al Organizației Pitești a unui partid și viceprimar al municipiului Pitești, sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (art.13 din Legea 78/2000)
MITROFAN CRISTIAN, vicepreședinte al Organizației Județene a unui partid, sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (art.13 din Legea 78/2000)
CHIRU OVIDIU, comisar superior la Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului Argeș, pentru instigare la una dintre infracțiunile reținute în sarcina primului menționat. Citește mai mult
Trei lideri ai sindicatului Sanitas, trimişi în judecată pentru delapidare de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești
Marți, 9 noiembrie 2021, Agerpres
Trei lideri ai sindicatului Sanitas Prahova au fost trimişi în judecată pentru delapidare, ei fiind acuzaţi că şi-au însuşit sute de mii de lei din sumele de bani provenite din cotizaţiile membrilor.
Potrivit datelor cuprinse în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti prin care au fost trimişi în judecată Dan Victor Stroe, Maria Nicolescu şi Luminiţa Gologan, faptele au avut loc în perioada 2011-2020, fiind vorba despre zeci de acte materiale reţinute în sarcina inculpaţilor.
“La data de 7 februarie 2020, organele de cercetare ale poliţiei judiciare s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că persoane din conducerea Sindicatului Judeţean Sanitas Prahova au direcţionat o parte din sumele de bani provenite din cotizaţiile membrilor de sindicat către un alt cont bancar decât cel aflat în evidenţele contabile ale sindicatului. (…) Toţi cei trei inculpaţi au avut calitatea de administratori ai bunurilor Sindicatului Judeţean Sanitas Prahova. Analizând probatoriul administrat, constatăm că există indicii temeinice privind faptul că (…) şi-a însuşit sumele de bani din fondurile destinate sindicatului, în mod repetat, în perioada 2011-2020, de 27 de ori împreună cu (…) (237.114 lei) şi de 8 ori cu (…) (55.400 lei). Din această sumă, (…) a achitat 50.000 lei conform chitanţei din data de 05.03.2020, iar (…) suma de 64.800 lei. (…) De asemenea, există probe cu privire la faptul că (…) şi-a însuşit sumele de bani din fondurile Sindicatului Sanitas, în repetate rânduri, de 27 de ori, împreună cu (…) şi de 58 de ori, singur, prin retragerea sumelor de la bancomat, suma totală fiind de 390.014 lei. Din această sumă, a achitat 73.750 lei aşa cum reiese din ordinele de plată depuse la dosarul cauzei. În aceeaşi măsură, există probe că (…) şi-a însuşit bani din fondurile sindicatului în 8 rânduri, prin retrageri de la casieria băncii împreună cu (…), suma totală fiind de 55.400 lei”, spun procurorii. Citește mai mult
Parchetul General cere în instanţă achitarea lui Tăriceanu într-un dosar instrumentat chiar de Parchetul General pe motiv că fapta nu există
Miercuri, 10 noiembrie 2021, Agerpres
Un procuror de la Parchetul General a solicitat marţi judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie achitarea fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.
Este vorba despre dosarul în care Tăriceanu a fost trimis în judecată în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.
La aproape un an de la trimiterea dosarului în instanţă, Parchetul General s-a răzgândit şi solicită acum achitarea.
Astfel, la termenul de marţi al procesului, procurorul de şedinţă a declarat că textele de lege în baza cărora Tăriceanu a fost trimis în judecată “generează confuzie”. “Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie. Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (…) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (…) Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală – fapta nu există. Citește mai mult
Sinteza cauzelor finalizate de procurorii DNA în luna octombrie 2021, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă
Luni, 8 noiembrie 2021, Știri Juridice
Biroul de Informare și Relații Publice a întocmit o sinteză a cauzelor finalizate de procurorii anticorupție în luna octombrie 2021, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă:
1. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
Persoană fizică, pentru săvârșirea infracțiunii de:
– folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,
Persoană fizică, tatăl primului inculpat, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (două fapte),
S.C. SCHWANENSEE S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,
ANDRICIUC VASILE, la data faptelor și în prezent primar al Comunei Șcheia, județul Suceava, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, complicitate la tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene, fals intelectual,
RÎȘCA LUMINIȚA, la data faptelor secretar al Comunei Șcheia, județul Suceava, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (două fapte), complicitate la tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual,
IONESI GHEORGHE, la data faptei consilier personal al unui primar de comună din județul Suceava, în prezent consilier local, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. Citește mai mult
10 persoane puse sub acuzare de procurorii Parchetului General în cazul incendiului de la spitalul din Neamţ
Vineri, 29 octombrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală au dispus, în ziua de 25 octombrie 2021, în cauza privind incendiul de la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 10 suspecți persoane fizice și față de persoana juridică Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, după cum urmează:
1. Continuarea urmăririi penale față de 6 persoane fizice care au îndeplinit succesiv, pentru diferite perioade de timp, funcția de manager interimar, sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal, de distrugere din culpă în formă calificată, prev. de art. 255 alin. 1 şi 2 din Codul penal și de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prev. de art. 349 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal.
Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în exercitarea atribuţiilor de manageri interimari ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în perioada 31.03.2020-17.11.2020, în contextul epidemiei COVID 19 şi declarării unităţii sanitare ca unitate suport COVID, ar fi organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului prin aceea că nu ar fi realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă, produsă la nominalizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ în categoria spitalelor suport COVID 19.
Această schimbare a inclus adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID 19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi. Suspecții nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii, cu consecința incendierii salonului 240 ATI care a avut ca urmări moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic și a unei asistente medicale, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale.
2. Continuarea urmăririi penale față de două persoane fizice pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 şi 4 din Codul penal, de distrugere din culpă în formă calificată, prev. de art. 255 alin. 1 şi 2 din Codul penal și de nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prev. de art. 350 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal, constând în aceea că în ziua de 14.11.2020, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu în calitate de asistente medicale în salonul 240 al Secției ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, în care acordau îngrijiri bolnavilor pozitivi Covid 19 cărora li se administra oxigenoterapie, ar fi folosit și lăsat fără supraveghere o sursă de foc deschis – o lumânare tip candelă, în contextul agoniei unui pacient. Citește mai mult
Fostul şef de la Permise Suceava Radu Obreja - trimis în judecată de DNA într-un nou dosar de corupţie
Joi, 28 octombrie 2021, Știri Juridice
Un dosar privind fapte de corupție legate de eliberarea de permise de conducere de către Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCÎV) Suceava, cauză mediatizată prin comunicatul nr. 820 din 27 noiembrie 2020, a fost finalizat de către procurorii din cadrul Serviciului teritorial Suceava. În acest dosar au fost trimiși în judecată 34 de inculpați, între care angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), instructori și intermediari ai școlilor de șoferi care, în schimbul unor sume de bani, ar fi permis fraudarea probei teoretice a examenului de obținere a permisului de conducător auto unui număr de 235 de candidați, în cursul anului 2020.
Acest dosar a fost disjuns având în vedere dimensiunea infracțională și numărul mare de persoane implicate în întreaga procedură de examinare, astfel încât, pentru fapte legate de fraudarea probei practice a examenului, urmărirea penală continuă într-un dosar separat.
Reamintim că, în legătură cu prezenta cauză, alte două dosare au fost anterior trimise spre judecare, în legătură cu protecția activităților de corupție privind eliberarea permiselor auto, de către oficiali ai unor instituții cu atribuții de depistare a practicilor ilegale în rândul personalului din cadrul M.A.I, vezi comunicate http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=10222 și http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=10477.
Într-un alt dosar privind fapte de corupție legate de înmatriculări auto se desfășoară în continuare acte de urmărire penală față de mai multe persoane. Citește mai mult
Dinu Viorel, consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării, reținut de DNA pentru luare de mită
Joi, 28 octombrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 27 octombrie 2021, a inculpatului
DINU VIOREL, consilier evaluare – examinare în cadrul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Serviciul Corp Control, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2020, inculpatul Dinu Viorel, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit, printr-un intermediar, de la administratorul unei societăți comerciale, un autoturism de lux, în valoare de aproximativ 80.000 de euro.
Folosul necuvenit menționat mai sus, ar fi fost pretins și primit de inculpat pentru a nu constata nereguli ce ar fi atras sancțiuni, inclusiv suspendarea contractelor pe care una dintre societățile comerciale administrate de omul de afaceri le avea încheiate cu două primării din țară. Aceste contracte de execuție lucrări erau finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (P.N.D.L.).
Inculpatului Dinu Viorel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. În cauză se desfășoară în continuare acte de urmărire penală. Citește mai mult
DNA a trimis în judecată doi inspectori ANAF Ilfov pentru luare de mită
Marți, 26 octombrie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul 866/VIII/3 din 01 octombrie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatei ZECA MIRELA, la data faptelor consilier superior în cadrul A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În aceeași cauză, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul ROȘCA FLORIN CRISTIAN, la data faptelor inspector principal în cadrul A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.
În prezența avocatului său, inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv:
– trei ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de patru ani și interzicerea, pe o perioadă de patru ani. Citește mai mult
Omul de afaceri Corin Romanescu și doi consilieri locali PMP din București, reținuți pentru presupuse fapte de corupție
Marți, 26 octombrie 2021, G4 Media
Omul de afaceri Corin Romanescu, proprietarul restaurantului The President din Parcul Tei, și doi consilieri PMP au fost reținuți luni seară de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Informația a fost confirmată de un comunicat al Parchetului, care arată că cei doi consilieri reținuți sunt Marian – Cătălin Militaru și Cătălin Constantin Șerpescu.
Este vorba de un consilier local de la Sectorul 2 și un consilier general al Municipiului București, potrivit surselor G4Media.ro.
Dosarul în care au fost reținuți cei trei are legătură cu amplasarea unor panouri publicitare din Sectorul 2. Mai precis, cei trei ar fi încercat să-l determine pe primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, să aprobe amplasarea a 50-100 de panouri publicitare, promițându-i în schimb sprijin politic. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
23 de inculpați ai Direcției Naționale Anticorupție, condamnați în septembrie pentru fapte de corupție
Marți, 26 octombrie 2021, Știri Juridice
În luna septembrie 2021, în dosarele de corupție instrumentate de D.N.A. au fost condamnați 23 de inculpați prin 12 hotărâri judecătorești definitive, pentru infracțiuni de dare de mită, trafic de influență, fraudarea fondurilor europene.
Printre cei condamnați definitiv se află persoane care, la data faptelor aveau funcții de deputat, primar de municipiu, președinte și membru în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), precum și un important om de afaceri.
Pedepsele dispuse de judecători față de cei 23 de inculpați variază între 11 ani și 9 luni închisoare și 11 luni închisoare cu suspendare.
Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro , secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”. Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, D.N.A. a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă. Citește mai mult
Doi inspectori ANAF prinși în flagrant de DNA în timp ce primeau mită
Joi, 21 octombrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 19 octombrie 2021, a inculpaților:
BUȘU MIHAI și ANAGNOSTE STERE, inspectori în cadrul A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 18 octombrie 2021, inculpații Bușu Mihai și Anagnoste Stere, în calitățile menționate mai sus, ar fi pretins pentru fiecare, sume de bani cuprinse între de 4.000 și 5.000 lei, de la administratorul unei societăți comerciale (martor în cauză).
Concret, banii respectivi ar fi fost pretinși de cei doi inculpați pentru ca, în urma controlului fiscal pe care îl realizau, aceștia să formuleze concluzii care să nu determine declanșarea unui control de fond la societatea omului de afaceri. În același context, la data de 19 octombrie 2021, cei doi inspectori A.N.A.F. ar fi primit printr-un intermediar, în plicuri distincte, câte 4.000 lei de fiecare, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. Citește mai mult
Procurorii DNA au descins la Consiliul Județean Cluj. Dosarul vizează acuzații de corupție, trafic de influență și abuz în serviciu
Miercuri, 20 octombrie 2021, Foaia Transilvană
În cursul zilei de azi, două echipe de anchetatori au descins, în același timp, la Consiliul Județean Cluj și la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj. Au fost ridicate documente cu privire la proaspăta reorganizare a DGASPC Cluj, pentru care președintele CJ Cluj, Alin Tișe a insistat foarte tare.
”Au fost ridicate documentele care au stat la baza redactării Hotărâriii de Consiliul Județean, prin care s-a reorganizat, recent, DGASPC. Acolo este o treabă urâtă care va exploda foarte tare”, a explicat pentru Foaia Transilvană, o sursă din interiorul DNA Cluj.
Se iau bani pentru funcții
Aceleași surse judiciare mai susțin că la dosar există mai multe înregistrări ale unor convorbiri telefonice purtate de anumiți oficiali din cadrul DGASPC Cluj. În cadrul acestor discuții se face referire la ocuparea unor funcții de conducere pe bani.
Vizat ar fi un lider de sindicat important, care face și desface, promite funcții și îi amenință pe funcționarii care nu vor să se supună noii organigrame aprobată recent de Consiliul Județean Cluj, și amenință instituția cu procese.
Din informațiile noastre rezultă că pentru un post de conducere la un centru rezidențial de îngrijire, sau chiar unul de șef serviciu, ”taxa” percepută fiind de 10.000 de euro. În prezent, la nivelul instituției mai există aproximativă 30 de funcții de conducere pentru care se va organiza concurs. Numai că, în prezent, concursurile sunt suspendate printr-o Ordonanță a Guvernului Cîțu, care prevede că pe perioada stării de alertă, toate concursurile să fie suspendate. Un simplu calcul arată că în urma acestor concursuri, câteva minți luminate ar aduna peste 300.000 de euro.
Au fost ridicate și documentele de la ședința Colegiului Director din cadrul DGASPC Cluj, cu privire la reorganizarea instituției, dar și de la Serviciul Resurse Umane. Citește mai mult pe site-ul Foaia Transilvană
Directorul general al Societăţii de Transport Public Timişoara, acuzat de DNA de dare de mită, a demisionat
Luni, 18 octombrie 2021, Agerpres
Directorul general al Societăţii de Transport Public Timişoara (STPT), Nicolae Bitea, şi-a înaintat, luni, demisia în cadrul Consiliului de Administraţie (CA), “din motive personale”, după ce, săptămâna trecută, s-a autosuspendat din PNL Timiş până la finalizarea anchetei DNA, în care este învinuit de dare de mită.
Anchetatorii au arătat în ordonanţă că la data de 1 octombrie, în contextul în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea de cenzură iniţiată pentru retragerea încrederii acordate Guvernului, Cosmin Şandru şi Nicolae Bitea i-ar fi promis unei persoane, deputat în Parlamentul României, numirea unor apropiaţi în posturi de conducere a unor instituţii publice.
“Pentru a beneficia de această ‘favoare’, persoanei respective i s-a cerut să absenteze de la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, din data de 5 octombrie, în care urma să fie dezbătută şi supusă la vot moţiunea menţionată”, a informat DNA.
Nicolae Bitea declară, într-un comunicat remis luni presei, că a preluat STPT, ca director general, în 27 iulie 2018, când societatea avea restanţe salariale către angajaţi de mai bine de două luni, iar condiţiile de muncă ale angajaţilor erau sub orice nivel de acceptare.
“În aceste condiţii, pe parcursul celor mai bine de trei ani în care am activat ca director general al instituţiei, m-am preocupat de achitarea salariilor la timp, mărirea acestora şi de crearea condiţiilor de muncă cel puţin decente în toate sectoarele, dar în special la nivelul personalului muncitor, unde am găsit condiţii aproape inumane de muncă. La data începerii mandatului meu erau scoase în circulaţie zilnic 115 de mijloace de transport. În prezent sunt scoase 165 de mijloace de transport în comun, pe liniile urbane şi metropolitane, după ce am suplimentat majoritatea liniilor cu mai multe unităţi (tramvaie, autobuze, troleibuze, minibuze)”, afirmă Nicolae Bitea.
În bilanţul prezentat de directorul STPT, acesta arată că a susţinut toate proiectele care au adus un plus societăţii de transport, atât la nivel intern (condiţii de muncă, măriri salariale), cât şi la nivel extern (micşorarea timpilor de aşteptare în staţii, igienizare, montarea de staţii noi).
“Situaţia financiară a STPT este rezonabilă, cu excepţia ratei care trebuie achitată către ANAF, ‘moştenire’ veche pe care am găsit-o în momentul în care am preluat conducerea societăţii. Citește mai mult
Percheziţii în Prahova într-un dosar privind obţinerea unor certificate false de vaccinare anti-COVID
Joi, 14 octombrie 2021, Agerpres
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova efectuează, joi, mai multe percheziţii în judeţ într-un dosar privind obţinerea unor certificate false de vaccinare anti-COVID, au declarat, pentru AGERPRES, surse judiciare.
Potrivit acestora, descinderile au loc atât în localităţi din zona rurală, cât şi în unele oraşe, activitatea infracţională documentată de anchetatori derulându-se începând cu luna iunie a acestui an.
În urma percheziţiilor vor fi aduse la audieri aproximativ 40 de persoane, au precizat sursele menţionate. Citește mai mult
Deputatul PNL Cosmin Șandru urmărit penal de DNA pentru dare de mită la moțiune de cenzură împotriva cabinetului Cîțu
Joi, 14 octombrie 2021, Știri Juridice
Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, DNA a transmis oficial că procurorii din cadrul Secției de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții
– ȘANDRU COSMIN, deputat în Parlamentul României și
– BITEA NICOLAE-FLORIN, director general al Societății de Transport Public Timișoara, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de dare de mită. În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: la data de 1 octombrie 2021… Citește mai mult
Secția Parchetelor Militare a clasat dosarul accidentului de circulație în care a fost implicată mașina lui Lucian Bode, pe atunci ministrul transporturilor
Marți, 12 octombrie 2021, G4 Media
Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general a clasat dosarul accidentului în care a fost implicat în toamna anului trecut fostul ministru al Transporturilor din Guvernul Orban, Lucian Bode, actual ministru de Interne și de Justiție în Guvernul Câțu, au declarat surse judiciare pentru G4media.ro.
”S-a emis soluție de clasare și pentru șoferul SPP. Nu au fost întrunite elementele constituitive ale unei infracțiuni” au precizat pentru G4media.ro surse judiciare.
VIDEO Imagini cu accidentul, surprinse de un motociclist:
Context. Pe 31 august 2020, mașina ministrului transporturilor Lucian Bode a circulat pe contrasens, încălcând linia continuă, pe drumul dintre Vâlcea spre Pitești. Autoturismul demnitarului a acroșat o altă mașină, a unor polonezi, care circula regulamentar. Șoferul SPP și o femeie poloneză au fost răniți ușor.
Pe 3 septembrie 2020, dosarul a fost preluat de Secţia Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului General de la Parchetul Militar București, prin ordonanţă a procurorului general Gabriela Scutea.
Motivul preluării: era vorba de o anchetă complexă cu elemente de cooperare internaţională, fiind vorba de cetăţeni polonezi implicaţi. Dosarul a fost înregistrat la Parchetul Militar București, după ce a fost declinat de Parchetul Judecatoriei Pitești întrucât șoferul e militar SPP. Citește mai mult
DNA confirmă că a început urmărirea penală in rem cu privire la un proiect european care are ca beneficiar o firmă care a aparţinut lui Dan Barna şi soţiei sale. Procurorii strâng probe
Vineri, 8 octombrie 2021, G4 Media
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) confirmă, joi, la solicitarea News.ro transmisă în urmă cu nouă zile, că a început urmărirea penală in rem cu privire la un proiect european care are ca beneficiar o firmă care a aparţinut lui Dan Barna şi soţiei sale. Procurorii anunţă că strâng probe pentru a evalua dacă s-a produs sau dacă nu s-a produs o faptă ce ar intra sub incidenţă penală.
DNA a transmis, joi, la solicitarea News.ro transmisă în 28 septembrie, că investighează sesizarea DLAF în legătură cu un proiect european care are ca beneficiar o firmă care a aparţinut lui Dan Barna şi soţiei sale.
„Un dosar având la bază aspectele la care faceţi referire este în lucru pe rolul DNA – Structura Centrală, fiind începută urmărirea penală doar cu privire la faptă („in rem”), prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, a transmis DNA.
Procurori precizează că strâng probe pentru a stabili viitorul parcurs al dosarului.
„Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs o faptă ce ar intra sub incidenţă penală”, a mai transmis DNA.
În 28 septembrie, Dan Barna a comentat informaţii potrivit cărora DLAF a sesizat DNA în legătură cu un proiect pe fonduri UE al cărui beneficiar a fost firma sa, afirmând că, oricât se va strădui DLAF, o instituţie aflată în subordinea premierului, să taie în segmente verificarea activităţii sale pentru a plasa ştiri negative la fiecare moment politic sau electoral important, premierul Florin Cîţu tot nu va recâştiga sprijinul USR PLUS. Barna lega atunci apariţia acestor informaţii de faptul că CCR a dat undă verde moţiunii de cenzură a USR PLUS-AUR.
„Nu este nimic nou, nu e nimic diferit de ceea ce era şi ce am clarificat deja de luni de zile. Este doar un film în permanentă reluare la câteva luni pe care îl tot vedem împreună de trei ani. Între timp, în iunie anul acesta DNA a clasat dosarul redeschis în campania electorală din 2019, constatând că fapta nu există şi a răspuns în numeroase rânduri la întrebările presei că nu am niciun fel de calitate în niciunul dintre dosare”. Citește mai mult
DNA a clasat dosarele lui Gigi Becali și Mihai Rotaru, finanțatorul echipei Universitatea Craiova, acuzați de retrocedări ilegale
Joi, 7 octombrie 2021, G4 Media
DNA a clasat dosarele lui Gigi Becali, patronul FCSB, și pe cel al lui Mihai Rotaru, finanțator al Universității Craiova, privind presupuse retrocedări ilegale de terenuri de la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților, se arată într-un răspuns al DNA către G4media.ro.
Prin urmare, Gigi Becali și nepotul lui, Vasile Geambazi, scapă de acuzația de spălare de bani cu prejudiciu de aproape 185 de milioane de lei, adică peste 37 de milioane de euro. Procurorii încearcă totuși să recupereze uriașul prejudiciu prin trimiterea în judecată a evaluatorului terenului de aproape 22 de hectare din Voluntari, restituit lui Becali și Geambazi și despre care susțin că ar fi fost supraevaluat de 3 ori.
De ce a fost clasat dosarul lui Becali
”La data de 24 iunie 2021, cu privire la infracțiunile reținute în sarcina oamenilor de afaceri menționați în comunicatul (procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. b, teza a II-a (“fapta (…) nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”) din Codul de Procedură Penală.
Din analiza aspectelor cercetate cu privire la infracțiunile pentru care s-a efectuat urmărirea penală, nu au rezultat probe suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că cei doi oameni de afaceri ar fi dobândit sau folosit despăgubirea supraevaluată fraudulos din dosarul A.N.R.P. cu vinovăția prevăzută de lege.
Anterior, la data de 04 noiembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a evaluatorului desemnat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P), pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave (https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=10100 – comunicat nr. 15)”. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Sinteza cauzelor finalizate de DNA în luna septembrie 2021, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă
Miercuri, 6 octombrie 2021, Știri Juridice
1. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
APOSTOL CONSTANTIN, la data faptei primar al comunei Balș, județul Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
FLOREA MIHAI, la data faptelor agent agricol în cadrul Primăriei comunei Balș, județul Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Cei doi inculpați, în calitățile menționate mai sus, în perioada 2011-2014, i-ar fi pus la dispoziție președintelui unei asociații de crescători de animale mai multe documente false (adeverințe) din care ar fi reieșit că fermierul ar deține animale (bovine, ovine și ecvidee) pe care acesta însă nu le avea în realitate. Acesta din urmă le-ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) pentru a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică.
Prin aceste demersuri, președintele asociației respective ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 657.837 lei sumă cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în cauză.
În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri imobile ce aparțin inculpaților.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză. Citește mai mult
Stadiul dosarului în cazul incendiului de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ
Marți, 5 octombrie 2021, Știri Juridice
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității detații despre dosarul constituit în urma incendiului din 14 noiembrie 2020 de la Spitalul Județean din Piatra Neamț
Citiți mai jos comunicatul integral al Parchetului General
Având în vedere referirile făcute în mass-media privind dosarul care are ca obiect incendiul de la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț din data de 14 noiembrie 2020, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
Activitățile efectuate până la această dată în cauza sus-menționată, instrumentată de Secția de urmărire penală și criminalistică, în care sunt efectuate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, au urmărit administrarea unui probatoriu complex, astfel:
1. Au fost efectuate cercetări la fața locului în perioadele: 14.11.2020-15.11.2020, 18.11.2020, 24.11.2020, 15.12.2020, 12.02.2021, 25.02.2021-26.02.2021, 4.03.2021, 17.03.2021, 18.03.2021, 3.06.202, 8.06.2021 și 18.06.2021. Au fost ridicate probe materiale necesare expertizelor dispuse.
2. Au fost dispuse și efectuate 18 expertize medico-legale pentru stabilirea cauzelor deceselor atât ale persoanelor decedate ca urmare a incendiului, cât și ale altor persoane pentru a stabili dacă decesul s-a produs din cauza acelorași împrejurări. Menționăm că în cazul uneia dintre expertize, raportul medico-legal nu a fost finalizat din lipsa documentelor necesare, documente ce au fost obținute în urma unui ordin european de anchetă.
Pentru 5 expertize dintre cele menționate a fost sesizată Comisia Superioară de Medicină Legală. Au fost dispuse și alte 3 noi expertize medico-legale.
Totodată, au fost dispuse și efectuate 6 expertize genetice în vederea stabilirii identității victimelor. Citește mai mult
Doi angajaţi ai ANAF Ilfov, reţinuţi de Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită
Vineri, 1 octombrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 septembrie 2021, a inculpaților:
ROȘCA FLORIN CRISTIAN, la data faptelor inspector principal în cadrul A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– trafic de influență,
ZECA MIRELA, la data faptelor consilier superior în cadrul A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 17 august 2021, în contextul efectuării unui control, inculpatul Roșca Florin Cristian, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru colega sa, inculpata Zeca Mirela, suma de 2.500 lei de la administratorul unei societăți comerciale.
Concret, banii respectivi ar fi fost pretinși și primiți de cei doi inculpați pentru ca, în raportul de inspecție fiscală pe care urmau să îl întocmească în vederea soluționării unei cereri de rambursare TVA în cuantum de 10.349 lei, depusă de omul de afaceri, să constate că societatea acestuia este îndreptățită la rambursarea TVA în cuantumul solicitat. În același context, inculpatul Roșca Florin Cristian i-ar fi promis omului de afaceri că își va exercita influența pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra persoanelor cu funcții de conducere din cadrul A.N.A.F. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov, pentru ca acestea să aprobe raportul de inspecție fiscală așa cum a fost întocmit. Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile. Citește mai mult
DLAF anunţă că a sesizat DNA şi în privinţa proiectului pe fonduri europene care a avut ca beneficiar firma lui Dan Barna
Marți, 28 septembrie 2021, Mediafax
DLAF susţine că după verificările sale „au rezultat indicii privind posibila săvârşire a unor fapte de natură penală” în privinţa derulării proiectului „Biblioteca bunelor practici. Concept inovator de dezvoltare a mediului rural”.
Beneficiar al proiectului a fost firma S.C. Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG SRL, care i-a aparţinut lui Dan Barna, co-preşedinte al USR PLUS, şi soţiei sale, Olga Totolici, care a fost administrator al firmei.
DLAF anunţă că a sesizat în acest sens Secţia a II-a a DNA.
Departamentul de Luptă Antifraudă anunţă, într-un răspuns la o solicitare Mediafax şi Aleph News că inspectorii săi au sesizat Secţia a II-a a DNA şi cu privire la proiectul „Biblioteca bunelor practici. Concept inovator de dezvoltare a mediului rural”, care are ca beneficiar S.C. Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG SRL, care i-a aparţinut lui Dan Barna şi soţiei sale, Olga Totolici, pentru că în urma verificărilor „au rezultat indicii privind posibila săvârşire a unor fapte de natură penală”. Citește mai mult pe site-ul Mediafax
22 de inculpaţi au fost condamnaţi definitiv în august în dosare de corupţie instrumentate de DNA
Luni, 27 septembrie 2021, Știri Juridice
În luna august 2021, în dosarele de corupție instrumentate de D.N.A. au fost condamnați 22 de inculpați prin 13 hotărâri judecătorești definitive, pentru infracțiuni de luare de mită, dare de mită, trafic de influență, fraudarea fondurilor europene.
Printre cei condamnați definitiv se află: un deputat, un primar municipiu și un viceprimar municipiu, un medic legist, un consilier juridic de la o primărie de municipiu, doi funcționari publici.
Pedepsele dispuse de judecători față de cei 22 de inculpați variază între 7 ani și 11 luni și 20 zile închisoare și 176.000 lei amendă penală.
Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro, secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”. Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, D.N.A. a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă. Citește mai mult
Precizări ale CJ Iaşi privind percheziţiile DNA: Au fost solicitate documente referitoare la activitatea unor instituţii
Vineri, 24 septembrie 2021, Agerpres
Procurorii DNA au solicitat joi, în urma descinderilor la CJ Iaşi, documente şi informaţii referitoare la activitatea unor instituţii din subordinea administraţiei judeţene.
„Referitor la prezenţa reprezentanţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi în sediul Consiliului Judeţean Iaşi, precizăm că au fost solicitate documente şi informaţii referitoare la activitatea unor instituţii din subordinea administraţiei judeţene”, se arată într-un comunicat transmis joi AGERPRES. Preşedintele CJ Iaşi, Costel Alexe, a declarat că va sta la dispoziţia organelor de specialitate pentru a clarifica situaţiile verificate. „Consiliul Judeţean Iaşi asigură sprijinul necesar pentru a răspunde tuturor solicitărilor conform legii. Colaborez cu toată deschiderea şi sunt la dispoziţia organelor de specialitate pentru a clarifica situaţiile verificate”. Citește mai mult
Percheziții DNA la Consiliul Județean Iași. Este vizat șeful CJ, Costel Alexe
Joi, 23 septembrie 2021, ReporterIS
Percheziția este o acțiune a DNA București și se prespune că ar fi vorba de celebrul schimb de terenuri Eternitatea-Cicoarei. În acest dosar sunt anchetați șeful CJ, Costel Alexe, mai mulți consilieri locali PNL și reprezentanți ai Primăriei Iași, care au orchestrat tunul imobiliar.
Surse din CJ Iași au declarat pentru REPORTER DE IAȘI că procurorii DNA, însoțiți de jandarmi au intrat în biroul lui Costel Alexe unde i-au prezentat mandatul de percheziție.
Aceleași surse au mai menționat că ancheta ar viza fie schimbul de terenuri Eternitate-Cicoarei, fie domeniul de la Sculeni al familiei Alexe. O altă ipoteză este verificarea unor concursuri de angajare aranjate.
Ipoteza este ca nu e vorba de Dosarul “Tabla”, unde Costel Alexe era implicat pe persoana fizica, prin soția sa și prin firma familiei, fara legatură cu Consiliul Județean.
În acest moment, perimetrul din jurul biroului președintelui CJ este baricadat. Nimeni nu are acces în zonă, în afară de organele de anchetă.
Parchetul General ridică documente de la City Insurance. Principalul vizat în dosar este Dan Odobescu, cumnatul lui Adrian Năstase, cel care controlează compania de asigurări adusă în pragul falimentului
Joi, 23 septembrie 2021, G4 Media
Parchetul General ridică joi documente de la sediul central al City Insurance din București, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Sunt vizate în primul rând documentele privind împrumuturile companiei de la bănci din Elveția, despre care procurorii bănuiesc că ar fi fost fictive.
Valentin Ionescu, șeful Direcției Generale Asigurări din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), a declarat recent, citat de europalibera.org că, în urma unor controale făcute în România şi Elveţia, s-a descoperit că acţionarul majoritar al City Insurance – firma Vivendi International, cu peste 85 %, deținută de asociatul unic Dan Odobescu, cumnatul lui Adrian Năstase – ar fi acordat împrumuturi fictive companiei pentru care se plăteau dobânzi reale la o rată de 10-12%.
”City a plătit din 2017 până în primăvara acestui an 18 milioane de euro ca dobânzi la aceste împrumuturi, dar aceste împrumuturi erau fictive, banii nu au venit niciodată în România, conturile prezentate erau false. Din 2017 încoace, Vivendi a acordat trei împrumuturi de 50 mil. de euro, 25 mil. de euro, iar în primăvara acestui an de 50 mil. de euro. Noi am descoperit că City a plătit chiar în avans către Vivendi dobânzile pentru acest an”, a declarat Valentin Ionescu de la ASF.
Potrivit acelorași surse, dosarul de la Parchetul general vizează deocamdată fapte in rem de delapidare, spălare de bani, fals și abuz în serviciu. Alte dosare privind compania ar fi și la DIICOT și DNA. Citește mai mult
DNA a început urmărirea penală in rem, în dosarul înregistrat pe numele premierului Cîțu și a fostei consiliere Mioara Costin
Miercuri, 22 septembrie 2021, G4 Media
Comunitatea Declic a anunţat, miercuri, că Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală in rem în urma plângeri depuse pe numele premierului Florin Cîţu şi a fostei sale consiliere Mioara Costin, după apariţia în spaţiul public a unui document cu antetul Guvernului, care conţinea instrucţiuni privind campania pentru şefia PNL, transmite Agerpres.
„Direcţia Naţională Anticorupţie a comunicat oficial, într-un răspuns adresat Comunităţii Declic, faptul că a început urmărirea penală in rem în dosarul înregistrat pe numele premierului Florin Cîţu şi al fostei consiliere de stat Mioara Costin. Infracţiunile anchetate sunt cele de abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu. Ancheta DNA a pornit în urma unui denunţ înregistrat de Comunitatea Declic”, se arată într-un comunicat al Declic, transmis Agerpres.
În luna iulie, a apărut în spaţiul public un document cu antetul Guvernului care conţinea instrucţiuni privind campania pentru şefia PNL şi era semnat de consilierul de stat Mioara Costin, care ulterior a demisionat.
G4Media.ro a dezvăluit, pe 20 iulie, că semnătura electronică a documentului de tip word aparține Mioarei Costin, consilier de stat la Cancelaria Premierului. Data de creare a documentului este 16 iulie, ora 20.54. Mioara Costin a fost numită în funcție în 22 aprilie.
De altfel, punctajul pentru partid a fost transmis într-un document care poartă antetul guvernului, cu mențiunea ”Cancelaria Prim-ministrului – Consilier de Stat”. Titlul documentului este ”Linii de comunicare pentru liderii PNL”. „Acum că procurorii au început cercetările sperăm să aflăm dacă premierul a comis infracţiunea de instigare la abuz în serviciu folosindu-se de resursele statului ca să obţină şefia partidului”. Citește mai mult
DNA a deschis un dosar penal in rem având ca obiect achiziționarea vaccinurilor anti COVID-19
Miercuri, 22 septembrie 2021, Știri Juridice
Ca răspuns la solicitările transmise de către reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să vă comunice următoarele:
Pe rolul DNA a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-COVID19, de la declanșarea pandemiei până în prezent.
Urmărirea penală se desfășoară cu privire la faptă („in rem”), respectiv abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat.
Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei/unor persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs vreo faptă ce ar intra sub incidență penală. Alte informații referitoare la stadiul anchetei nu pot fi puse la dispoziție în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001. Citește mai mult
Doi inspectori antifraudă din Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Suceava trimiși în judecată de DNA pentru luare de mită, fals intelectual și abuz în serviciu
Luni, 20 septembrie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 712/VIII/3 din 29 iulie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată,
– în stare de arest la domiciliu, a inculpatului REBENCIUC ALEXANDRU, la data faptelor inspector antifraudă în cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Suceava, cu atribuții și pe raza județului Iași, pentru comiterea infracțiunilor de:
– luare de mită în formă continuată,
– fals intelectual în formă continuată,
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, și în stare de libertate, a inculpatei VOLF ALEXANDRA EVELINA. Citește mai mult
Marius Moise, fost ofiţer de poliţie judiciară din DNA, în prezent comisar şef în IGPR, trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi favorizarea făptuitorului
Vineri, 17 septembrie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 666/VIII/3 din 19 octombrie 2020, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului:
MOISE MARIUS EDUARD, la data faptelor ofițer de poliție judiciară din cadrul D.N.A. (până în martie 2020), în prezent comisar șef în cadrul Inspectoratul General al Poliției Române (I.G.P.R.), pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită în formă continuată (două acte materiale),
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– favorizarea făptuitorului.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada octombrie 2018 – iunie 2019, inculpatul Moise Marius Eduard, în calitate de ofițer de poliție judiciară din cadrul D.N.A, i-ar fi pretins unui funcționar din administrația publică locală foloase necuvenite pentru un om de afaceri, constând în obținerea, de către acesta din urmă, a două contracte pentru firma sa (din derularea cărora a fost obținută suma totală de 2.158.262 lei).
În schimbul acestui „ajutor”, ofițerul de poliție judiciară ar fi promis și ar fi asigurat funcționarului acces la informații nedestinate publicității, respectiv date cu privire la activitățile de urmărire penală derulate într-un dosar al D.N.A. (momentele în care se realizau audieri de persoane, ridicări de documente etc.). Citește mai mult
Ervin luci, directorul adjunct al Administraţiei Bazinale de Apă Banat, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu
Joi, 16 septembrie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
LUCI ERVIN, la data faptei director al Administrației Bazinale de Apă (A.B.A.) Banat, în prezent director adjunct în cadrul A.B.A. Banat, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
GAL AURICA MARIA, la data faptei director economic în cadrul A.B.A. Banat,
SÎRBU VASILE, la data faptei consilier juridic în cadrul A.B.A. Banat,
MANGU (fostă Popescu) OLIVIA GABRIELA, la data faptei angajat al Biroului Achiziții din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor (S.G.A.) Timiș (subunitate a A.B.A. Banat),
VRĂȘMAȘ ELENA – SIMONA la data faptei economist în cadrul Biroului Achiziții S.G.A. Timiș, (subunitate a A.B.A. Banat),pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
Inculpatul Luci Ervin, în calitate de director al A.B.A. Banat, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi aprobat, fără o necesitate reală, efectuarea mai multor achiziții directe de produse (echipamente de protecție, scule și materiale sanitare), de la o societate comercială agreată, la prețuri supraevaluate. În demersul său infracțional, ce ar fi avut loc în perioada mai – iulie 2013, inculpatul Luci Ervin ar fi beneficiat și de ajutorul celorlalți inculpați care au avizat documentele justificative ale achizițiilor. Citește mai mult
Percheziții la sediul ziarului Bună Ziua Iași. Surse: Dosarul penal vizează acuzații de pornografie infantilă
Marți, 14 septembrie 2021 – Ziarul de Iași / G4 Media
Sediul ziarului Bună Ziua Iași a fost percheziționat de mascați luni seară, timp de mai multe ore, transmite Ziarul de Iași. Potrivit surselor G4Media.ro, în dosar se fac cercetări pentru acuzații de pornografie infantilă după ce ziarul ar fi distribuit în mediul online un filmuleț în care apărea o minoră agresată sexual. Procurorii și polițiștii au făcut 4 percheziții.
Conform Ziarului de Iași, mascații de la Serviciul de Acțiuni Speciale Iași au început să percheziționeze birourile din sediul BZI din Piața Unirii înainte de ora 20. Sursa citată mai precizează că patronii ziarului, Claudiu și Ghiocel Asimionesei, au stat afară, în parcare, alături de un alt echipaj de mascați.
Reamintim că patronul publicației Bună Ziua Iași (BZI), Claudiu Asimionesei, a fost reținut în luna aprilie în urma audierilor de la DIICOT în cazul vânzării apartamentelor din imobilul de pe Sărărie ridicat pe un teren concesionat în mod fraudulos de Primărie. Printre reținuți se număra și fostul arhitect al municipiului Iași, Alexandru Mustiață. Citește mai mult
Nu mai vrea nimeni să lucreze la DNA Ploiești: Un singur candidat pe șase locuri, la concursul organizat de CSM
Vineri, 10 septembrie 2021, Ziare.Com
La cinci ani de la izbucnirea celui mai mare scandal din justiția română, structura de elită a DNA este ocolită de procurori. Magistrații cu experiență și cu o bună reputație profesională nu vor să se complice pe final de carieră cu lupta anticorupție de la Ploiești.
Sunt șase posturi de procurori (funcții de execuție) scoase la concurs, dar doar o singură persoană a intrat în competiție. DNA Ploiești este structura cu cele mai multe posturi libere de procurori din țară și funcționează ”pe avarii” de la momentul scandalului Sebastian Ghiță-Mircea Cosma vs Mircea Negulescu ”Portocală” soldat cu excluderea din magistratură a magistratului și cu demisia procurorului șef, Lucian Onea.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a demarat concursurile pentru ocuparea posturilor vacante în structurile DNA din București și din țară. Sunt 42 de posturi de procurori anticorupție, funcții de execuție, puse la bătaie de CSM, cele mai multe la Ploiești. Citește mai mult
RFI: Parchetul General a deschis un dosar penal în urma incidentelor de la Răchiteni care au avut-o în prim plan pe senatoarea Diana Șoșoacă
Vineri, 10 septembrie 2021, RFI România
Dosarul se află la Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a fost deschis “ca urmare a sesizării din oficiu a organelor de poliție precum și a formulării unei plângeri de către o instituție publică” se arată în răspunsul transmis la solicitarea RFI România.
Instituția care a depus plângerea este Direcția de Sănătate Publică Iași. Șeful DSP Iași anunțase anterior la RFI România că plângerea trebuie depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte tocmai pentru că în evenimente este implicat un parlamentar.
La solicitarea RFI România, Parchetul General spune că cercetările se desfășoară “in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 din Codul Penal și de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 din Codul Penal.” Citește mai mult
Netejoru a schimbat inspectorul din cazul judecătorului care a stabilit că SIIJ trebuie desființată
Joi, 9 septembrie 2021, Europa Liberă
Șeful Inspecției Judiciare a schimbat inspectorul care-l cerceta disciplinar pe judecătorul care a vrut să aplice hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
Netejoru s-a autosesizat pe 10 iunie 2021, în urma unui articol apărut în presă, după ce judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești a decis în cadrul unui proces că SIIJ „nu este justificată de imperative obiective și verificabile și nu este însoțită de garanții specifice de înlăturare a riscului ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității judecătorilor”.
Supărat pe decizie, Netejoru a decis să-l cerceteze disciplinar pe judecătorul Stancu. Cererea sa ajuns la inspectoarea Silvia Georgiana Ignat. După verificări, Ignat a ajuns la concluzia că „măsurile dispuse în soluționarea unei cauze și hotărârile pronunțate sunt supuse controlului judiciar exercitat de instanțele judecătorești, neputând fi modificate indirect prin decizii administrative. Citește mai mult
DNA refuză cererea secției pentru judecători a CSM de revocare a procurorului Melinda Diaconescu din dosarul ”Colectiv”
Marți, 7 septembrie 2021, Știri Juridice
Prin Hotărârea nr. 825, din data de 29 iunie 2021, a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată Direcției Naționale Anticorupție la data de 23.08.2021, s-a solicitat domnului Crin-Nicu Bologa, procuror șef Direcție, revocarea din funcția de procuror al Direcției Naționale Anticorupție, a doamnei procuror Melinda Diaconescu, care își desfășoară activitatea în cadrul Secției Judiciare Penale.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate de voturi, a constatat că procurorul care reprezintă DNA la ședințele de judecată ale dosarului “Colectiv”, prin formularea unei cereri de recuzare a judecătorilor din cadrul Curții de Apel București investiți cu soluționarea dosarului “Colectiv” și a judecătorilor investiți cu soluționarea cererii de recuzare, a afectat independența și imparțialitatea acestora. Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Crin-Nicu Bologa, a analizat conținutul hotărârii amintite anterior și comportamentul doamnei procuror Melinda Diaconescu și a constatat că nu există motive pentru a dispune revocarea acesteia din cadrul DNA. Mai mult, doamna procuror și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu profesionalism, onestitate și curaj, în conformitate cu prevederile art. 67 Cod procedură penală. Citește mai mult
Liviu Dragnea, un nou dosar penal. Fostul lider PSD, cercetat pentru vacanțele exotice alături de Irina Tănase și alți prieteni
Marți, 31 august 2021, Antena 3
Abia ieşit din închisoare, fostul lider PSD e cercetat pentru vacanțele exotice pe care le-a petrecut alături de iubita sa, dar şi de alţi prieteni. Procurorii bănuiesc ca ar fi folosit banii statului pentru sejururi de lux.
În libertate de nici două luni, Liviu Dragnea ar putea sa se confrunte cu al treilea dosar. Surse din conducerea PSD susțin ca DNA a solicitat informații cu privire la mai multe vizite efectuate de Liviu Dragnea în destinații exotice, precum Maldive, Republica Dominicana sau Seychelles.
Fostul președinte PSD ar fi mers, când era la conducerea Partidului Social Democrat, împreună cu Irina, o prietena de-a iubitei sale si alți oameni care nu fac parte din partid, în deplasări externe plătite din banii PSD.
DNA a întrebat actuala conducere a PSD dacă partidul a organizat evenimente politice sau care a fost scopul acelor deplasări.
Liviu Dragnea a ieșit pe 15 iulie din închisoare, după doi ani și două luni executați în dosarul angajărilor fictive. Fostul șef al PSD mai are încă doua dosare pe rol, Tel Drum si vizita pe care a făcut-o în SUA la ceremonia de preluare a mandatului de către fostul președinte SUA, Donald Trump. În acest dosar, Dragnea este trimis în judecată, pe când în dosarul Tel Drum este urmărit penal. Citește mai mult
Florian Bodog, fostul ministru al Sănătăţii, trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi fals intelectual
Marți, 31 august 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 344/VIII/3 din data de 27 aprilie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
BODOG FLORIAN DOREL, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale),
– fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale),
– fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni);
MARCU (fostă BACIU) OLIVIA ANDREEA, la data faptelor angajată în funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obținut drepturi salariale necuvenite. Citește mai mult
Secția specială - Aproape 1.300 de dosare în acest an și un singur rechizitoriu
Luni, 30 august 2021, Hotnews
Secția specială, moștenită de la guvernarea PSD și pe care actuala putere a promis încă de la instalare că o va desființa, a reușit să trimită în judecată, de la începutul anului și până acum, un singur dosar, în timp ce a clasat alte 736. Trăgând linie, de la înființare, în 2018, și până acum, Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a făcut doar 5 rechizitorii. Proiectul de desființare a SIIJ este blocat însă în Parlament, pentru că UDMR se opune adoptării în forma actuală. Vedeți în text ce salarii au încasat procurorii Secției speciale.
Acum, stocul de dosare de la Secția specială a ajuns la 6.465, conform datelor transmise HotNews.ro de către Parchetul General.
Răspunsul trimis de Parchetul General la solicitarea HotNews.ro privind situația dosarelor de la Secția specială:
În cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în perioada 01.01.2021 – 23.08.2021, au fost înregistrate 1.290 de dosare.
În aceeași perioadă, 736 de dosare au fost soluționate prin netrimitere în judecată și 1 dosar a fost soluționat prin trimitere în judecată (rechizitoriu).
La data de 23 august 2021 erau în lucru 6.465 de dosare dintre care 71 mai vechi de 5 ani. (SIIJ a fost înființată în anul 2018).
Patru rechizitorii în 2019 și 2020
În cei trei ani de existență, SIIJ a reușit să trimită în judecată 5 dosare, incluzându-l și pe cel din acest an.
Bilanț SIIJ pe 2020: 552 de dosare soluționate pe fond – doar 2 rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 3 inculpați și 550 de cauze clasate. SIIJ a a adus printre argumente pentru slaba activitate personalul insuficient (doar 7 procurori, pe o schemă de 15), pandemia de COVID și atacurile din partea unor politicieni.
Bilanț SIIJ pe 2019: 417 dosare penale soluționate pe fond – doar 2 rechizitorii cu 3 inculpați trimiși în judecată și 415 cauze clasate. Unul dintre dosarele trimise în judecată i-a vizat pe foștii procurori de la DNA Ploiești Mircea Negulescu și Lucian Onea. Citește mai mult
DNA: 53 de inculpaţi condamnaţi definitiv în lunile iunie şi iulie în dosare de corupţie
Marți, 24 august 2021, Știri Juridice
În lunile iunie și iulie 2021, în dosarele de corupție instrumentate de D.N.A. au fost condamnați 53 de inculpați prin 41 de hotărâri judecătorești definitive, pentru infracțiuni de luare de mită, dare de mită, trafic de influență, fraudarea fondurilor europene, evaziune fiscală.
Printre cei condamnați definitiv se află: un deputat, un trezorier partid, un director și manager de spital, doi directori Poșta Română, un șef Direcție agricolă, un rector universitar, un avocat.
Pedepsele dispuse de judecători față de cei 53 de inculpați variază între 6 ani și 8 luni închisoare și 1.500 lei cu amânarea aplicării pedepsei.
Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro , secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”.
Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, D.N.A. a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă.
În acest fel, D.N.A. răspunde cerinței de informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupție, inclusiv asupra finalității dosarelor trimise spre judecare. Citește mai mult
Mama ministrului Finanțelor, Dan Vîlceanu, vizată de dosarul de evaziune fiscală disjuns din dosarul clasat al fiului său
Vineri, 20 august 2021, G4 Media (surse)
Elisabeta Vîlceanu, mama ministrului Finanțelor Dan Vîlceanu, este vizată de un dosar de evaziune fiscală, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Dosarul a fost disjuns de Parchetul General din dosarul clasat al fiului său și a fost a declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Nu e clar la acest moment ce calitate procesuală are mama ministrului Vîlceanu în dosar.
Elisabeta Vîlceanu este acționar și administrator al firmei Trefo SRL din Rovinari, unul dintre furnizorii constanți ai companiei cu capital de stat CE Oltenia. Dosarul a plecat de la un control al ANAF Gorj. Inspectorii au sesizat Parchetul Tribunalului Gorj, iar, ulterior, cazul a fost declinat la Parchetul General.
Parchetul General a clasat în 8 februarie dosarul în care Dan Vîlceanu, noul ministru al Finanțelor, era acuzat de evaziune fiscală, potrivit unui răspuns oficial al instituției pentru G4Media.ro. Motivul clasării – fapta nu există.
Dan Vîlceanu a avut calitatea de suspect în dosarul clasat, potrivit Parchetului General. Pe de altă parte, Parchetul General a disjuns dosarul în ceea ce privește ”alte persoane” și l-a declinat la alt parchet, potrivit răspunsului oficial remis G4Media.ro. Potrivit unei anchete de presă publicate în România liberă în ianuarie 2020 de jurnalistul gorjean Narcis Daju, în 2019, inspectorii de la ANAF Gorj au făcut un control la firma Trefo SRL. Citește mai mult
Parchetul general a clasat dosarul de evaziune al lui Dan Vîlceanu
Joi, 19 august 2021, G4 Media
UPDATE
Parchetul general a clasat dosarul de evaziune fiscală în privinţa lui Dan Vîlceanu, însă a disjuns partea cu firmele, printre care şi firma părinţilor săi, pentru continuarea cercetărilor şi a declinat dosarul rămas la Parchetul Tribunalului Gorj, au precizat pentru G4media.ro surse judiciare.
Articolul iniţial:
Dosarul de evaziune fiscală în care erau vizaţi deputatul PNL Dan Vîlceanu, numit ministru al Finanţelor, şi firma părinţilor lui, Trefo SRL din Rovinari, a fost clasat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au declarat surse judiciare pentru G4media.ro.
Dosarul a plecat de la un control al ANAF Gorj. Inspectorii au sesizat Parchetul Tribunalului Gorj, iar, ulterior, cazul a fost declinat la Parchetul General, dată fiind calitatea de parlamentar a lui Dan Vîlceanu. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Achitări pe bandă rulantă în doaserle instrumentate de DNA. Într-o singură zi, DNA a încasat 27 de achitari în trei dosare
Marți, 3 august 2021, Lumea Justiției
Joi, 29 iulie 2021, a fost zi neagră pentru Direcția Națională Anticorupție. Asta întrucât DNA a încasat nu mai puțin de 27 de achitări. La care se adăuga trei inculpați care nu au mai apucat sentințele sau deciziile de achitare, după ce au murit in timpul proceselor.
Cele 27 de achitări și 3 decese s-au înregistrat în două cauze instrumentate de DNA Târgu Mureș și o cauza instrumentată de DNA – Structura centrală. Iar autorii rechizitoriilor sunt fostul șef al DNA Târgu Mureș Tiberiu Nicolae Onea, ieșit intre timp la pensie, și procurarea Claudia Roșu, plecata între timp din DNA. Cele trei dosare datează din perioada în care DNA era condusă de Laura Codruța Kovesi. Citește mai mult pe site-ul Lumea Justiției
Procurorii au contestat decizia instanţei de liberare condiţionată a fostului primar ieşean Gheorghe Nichita
Marți, 3 august 2021, Agerpres
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani au contestat decizia instanţei de liberare condiţionată a fostului primar al municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, aflat în detenţie în Penitenciarul Botoşani.
Procurorii au depus, luni, la Judecătoria Botoşani o contestaţie, după ce vineri magistraţii acestei instanţe au admis cererea Penitenciarului Botoşani de punere în libertate a fostului edil şef al Iaşiului, condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupţie.
“Admite propunerea formulată de Penitenciarul Botoşani privind liberarea condiţionată a condamnatului Nichita Gheorghe, în prezent deţinut în Penitenciarul Botoşani, din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2324/2017 a Tribunalului Bucureşti (…). Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Nichita Gheorghe de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii (…) emis de Tribunalul Bucureşti (…). Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare”, se arată în hotărârea Judecătoriei Botoşani. Citește mai mult
Kelemen Hunor: Competențele SIIJ trebuie transferate Parchetului General
Joi, 29 iulie 2021, Știri Juridice
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Kelemen Hunor a declarat că i-a transmis însarcinatului american că cea mai bună soluție dupaă desființarea Secției Speciale ar fi ca dosarele să ajungă la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție, nu la DNA. Doar așa, spune Kelemen Hunor, judecătorii si procurorii vor putea ramâne independenți.
Kelemen Hunor: Secția Specială de Investigații în Justiție (SIIJ) a fost, printre altele, subiectul dialogului pe care l-am avut cu domnul David Muniz, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti.
Am subliniat în cadrul ședinței, că toți membrii coaliției sunt de acord cu desființarea Secției Speciale, singura întrebare este unde să fie transferate competențele acestui departament special. Poziția UDMR este foarte clară: competențele SIIJ ar trebui transferate Parchetului General. Acesta ar fi o modalitate corectă, și asemenea, ar fi extrem de importantă pentru cetățeni, deoarece numai astfel se poate garanta că judecătorul și procurorul rămân independenți în proceduri și în decizie. Citește mai mult
DNA a demarat procedura de soluționare a plângerii formulate de Clotilde Armand, împotriva directorului Romprest, Bogdan Adimi (Surse)
Marți, 27 iulie 2021, G4 Media
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus o plângere penală la DNA împotriva directorului general adjunct al Romprest, Bogdan-Marian Adimi, pentru abuz în serviciu. Potrivit surselor G4Media, plângerea formulată de primarul Sectorului 1, în data de 19.07.2021, împotriva lui Adimi, a fost transmisă pentru soluționare la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, la DNA.
Reamintim că G4media a relatat despre demersul primarului Clotilde Armand, împotriva conducerii companiei Romprest. Mai precis, Armand îl acuză pe directorul adjunct al acestei societăți, Bogdan Adimi, că a luat în mod abuziv decizia de a reduce frecvența colectării coșurilor de gunoi stradale la doar o dată pe săptămână. Din acest motiv, pubelele stradale din Sectorul 1 sunt pline ochi pe anumite străzi, în special în centrul Capitalei. Edilul consideră că directorul Romprest este asimilat unui funcționar public din moment ce compania efectuează un serviciu public de salubritate delegat de primărie. Citește mai mult
Liviu Dragnea, chemat din nou la DNA
Luni, 26 iulie 2021, Hotnews
Fostul lider al PSD Liviu Dragnea, eliberat condiționat în 15 iulie, după ce a executat 2 ani și 2 luni din condamnarea de 3 ani și jumătate de închisoare, a fost chemat luni la DNA.
Anunțul a fost făcut duminică de către Codrin Ștefănescu, care susține că “hărţuirea lui Liviu Dragnea continuă”.
“Vreau să fac un anunţ! Hărţuirea lui Liviu Dragnea continuă! Mâine a fost convocat la DNA, exact la ora când medicii îi programaseră RMN! Pe o chestie de procedură la care, în mod legal, puteau participa doar avocaţii! Singuri, fără el! Dar sistemul ăsta ticălos şi rezist nu se lasă! Teama de Dragnea transpiră prin toţi porii lor, frica de ceea ce au făcut i-a înnebunit pe toţi! Abuzurile astea, în formă continuată, dovada clară a unor spaime imense. De care, într-un viitor apropiat, ştiu şi ei că vor răspunde!”, a scris Codrin Ştefănescu, duminică pe Facebook.
Fostul lider PSD a fost eliberat din închisoare în 15 iulie, după ce a ispășit 2 ani și 2 luni din pedeapsa sa de închisoare de 3 ani și 6 luni. Decizia de eliberare condiționată a fost luată de Tribunalul Giurgiu.
“A fost o perioadă de 2 ani și 2 luni de chin și suferință, abuzuri și umilință. Cea mai mare parte a populației a înțeles de ce a trebuit să ajung aici. Lipsa libertății e cel mai greu lucru. Eu mă consider deținut politic pentru că am intrat nevinovat. Mi s-a cerut insistent să îmi recunosc vinovăţia, ceea ce eu nu am acceptat”, a susținut Dragnea la ieșirea din închisoare. Citește mai mult pe site-ul Hotnews
Senatorul PNL Eugen Pîrvulescu, urmărit penal de DNA sub control judiciar
Vineri, 23 iulie 2021, Știri Juridice
DNA a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 22 iulie 2021, a inculpatului
PÎRVULESCU EUGEN, senator în Parlamentul României și președinte al organizației județene a unei formațiuni politice, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 28 mai – 20 iunie 2021, inculpatul Eugen Pîrvulescu și-ar fi folosit influența pe care o avea în calitate de președinte al unei filiale de partid aflat la guvernare, pe lângă membrii comisiilor de concurs constituite de conducerea Serviciului Județean de Ambulanță Teleorman, solicitându-le în mod repetat, atât direct cât și prin intermediul unei alte persoane, să elaboreze și să-i remită, seturile de subiecte care urmau să fie date la proba scrisă a concursurilor organizate în perioada mai-iulie 2021, pentru ocuparea unor posturi vacante. Citește mai mult
Nelu Iordache, dus la audieri la DNA într-un nou dosar de corupție - surse
Miercuri, 21 iulie 2021, Hotnews
Omul de afaceri Nelu Iordache a fost ridicat de anchetatori, miercuri, și dus la audieri la DNA, într-un nou dosar de corupție, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. “Regele asfaltului” este vizat de mai multe dosare ale procurorilor anticorupție, iar în martie a fost condamnat la 12 ani și jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală şi delapidare, decizia instanței nefiind definitivă.
Conform surselor citate, la această oră omul de afaceri este audiat de procurori, la DNA.
În 18 martie, omul de afaceri Nelu Iordache a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 12 ani şi jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală şi delapidare, într-un dosar în care este acuzat de DNA că a înregistrat în contabilitatea unei firme (fosta companie de transport aerian Blue Air) achiziţii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul român cu două milioane euro. Decizia nu este definitivă.
Nelu Iordache a primit 11 ani pentru evaziune fiscală şi 2 ani şi 6 luni pentru delapidare, pedepse contopite cu o condamnare de 2 ani şi 6 luni cu suspendare primită într-un alt dosar, el având de executat în final 12 ani şi 6 luni. Citește mai mult
Daniel Morar: Nu au ce să caute serviciile de informaţii în cercetarea penală
Luni, 19 iulie 2021, Știri Juridice
Mesaj cât se poate de clar al lui Daniel Morar, fostului șef al DNA, în prezent judecător la Curtea Constituțională: decizia de înlăturare a serviciilor secrete din cercetarea penală a fost cea mai importantă decizie pentru mecanismul penal al României. Declarațiile fostului șef DNA au fost făcute la postul Aleph News în emisiunea OFF/ON the Record.
Cele mai importante declarații ale lui Daniel Morar
– Curtea Constituțională nu poate fi reformată decât prin modificarea Constituției, pentru că aproape tot ce e în legea Curții Constituționale se regăsește într-o formă contrasă în dispozițiile constituționale. Categoric, pentru asta trebuie modificată Constituția (…). Nu poate fi desființată Curtea Constituțională și probabil domnul Orban a vorbit la supărare. Majoritatea dintre țările europene au Curți Constituționale. (…) Însă o dată ce ai Curte Constituțională nu o mai poți să o desființezi pentru că o Curte Constituțională este categoric un garant al respectării drepturilor și libertăților cetățenești. Potrivit Constituției noastre, limitele revizuirii noastre se blochează în această – hai să-i spunem – axiomă. Nu poți să revizuiești Constituția, nu poți să schimbi nimic din ea dacă aceasta are ca rezultat afectarea drepturilor și libertăților cetățenești și a garanțiilor lor. Or Curtea Constituțională este garantul respectării drepturilor și libertăților cetățenilor. Prin urmare, atât timp cât există în Constituție, trebuie să se obișnuiască cu ea pentru că acolo va rămâne. Curtea Constituțională nu poate fi desființată.
– Eu am un exercițiu în a primi aceste critici de când eram șef la DNA, prin urmare nu mă afectează foarte mult. Dar le cunosc, le știu, le citesc, și ce mă miră este că nivelul discursului politic vizavi de Curte, că este un discurs politic categoric, n-a crescut absolut deloc în acești ani. Iar atacurile la adresa Curții sunt extrem de simpliste. Atacurile înseamnă: Curtea este pesedistă sau Curtea este penelistă în funcție de soluția pe care o primesc, soluția zilei. Însă nu am văzut oamenii politici sau oamenii publici să analizeze deciziile CCR din punct de vedere al Dreptului, al considerentelor. Citește mai mult
Constantin Florin Timu, șeful Serviciului de Protecţie Internă Suceava, trimis în judecată pentru corupţie de DNA
Vineri, 16 iulie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
TIMU FLORIN CONSTANTIN, la data faptelor colonel, șef al Serviciului Județean de Protecție Internă Suceava (structură de informații din subordinea Ministerului Afacerilor Interne), pentru comiterea infracțiunilor de:
– luare de mită, în formă continuată,
– divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, în formă continuată,
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
– fals în declarații în formă continuată,
OBREJA RADU IONUȚ, la data faptelor comisar șef de politie și șef al Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava, pentru comiterea unei infracțiuni de dare de mită, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii militari au reținut în esență următoarea stare de fapt: Prezentul dosar s-a disjuns din cauza penală privind activități de corupție presupus a fi comise la nivelul Compartimentului permise de conducere auto Suceava.
În acel context, în scopul asigurării protecției juridice a activității infracționale de corupție desfășurată la nivelul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Suceava, în perioada 2017 – 2020, inculpatul Timu Florin Constantin, în calitate de șef al Serviciul Județean de Protecție Internă Suceava, ar fi pretins și fi primit… Citește mai mult
Președintele Sindicatului Liber din Metrou, Ion Rădoi, pus de DNA sub control judiciar
Joi, 15 iulie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 14 iulie 2021, a inculpaților:
RĂDOI ION, la data faptei și în prezent președinte al sindicatului Unitatea – Sindicatul Liber din Metrou (U.S.L.M.) și administrator în fapt al SC Sindomet Servcom SRL (societate deținută de U.S.L.M.) în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– folosire a influenței sau autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un sindicat, în formă continuată,
– șantaj (două fapte),
Persoană fizică, administrator al unor societăți comerciale, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de complicitate la folosire a influenței sau autorității de către o persoană ce deține o funcție de conducere într-un sindicat, în formă continuată.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Prezenta cauză are ca obiect investigarea modalității în care au fost exploatate și administrate spațiile comerciale din stațiile de metrou și din căile de acces către metrou, în perioada septembrie 2018 – iulie 2021.
Pentru o mai bună înțelegere a celor ce vor fi expuse mai jos, facem următoarele precizări:
În cursul anului 2003, SC Metrorex SA a încheiat un contract de asociere în participațiune cu SC Sindomet Servcom SRL, firmă deținută de Sindicatul Unitatea- Sindicatul Liber de la Metrou (U.S.L.M) și controlată de inculpatul Rădoi Ion. Citește mai mult
Percheziții DNA la Sindicatul Liber din Metrou, la sediile a două primării de sector și la locuința liderului sindical Ion Rădoi
Miercuri, 14 iulie 2021, Știri Juridice –
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează, miercuri, 16 percheziţii în Capitală şi alte două judeţe într-un dosar ce vizează fapte comise între 2018 şi 2021.
Surse judiciare au precizat că percheziţii au loc şi la sediul Sindicatului Liber din Metrou, dar şi la locuinţa liderul Ion Rădoi.
Comunicatul DNA
Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2018 – 2021.
În cursul zilei de 14 iulie 2021, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții domiciliare în 16 locații situate în municipiul București și județele Prahova și Ilfov, dintre care 3 sunt sedii ale unor instituții publice.
În cauză procurorii beneficiază de sprijin din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.
DNA şi DIICOT trimit un memoriu la CCR în care susţin reducerea vechimii pentru procurori
Luni, 12 iulie 2021, Agerpres
Reducerea vechimii de la 10 la şapte ani pentru accederea într-un post de procuror DNA şi DIICOT este un demers legislativ necesar, menţinerea acesteia la 10 ani, în condiţiile existenţei unui deficit de personal de 40%, fiind de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalităţii organizate şi corupţiei la nivel înalt, se arată într-un memoriu adresat CCR.
DNA şi DIICOT au anunţat vineri că au trimis Curţii Constituţionale un Memoriu Amicus Curiae privind observaţiile lor cu privire la sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Sesizarea Instanţei supreme se referă la modificările adoptate luni de către Senat, prin care se reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.
În contextul discutării de către CCR, pe 14 iulie, a sesizării ICCJ cu referire la reducerea vechimii necesare pentru funcţionarea în cadrul DNA şi DIICOT, reprezentanţii celor două instituţii solicită public instanţei de contencios constituţional să evalueze dispoziţiile criticate în mod obiectiv şi în concordanţă cu raţionamentul utilizat în deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.
“Cu caracter principial, subliniem că modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcţionarea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT, este un demers legislativ necesar şi solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017 – 2021 cele două instituţii au întâmpinat dificultăţi în derularea activităţilor curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%”, explică DNA şi DIICOT. Citește mai mult
Șeful Poliției Prahova, Marian Iorga, pus sub control judiciar într-un dosar de corupție al DNA
Vineri, 9 iulie 2021, Incomod
Surse judiciare oficiale au confirmat pentru ziarul Incomod că Marian Iorga, șeful Poliției Prahova, ar fi fost plasat sub control judiciar joi, 8 iulie, de către procurorii DNA București. Sursele noastre au precizat că Iorga ar fi fost pus sub control judiciar într-un dosar penal de corupție pentru fapte comise în perioada în care era comandantul Poliției Călărași, anterior mutării la Prahova.
Totodată, se pare că Iorga nu mai este șeful IJP Prahova în urma acestei măsuri, întrucât nu ar mai avea dreptul de a-și exercita funcția începând cu data de 9 iulie. De altfel, pe mai multe grupuri de polițiști circulă un mesaj pe care Iorga l-ar fi transmis prin care își anunță colegii că nu mai conduce Inspectoratul:
“Va salut stimati colegi, va multumesc pentru colaborare, incepand de astazi nu voi mai exercita functia de insp sef.
Va asigur de respectul meu, a fost o onoare sa lucram impreuna.”, ar fi scris Marian Iorga în mesajul transmis colegilor săi.
Totodată, aceleași surse susțin că și Corpul de Control al ministrului de Interne și Direcția Control Intern din cadrul Poliției Române efectuează cercetări cu privire la activitatea IJP Prahova, dar și a lui Marian Iorga, în calitatea de comandant al Inspectoratului. Citește mai mult
Sinteza cauzelor finalizate de DNA în luna iunie 2021, altele decât cele deja mediatizate
Vineri, 9 iulie 2021, Știri Juridice
1. În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 800/VIII/3 din 10 iunie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului
PAPARI GEORGE DANIEL, la data faptei director al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral (A.B.A.D.L.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – aprilie 2016, inculpatul Papari George Daniel, în calitatea meționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) și ar fi acceptat promisiunea acestuia de a încheia un contract de asociere sau închiriere cu una dintre firmele unei persoane (prieten de-al inculpatului), demersul având ca scop câștigarea, de către aceasta din urmă, a unei licitații care privea închirierea unui sector de plajă.
În același context, inculpatul s-ar fi angajat față de martor ca, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, să dispună constituirea unui nou sector de plajă (anterior utilizat de către A.B.A.D.L. ca și culoar pentru a asigura accesul utilajelor pe plajă), scoaterea la licitație și obținerea acestuia de către omul de afaceri.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunal Constanța.
Față de celelalte trei persoane, menționate în comunicatul anterior, procurorii anticorupție au dispus clasarea.
2. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției unui inculpat, la data faptei avocat coordonator și reprezentant al unei societăți de avocatură, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor.
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În perioada decembrie 2012 – iunie 2013, inculpatul, în calitatea menționată mai sus, la instigarea unui om de afaceri, i-ar fi oferit ajutor pentru a-și însuși în mod necuvenit, din societatea pe care o reprezenta, suma de 1.700.000 euro. Citește mai mult
Șeful Serviciului Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Suceava reținut de DNA pentru luare de mită
Joi, 8 iulie 2021, Știri Juridice
Într-una din cauzele mediatizate prin comunicatul 820/VIII/3 din 27 noiembrie 2020, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 07 iulie 2021, a inculpatului FINIȘ FLORIN VALY, comisar șef de poliție, la data faptelor șef al Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) Suceava, ofițer responsabil pe linie de înmatriculări auto în cadrul Compartimentului Înmatriculări și Evidență a Vehiculelor Rutiere și ofițer examinator auto, în sarcina căruia s-a reținut comiterea a trei infracțiuni de luare de mită, în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2018 – 2020, inculpatul Finiș Florin Valy, în calitățile menționate mai sus, ar fi primit direct sau prin intermediar, de la mai multe persoane, diferite sume de bani (cuprinse între 70 lei și 500 euro), care nu i se cuveneau, pentru aprobarea cererilor de înmatriculare fără programare a unor autoturisme și pentru promovarea probei practice în vederea obținerii permisului de conducere categoria B.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 08 iulie 2021, inculpatul Finiș Florin Valy urmează să fie prezentat Tribunalului Suceava cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte 10 persoane fizice, în cazul acestora fiind dispuse și măsuri preventive.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Director din cadrul Ministerului Transporturilor reținut de DNA pentru luare de mită
Joi, 8 iulie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 07 iulie 2021, a inculpatului
NEACȘA PETRE, director al Direcției economice din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În contextul menționat anterior, în care Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (A.R.S.V.O.M.) a achiziționat, cu fraudarea legislației primare în materie și la prețuri supraevaluate un număr de patru nave (trei de salvare și una de depoluare) în valoare de aproximativ 85.000.000 lei (fără TVA), inculpatul Neacșa Petre, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, beneficiari ai contractelor de achiziție publică, suma de 460.000 lei.
Concret, în perioada septembrie 2020 – mai 2021, inculpatul ar fi primit banii respectivi pentru a asigura, prin intermediul Direcției pe care o conducea, fondurile necesare achiziționării ambarcațiunilor respective.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 08 iulie 2021, inculpatul Neacșa Petre urmează să fie prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Citește mai mult
DNA cere ÎCCJ să îl cerceteze pe Nicușor Dan pentru fals în declarații, înșelăciune și exercitarea fără drept a unei profesii
Miercuri, 7 iulie 2021, Jurnalul Național
Secția de Combatere a Infracțiunilor de Corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a disjuns, dintr-un dosar voluminos, mai multe cauze având ca obiect modul în care actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, a obținut sume de bani din donații și împrumuturi, în timpul campaniilor electorale aferente alegerilor locale din anii 2016 și 2020. Prin ordonanța de disjungere, procurorul anticorupție cere Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție continuarea cercetărilor, existând suspiciuni întemeiate că, în aceste situații, au fost săvârșite infracțiuni de fals în declarații, înșelăciune, spălare de bani și exercitarea fără drept a unei profesii sau activități. Este vorba despre consultanța juridică pe care Asociația Salvați Bucureștiul, ONG-ul condus de Nicușor Dan până să devină primar general, a oferit-o, „pe mail” unor dezvoltatori imobiliari, în legătură cu obținerea unor PUZ-uri. De altfel, în ordonanța procurorilor se vorbește despre un împrumut acordat, anul trecut, lui Nicușor Dan de o avocată care, între timp, a devenit consilier la Cabinetul primarului general al municipiului București.
Dosarul în care au fost dispuse aceste disjungeri a fost înregistrat la Direcția Națională Anticorupție cu două săptămâni înaintea alegerilor locale de anul trecut, mai exact în 16 septembrie 2019, când mai mulți parlamentari PSD. Citește mai mult
Fostul director al ABA 'Prut-Bârlad' şi primarul din Vatra Moldoviţei, trimişi în judecată de DNA în dosarul angajărilor fictive
Marți, 6 iulie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatele 112/VIII/3 din 11 februarie 2021 și 338/VIII/3 din 26 aprilie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
– SAGHIN VIRGIL, la data faptelor primar al comunei Vatra Moldoviței, județul Suceava, pentru comiterea a două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (din care una în formă continuată),
– NIGA GABRIEL, la data faptei viceprimar cu atribuții de primar al comunei Vatra Moldoviței, județul Suceava, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– BOCA ANA, la data faptei secretar general al comunei Vatra Moldoviței, județul Suceava, pentru comiterea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– AVRAM PETRU, la data faptelor director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Prut-Bârlad”, pentru comiterea a două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (din care una în formă continuată),
– BURLACU (fostă IANCU) SIMONA-ELENA și MEȚLER STELIAN, la data faptelor angajați în cadrul Administrației Bazinale de Apă (ABA) „Prut-Bârlad”, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Citește mai mult
Mesajul DNA cu prilejul Zilei Justiției
Luni, 5 iulie 2021, Știri Juridice
Cu prilejul Zilei justiției, conducerea DNA le urează tuturor procurorilor, judecătorilor și reprezentanților celorlalte profesii juridice, multă sănătate și succes în activitatea profesională.
Justiția este un pilon al statului de drept, iar independența, integritatea și accesibilitatea sa către cetățeni sunt valori esențiale care trebuie respectate atât în interiorul sistemului judiciar, cât și în exteriorul său.
Corupția continuă să fie prezentă în multe zone ale societății, de aceea, combaterea corupției trebuie să rămână un scop care să coaguleze energii, voință politică, resurse umane și logistică.
O societate democratică nu poate prospera decât pe un fundament curat, clădit pe legi clare și cu oameni integri. Procurorii în general, și procurorii anticorupție în mod special, reprezintă o categorie care are în atribuții apărarea intereselor generale ale societății și descoperirea și sancționarea comportamentelor frauduloase care deturnează banii publici, frânează dezvoltarea firească a societății și sufocă meritocrația.
Procurorii DNA sunt pe deplin conștienți de misiunea și de așteptările pe care societatea românească le are de la ei. De aceea, în aceasta zi cu semnificație puternică pentru întregul sistem de justiție, conducerea DNA dorește să îi asigure pe cetățeni că lupta împotriva corupției continuă: cu totală angajare, cu fermitate și profesionalism, în deplina respectare a legalității.
Deși sunt conștienți de misiunea dificilă pe care o au, procurorii anticorupție rămân angajați și responsabili față de rolul lor. Pentru a fi eficienți în munca lor, garanțiile de independență trebuie păstrate și reconsolidate , iar baza legală care determină acțiunea trebuie restabilită.
În aceasta zi aniversară, conducerea DNA îi îndeamnă pe procurorii care lucrează în instituție să își facă meseria cu mult curaj și responsabilitate și se angajează să îi susțină, în limita legalității, în toate situațiile dificile pe care ar putea să le întâmpine. De asemenea, le lansează o provocare celorlalți procurori eligibili să se înscrie la concursurile viitoare pentru întărirea DNA – o instituție cu un rol crucial în dezvoltarea sănătoasă o societății românești.
Trafic de influență la vârful PNL. DNA are înregistrările
Joi, 1 iulie 2021, G4 Media
Senatorul PNL George Stângă și președintele Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, au fost înregistrați de procurorii DNA chiar în biroul ministrului transporturilor în timp ce îi cereau lui Cătălin Drulă, să îi păstreze în funcție pe șefii Asociației Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, după cum rezultă din propunerea de arestare preventivă transmisă de procurorii DNA Tribunalului Constanța, consultată de G4Media.ro
Procurorii arată în propunerea de arestare că intervenția celor doi liberali ar fi avut loc la rugămintea liderului PNL Constanța, Bogdan Huțucă, dar și pentru ca senatorul Stângă să demonstreze că are influență politică și pentru ca să câștige astfel conducerea PNL Galați, potrivit susținerilor lui Stângă și Iulian Dumitrescu.
– Senatorul Stângă: ”Aș vrea să te rog frumos să îmi prelungești mandatele celor doi directori…, sunt luna asta amândouă și la AFDJ și la APDM și principalul lucru, ți-o spun din tot sufletul, pentru mine este raționamentul politic, că eu am alegeri interne în partid și nu mi-ar conveni să…, adică nu zic că aș pierde alegerile la Galați, dar nici un aș avea o situație foarte confortabilă dacă mi-aș pierde oamenii de acolo.
Câteva zile mai târziu senatorul Stângă revine insistent:
– Stângă George-Cătălin: Domnule ministru, fac ce vrei tu! Ajută-mă cu ăsta 4 luni. Ține-mi-i patru luni și după aia îți promit că nu mai vin pe la tine pentru ei. Faci tu ce consideri.
– Drulă Cătălin: Te referi la APDM și la AFDJ?
– Stângă George-Cătălin: Da.
– Drulă Cătălin: Păi…., ți-am spus că soluția pentru mine este să le prelungesc mandatele, da nu e patru luni, este două luni prelungirea…Citește mai mult
Manole Daniel, directorul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, reținut de DNA pentru abuz în serviciu și luare de mită
Joi, 1 iulie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 iunie 2021, a inculpaților:
MANOLE DANIEL, director al Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (A.R.S.V.O.M.) din cadrul Ministerului Transporturilor, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– luare de mită.
Trei persoane fizice, administratori ai unor societăți comerciale, în sarcina cărora s-a reținut comiterea unor infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, cumpărare de influență și spălare a banilor.
În cauză, a mai fost dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale și față de un alt om de afaceri pentru săvârșirea unor infracțiuni similare.
În cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: În perioada septembrie-noiembrie 2020, inculpatul Manole Daniel, în calitatea menționată mai sus, împreună cu ceilalți inculpați ar fi constituit un grup infracțional care ar fi avut ca scop achiziția, cu fraudarea legislației primare în materie, de către instituția pe care o conducea primul inculpat a unui număr de patru nave (trei de salvare și una de depoluare) în valoare de aproximativ 85.000.000 lei (fără TVA). Citește mai mult
Reacția DNA cu privire la propunerea CSM de înlăturare din funcție a procurorului de ședință din dosarul Colectiv
Miercuri, 30 iunie 2021, Știri Juridice
DNA a luat cunoștință cu vădită îngrijorare de Hotărârea nr. 11650/2021 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin care s-a apreciat că procurorul care își exercită în instanță drepturile și obligațiile prevăzute de lege ar trebui înlăturat din DNA.
Potrivit Ordinii de zi soluționate la data de 29 iunie 2021, Secția pentru judecători a constatat că, urmare a unei cereri argumentate de recuzare formulate de procuror la unul din termenele de judecată în dosarul “Colectiv”, judecătorilor din complet, dar și celor învestiți cu soluționarea cererii respective, le-a fost afectată independența și imparțialitatea.
DNA precizează că Inspecția judiciară nu a solicitat opinia instituției la întocmirea raportului care a stat la baza hotărârii Secției pentru judecători, cum ar fi fost legal și firesc.
După comunicarea Hotărârii Secției pentru judecători anterior menționate, precum și a Solicitării de revocare a procurorului, vom decide asupra demersurilor legale pe care le vom întreprinde.
DNA apreciază că hotărârea Secției pentru judecători a CSM este de natură să creeze un precedent periculos, întrucât formularea unei cereri de recuzare de către procuror este un demers legal prevăzut de Codul de procedură penală. Mai mult decât atât, potrivit Legii de organizare judiciară, procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seamă de probele administrate în cauză (art. 67 din Legea 304/2004). DNA asigură opinia publică asupra importanței pe care o acordă respectării legalității și subliniază că independența magistraților, judecători și procurori, inclusiv a procurorilor care participă la ședințele de judecată ale instanțelor, rămâne o condiție esențială a stabilirii adevărului juridic și a înfăptuirii actului de justiție. Citește mai mult
Șeful DNA: Unele dintre persoanele investigate dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie
Marți, 29 iunie 2021, G4 Media
Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a afirmat, luni, că ascunderea bunurilor obţinute prin fapte de corupţie se face ”în moduri din ce în ce mai sofisticate”, iar unele dintre persoanele investigate dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, relatează Agerpres.
„Evoluţia actuală a investigaţiilor noastre arată că infracţiunile de corupţie şi cele asimilate infracţiunilor de corupţie, dar şi disimularea produsului infracţiunilor sunt comise în moduri din ce în ce mai sofisticate, utilizând circuite financiare complexe, răspândite în diferite jurisdicţii, pe teritoriul mai multor state. Inculpaţii din dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt, în general, persoane instruite, bine relaţionate, cu acces la expertiză şi care au mijloace complexe prin care ascund produsul infracţiunii, iar noi trebuie să ţinem pasul cu aceştia. Unele dintre persoanele investigate de noi dispun de sume mai mari decât bugetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a declarat Crin Bologa în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Epert Forum cu tema „Disimularea produsului infracţiunii – o provocare în recuperarea prejudiciilor cauzate de infracţiuni”.
El a adăugat că a identificat unele metode care să permită îmbunătăţirea rezultatelor investigării unor astfel de fapte, respectiv modernizarea instrumentelor în domeniul investigaţiilor financiare, care să permită o analiză a unei cantităţi mare de date şi informaţii, o mai bună cooperare şi schimb de informaţii la nivel instituţional intern şi internaţional cu instituţiile care deţin informaţii, dar şi baze de date relevante, accesul la acestea putând uşura investigaţiile – instituţii din sistemul bancar, autorităţile fiscale şi vamale, autorităţi cu atribuţii de control. Citește mai mult
Doi comisari de la Protecţia Consumatorilor Argeş - trimişi în judecată de DNA pentru luare de mită
Joi, 24 iunie 2021, Știri Juridice
Dumitru Boboc şi Paul Zamfir, comisari superiori în cadrul Protecţiei Consumatorilor Argeş, au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care sunt acuzaţi că ar fi luat mită pentru a nu sancţiona mai mulţi agenţi economici.
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 470/VIII/3 din 27 mai 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată,
în stare de arest preventiv, a inculpaților:
BOBOC DUMITRU-CONSTANTIN, la data faptelor comisar superior în cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Argeș, funcționar public cu atribuții de constatare ori de sancționare a contravențiilor, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– luare de mită, în formă continuată,
– fals intelectual, în formă continuată,
ZAMFIR PAUL-CONSTANTIN, la data faptei comisar superior în cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Argeș, funcționar public cu atribuții de constatare ori de sancționare a contravențiilor, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată,
și în stare de libertate a șase reprezentanți ai unor societăți comerciale, în sarcina cărora s-a reținut comiterea unor infracțiuni de dare de mită, respectiv complicitate la fals intelectual (pentru unul dintre inculpați).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: În perioada februarie – aprilie 2021, cei doi inculpați, în calitățile menționate mai sus, ar fi pretins și primit de la șase oameni de afaceri, inculpați în prezenta cauză, sume de bani cuprinse între 200 și 600 lei și alte foloase necuvenite. Citește mai mult
Generalul Gherghe, fost nr. 2 în serviciul de informații al Armatei, trimis în judecată pentru delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals
Vineri, 18 iunie 2021, G4 Media
Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel l-a trimis în judecată, joi, în stare de arest preventiv, pe generalul (r) Gherghe Iulian Cristian, fost director adjunct al DGIA, pe care îl acuză de săvârşirea mai multor infracțiuni: delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals.
Potrivit unui comunicat de presă transmis joi, procurorii susțin că. în calitate de locțiitor al șefului DGIA, generalul Gherghe și-a însușit, fără drept, 179.470 de dolari din fondurile ce aparțin acestei structuri militare, scop în care a falsificat și folosit mai multe înscrisuri oficiale.
Prejudiciul material cauzat a fost reparat în întregime în cursul urmăririi, de către inculpat, prin restituirea sumei sustrase, precizează Parchetul Militar CAB.
Comunicatul de presă integral:
„Prin rechizitoriul nr. 11/P/2021 din data de 16.06.2021 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Gherghe Iulian Cristian- fost director adjunct al DGIA, cu privire la săvârşirea infracțiunilor de:
– delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) din Codul penal;
– fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) și (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal;
– fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal;
– uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C penal. Citește mai mult
Directorii Societății municipale Ploiești trimiși în judecată de DNA pentru abuz în serviciu
Vineri, 18 iunie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Ploiești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
CONSTANTIN DONALD-NICOLAE și NEGULESCU OVIDIU, director general, respectiv director general adjunct ai S.C. Servicii de Gospodărire Urbană Ploiești S.R.L. (societate cu capital integral de stat, având ca unic asociat municipiul Ploiești, prin Consiliul Local al municipiului Ploiești), pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
Persoană fizică, administrator al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, inculpații Constantin Donald-Nicolae și Negulescu Ovidiu, în calitățile menționate mai sus, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos, prin încălcarea legislației primare, atribuțiile de serviciu ce le reveneau în domeniul achizițiilor publice, în contextul atribuirii societății administrate de omul de afaceri, inculpat în prezenta cauză, a unui contract de achiziție publică privind închirierea de materiale pentru iluminat decorativ-festiv în municipiul Ploiești.
Concret, cei doi directori, în baza unei înțelegeri anterioare cu omul de afaceri, ar fi atribuit firmei administrate de omul de afaceri contractul mai sus menționat, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în condițiile se putea proceda în acest mod doar din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile. Citește mai mult
DNA îl trimite în judecată pe omul de afaceri Alexander Adamescu
Miercuri, 16 iunie 2021, Știri Juridice
Alexander Adamescu – aflat la Londra şi vizat încă din 2016 de un mandat european de arestare – a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru acuzația de mituire a unor judecători la Bucureşti.
Alexander Adamescu este acuzat că, împreună cu tatăl său, Dan Adamescu (între timp, condamnat şi decedat), ar fi mituit judecători de la Tribunalul Bucureşti ca să favorizeze companiile familiei în cadrul unor proceduri de insolvenţă.
Comunicatul integral al DNA poate fi citit mai jos
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 358/VIII/3 din 25 martie 2016 și 284/VIII/3 din 29 martie 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a unui inculpat om de afaceri (aflat în procedură de extrădare în baza unui mandat european de arestare) pentru săvârșirea a două infracțiuni de dare de mită.
Mandatul european de arestare a fost emis anterior, după ce procurorii au făcut numeroase demersuri pentru a asigura prezența inculpatului în fața organelor judiciare, însă acesta a urmărit tergiversarea cercetărilor și în final sustragerea de la urmărirea penală. În baza acestui mandat, inculpatul a fost reținut de autoritățile britanice la data de 13.06.2016, dar nici până în prezent nu a fost predat către România.
În aceste condiții, în paralel cu procedura de executare a mandatului european de arestare, în cauză s-a solicitat autorităților britanice, prin comisii rogatorii (asistență juridică reciprocă în materie penală), aducerea la cunoștință a calității de inculpat și a drepturilor și obligațiilor pe care i le conferă această calitate. Citește mai mult
Primarul din Ștefăneștii de Jos (Ilfov) și alte două persoane, reținute în dosarul de viol sau act sexual cu un minor, în care victima este o fată de 12 ani
Vineri, 11 iunie 2021, Hotnews
Trei persoane, între care primarul din Ștefăneștii de Jos (Ilfov), Ştefan Ionel Robert (PNL), au fost reținute joi seară în dosarul de viol sau act sexual cu un minor, în care victima este o fată care avea 12 ani la data faptelor și care a rămas însărcinată, iar la 13 ani a născut.
“În urma probatoriului administrat, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Ilfov au reținut 3 persoane, bănuite de comiterea faptelor cercetate. În prezent cercetările continuă în cadrul dosarului penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de act sexual cu un minor, viol, șantaj și influențarea declarațiilor, urmărirea penală fiind sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea”, a transmis joi seară Poliția Ilfov.
Printre cele 3 persoane reținute se află și primarul Ştefan Ionel Robert, iar surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că el este acuzat de act sexual cu un minor.
Primarul a fost scos din sediul Poliției cu cătușe la mâini. “Nu e adevărat”, le-a spus el jurnaliștilor prezenți.
Joi dimineață, primarul comunei ilfovene Ştefăneştii de Jos, Ştefan Ionel Robert, a fost ridicat de anchetatori și dus la audieri alături de alte patru persoane într-un dosar privind infracțiuni de viol sau act sexual cu un minor, șantaj și influențarea declarațiilor.
Prim-procurorul adjunct al Parchetul Judecătoriei Buftea, Marius Romaș, declara pentru HotNews.ro că patru dintre persoane, între care și primarul, sunt vizate de acuzații privind viața sexuală (viol sau act sexual cu un minor), iar cea de a cincea persoană este acuzată de șantaj și influențarea declarațiilor. Citește mai mult
Percheziții DNA la 11 locații din Iași, inclusiv la sediul Primăriei
Joi, 10 iunie 2021, Știri Juridice
Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, în cursul anului 2019.
În cursul zilei de 10 iunie 2021, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza județului Iași, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.
Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, a spus că probabil este vorba despre terenul de lângă cimitirul Eternitate şi se pare că a fost o reclamaţie din interiorul Partidului Naţional Liberal a unui consilier la vremea respectivă faţă de colegii săi. “Este o acţiune pe care DNA Bucureşti o face privind ridicarea unor documente. Au cerut şi în timpul pandemiei, acum au venit să întregească portofoliul de documente pe care le solicită. Sunt primarul în funcţie, le acord tot sprijinul. Nu am nicio calitate şi nici foarte multe detalii. Din perspectiva mea, vorbesc ca primar de data aceasta, nu există nici un pericol în instituţie, nu pot să vorbesc despre ce se întămplă în afara instituţiei, nu este rolul meu şi nu am date şi sperăm ca lucrurile să-şi urmeze calea cea mai firească”, a mai spus primarul Chirica, citat de Ziarul de Iași.
CCR: SIIJ este constituțională
Joi, 10 iunie 2021, Agerpres
Curtea Constituţională a respins marţi o serie de excepţii şi a decis că sunt constituţionale mai multe articole din lege care se referă la înfiinţarea şi operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).
Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art. 88 ind.2- ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) şi e) şi alin.(2), precum şi ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
De asemenea, cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Tot cu unanimitate de voturi, a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
În cadrul comunicatului, CCR îşi exprimă punctul de vedere în legătură cu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la SIIJ.
“Din perspectiva controlului de constituţionalitate, hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate, nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928. Citește mai mult
DNA: Raportul MCV semnalează câteva probleme care pot afecta lupta împotriva corupției
Joi, 10 iunie 2021, Știri Juridice
Ca urmare a publicării, la data de 8 iunie 2021, a Raportului Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), DNA face următoarele precizări:
Conducerea DNA, împreună cu personalul instituției, a făcut și face eforturi deosebite pentru a continua lupta împotriva corupției la nivel înalt, așa cum constată și Comisia Europeană în Raportul MCV: mai multe dosare trimise în judecată, mai multe condamnări obținute, mai puține achitări și mai multe sesizări înregistrate – un semn de recâștigare a încrederii cetățenilor.
În pofida acestor aspecte pozitive, care țin doar de efortul DNA în combaterea corupției, Raportul punctează și unele probleme care pot afecta lupta împotriva corupției și anume:
– nerepararea modificărilor aduse legilor justiției în perioada 2017 – 2019 (inclusiv înființarea SIIJ) care au dus la o criză acută de personal la DNA,
– nepunerea de acord a legislației în vigoare cu deciziile Curții Constituționale,
– neîntărirea capacităților tehnice ale DNA etc.
DNA asigură cetățenii României că își va continua activitatea în mod susținut și eficient astfel încât obiectivul de referință numărul 3 din Mecanismul de cooperare și verificare – Lupta împotriva corupției la nivel înalt, să fie atins. Citește mai mult
Mandat de supraveghere tehnica pentru interceptarea conversațiilor de pe WhatsApp. Recent, seful DNA Crin Nicu Bologa se plângea că parchetul pe care îl conduce nu poate intercepta discuțiile pe WhatsApp
Luni, 7 iunie 2021, Lumea Justiției
Seful DNA Crin Nicu Bologa se plângea in urma cu câteva zile ca parchetul anticorupție nu are tehnologia necesara pentru a intercepta convorbirile purtate pe WhatsApp. “De exemplu, exista societăți private in Israel sau in Italia care scot pe piața și vând, la preturi destul de importante, tehnologii care permit o interceptare a convorbirilor pe WhatsApp. Nu avem așa ceva in prezent. Asta ar fi un exemplu, dar trebuie sume serioase de bani pentru acest lucru”, afirma Bologa. Așa o fi, nu spunem ca nu e adevărat. Cu toate acestea, instanțele emit mandate prin care autorizează fix interceptarea discuțiilor de pe WhatsApp.
Lumea Justiției prezintă un mandat de supraveghere tehnica prin care o instanță din România a autorizat accesul în sistemul de comunicare WhatsApp. Conform mandatului pe care îl publicăm, pe lângă WhatsApp, instanța a dispus si interceptarea datelor transmise prin alte mijloace, mai exact prin Yahoo Mail, Gmail, Facebook, Skype, Vber și Yahoo Messenger. Citește restul articolului pe site-ul Lumea Justiției
Procurorul SIIJ din ancheta privind alegerile de la Sectorul 1 susține că a existat o fraudă la nivelul secțiilor de votare
Miercuri, 2 iunie 2021, G4 Media
Procurorul Sorin Iașinovschi, din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), a vorbit într-un interviu acordat postului de televiziune Kanal D despre existența unei fraude la alegerile locale de la Sectorul 1. Astfel de apariții televizate ale unor procurori înainte de finalizarea anchetelor sunt extrem de rare.
Ce a declarat Iașinovschi: „S-au încălcat niște dispoziții pentru că intrarea în acea sală trebuia să fie făcută în anumite condiții. (…) Ceea ce s-a votat nu a fost și consemnat. (…) La nivelul secțiilor, există fraude”, a declarat Sorin Iașinovschi într-un pasaj dintr-un interviu acordat jurnalistei Denise Rifai de la Kanal D și postat pe Facebook. Interviul va fi difuzat integral miercuri la ora 19.00.
*Notă: Jurnalista Denise Rifai și-a șters între timp postarea de pe Facebook
Surse judiciare au precizat pentru G4Media.ro că cercetările sunt și în prezent in rem, adică doar pentru faptă, fără să fie pusă sub învinuire vreo persoană.
În plină anchetă, la jumătatea lunii mai, procurorul de caz Iașinovschi a cerut Consiliului Superior al Magistraturii pensionarea, însă, fiind vizat de o cercetare disciplinară la Inspecția Judiciară, demersul a fost pus în așteptare. Ulterior, magistratul și-a retras cererea.
Cine este Sorin Iașinovschi
Iaşinovschi și-a început cariera de procuror după vârsta de 30 de ani, după ce mai bine de 13 ani a fost cadru militar. El lucrează la SIIJ din octombrie 2018.
„Cred că am dobândit flerul de a şti dacă într-o cauză penală există ceva sau este un balon de săpun. Nu am permis niciodată cuiva să facă presiuni să dau o soluţie, am dat soluţia pe care am simţit-o. Am cântărit foarte bine când trebuie administrată o anumită probă. Nu am avut niciodată exces să intru cu bocancii în viaţa privată a cuiva (…) În momentul în care activitatea DNA a intrat cu bocancii în viaţa magistraţilor, fiecare se cam ferea. Când vedeai câte un magistrat cu cătuşe, nu mai aveai curaj, fiecare se temea”, declara Sorin Iaşinovschi, în fața CSM, la interviul pentru postul de procuror de la SIIJ. El mai sublinia că înfiinţarea Secţiei speciale este „singura şansă ca imaginea magistraţilor să fie cea reală”, pentru că „în prezent imaginea justiţiei nu este prea bună”. Citește mai mult
Un auditor de la Curtea de Conturi Cluj a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită
Luni, 31 mai 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
– ISAI GHEORGHE, la data faptei auditor public extern la Camera de Conturi Cluj – Curtea de Conturi a României, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită,
– persoană fizică, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de dare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: Inculpatul Isai Gheorghe, în calitatea menționată mai sus, a fost desemnat, în cursul anului 2013, să efectueze un control la primăria municipiului Turda, ce a inclus printre obiective și executarea contractului „Extindere și reamenajare parc zoologic și de agrement Turda, județul Cluj”. Citește mai mult
Cazul exploziei de la Arad preluat de Parchetul General
Luni, 31 mai 2021, Agerpres
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a preluat cazul exploziei maşinii din municipiul Arad în urma căreia un bărbat a decedat, informează un comunicat de presă transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, PICCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică a preluat ancheta în cauza privind explozia unui autoturism marca Mercedes Benz în parcarea magazinului Profi, din cartierul Vlaicu- zona Lebăda, din Arad, în dimineaţa zilei de sâmbătă.
“Preluarea cauzei a avut în vedere complexitatea cauzei dată de gravitatea faptelor, impactul social major, aspectele de fapt investigate fiind extrem de grave şi pentru a se asigura soluţionarea cu celeritate a cauzei, în scopul unei mai bune înfăptuiri a actului de justiţie. Cercetările se efectuează sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor, în urma exploziei decedând o persoană de sex masculin”, se precizează în comunicatul de presă. Bărbatul care a decedat, sâmbătă dimineaţă, după ce i-a explodat maşina în parcarea unui supermarket din Arad, este un cunoscut om de afaceri local, Ioan Crişan, au declarat, pentru AGERPRES, surse din rândul anchetatorilor. Citește mai mult
Crin Bologa, procurorul-șef al DNA: Este corupție la nivel înalt în Justiție
Vineri, 21 mai 2021, Europa FM
Şeful DNA, Crin Bologa spune că în Raportul MCV privind evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției vor apărea aprecieri privind activitatea DNA în ce priveşte corupţia la nivel înalt. Însă, afirmă Crin Bologa, sunt încă probleme legate de corupţia din justiţie.
”În ce privește un segment al corupției la nivel înalt, corupția în Justiție, nu avem nici un rezultat. Ori, obiectivul principal al luptei împotriva corupției este să avem rezultat în toate domeniile. Este corupție la nivel înalt acea care există în sistemul de Justiție. E un fenomen redus, dar există, nu putea să fi dispărut dintr-o dată”.
Şeful DNA a spus la Europa FM că instituţia pe care o conduce a selectat aproximativ 200 de dosare care ar putea fi preluate de Parchetul European Anticorupţie, condus de Laura Codruţa Kovesi.
”Dosare cu prejudicii mai mari de 10.000 de euro, dosare cu evaziune fiscală care afectează bugetul Uniunii Europene. TVA, de exemplu, intracomunitar de peste 10 ilioane de euro. Astfel de dosare de peste 10 milioane de euro, sunt mai multe criterii, să fie mai multe state implicate, să fie TVA intracomunitar nu avem, avem în schimb în jur de 200 de dosare unde EBU ar putea invoca și ar putea reține dosarele”. Citește mai mult pe site-ul Europa FM
Directorul RAR Moldova, Dragoș Mandache reținut de DNA pentru că ar fi luat mită
Vineri, 21 mai 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20 mai 2021, a inculpatului MANDACHE DRAGOȘ, la data faptelor coordonator zonal al Departamentului Inspecții Tehnice Periodice și Supraveghere Parc Național de Vehicule din cadrul R.A.R., în sarcina căruia s-a reținut comiterea a trei infracțiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Prezenta cauză are ca obiect modalitatea în care mai mulți inspectori tehnici atestați R.A.R. ar fi dezvoltat și perfectat o practică de a pretinde și primi sume de bani, pentru a atesta în mod nereal efectuarea inspecției tehnice periodice a vehiculelor, fără ca acestea să fie efectiv prezente.
În acest context, în perioada 2019 – 2021, inculpatul Mandache Dragoș, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit, de la un inspector tehnic de la o stație autorizată R.A.R, sumele de 12.000 euro și 10.000 lei pentru:
– a soluționa într-o manieră favorabilă o sesizare referitoare la încălcarea reglementărilor privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor în stația unde acesta își desfășura activitatea,
– a declara admiși la programul de reatestare ca inspector tehnic, pe el și o altă persoană. Citește mai mult
Rechizitoriu DNA: Culisele afacerilor din România dintre Elliott Broidy, omul lui Trump, și Liviu Dragnea
Miercuri, 19 mai 2021, G4 Media
Rechizitoriul DNA prin care fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru trafic de influență în legătură cu vizita în SUA la inaugurarea președintelui Donald Trump, în ianuarie 2017 conține detalii despre relațiile fostului lider PSD cu nume grele de oameni de afaceri din România și SUA.
Astfel, alături de Dragnea, în prima parte a dosarului, au fost trimiși în judecată pentru cumpărare de influență și omul de afaceri Cristian Burci, patron al ziarului Adevărul și fost patron al Prima TV, fiul lui, Carlo Burci, și Dan Belcea, prieten și partener de afaceri al lui Cristi Burci, CEO al off-shore-ului controlat de Burci, Celeran Ventures LLC, din Tortola, Insulele Virgine Britanice.
Potrivit procurorului DNA Jean Uncheșelu (acum, la Parchetul European), fostul lider PSD Liviu Dragnea și-ar fi traficat influența pe lângă premierul Sorin Grindeanu și reprezentanți ai MAPN și MAI astfel încât compania Circinius Defence LLC să obțină contracte cu Armata României pentru ”sistemul C4I cu capabilități de integrare ISTAR” și pentru un Centru de Analiză a Informațiilor din Surse Deschise (Open-Source intelligence – OSINT) pentru MAPN și MAI.
Compania Circinius Defence LLC este controlată, prin fondul de investiții Broidy Capital Management, de Elliott Broidy, unul dintre fundraiserii și vicepreședinții Comitetului de inaugurare al președintelui SUA, Donald Trump.
În 2009, Broidy a recunoscut la New York că a dat mită 1.000.000 de dolari unor oficiali ai statului și manageri ai fondurilor private de pensii, potrivit presei americane. Citește restul articolului pe site-ul G4 Media
DNA îl trimite pe Dragnea în judecată în dosarul de trafic de influență legat de vizita în SUA
Luni, 17 mai 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, aflat în stare de deținere, la data faptelor președinte al Camerei Deputaților și președinte al unui partid politic, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:
– trafic de influență (două fapte),
– folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,
persoană fizică, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență,
două persoane fizice, oameni de afaceri, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență,
DIMITRESCU GHEORGHE, la data faptei consilier parlamentar, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
I. În perioada ianuarie 2017 – mai 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, constând în:
– asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare. Citește mai mult
CNATDCU îi retrage titlul de doctor procurorului Codruț Olaru pentru „plagiat grosier”
Luni, 17 mai 2021, Emilia Șercan (PressOne)
Procurorul Codruț Olaru rămâne fără titlul de doctor în drept, după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, joia trecută, că teza acestuia este plagiată „grosier”.
Olaru, care este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și-a susținut public lucrarea științifică în 2013, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), sub coordonarea actualului rector Tudorel Toader – fost ministru al Justiției în perioada 2017-2019.
Înainte de ședința Consiliului General al CNATDCU în care urma să se decidă menținerea sau retragerea titlului său de doctor, Codruț Olaru a încercat să blocheze emiterea unui verdict printr-o acțiune deschisă în instanță împotriva CNATDCU și a Ministerului Educației.
Mai mult, Olaru le-a cerut ministrului Educației Sorin Cîmpeanu și președintelui CNATDCU Ioan Aurel Pop clasarea sesizării asupra căreia CNATDCU urma să se pronunțe, pe motiv că în martie 2020 primise – pe o altă sesizare – verdict de neplagiat. Citește integral articolul Emiliei Șercan pe PressOne
Nicuşor Dan a depus la DNA o plângere vizând un prejudiciu de câteva milioane de euro în timpul administraţiei Firea
Vineri, 14 mai 2021, Știri Juridice
Nicușor Dan, actualul primar al Bucureștiului, a declarat pe pagina sa de Facebook că a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la un prejudiciu de „câteva milioane de euro” care ar fi fost înregistrat în timpul fostei administrații
Nicușor Dan:
Am depus ieri la DNA o plângere referitoare la un prejudiciu important, estimat a fi de ordinul câtorva milioane de euro, pe care municipalitatea l-a înregistrat în perioada precedentei administrații. Fiind vorba de cimitirele din București, această schemă infracțională e cu atât mai cinică.
Ținând cont de prevederile legale și de implicarea mai multor instituții publice în această chestiune, nu pot oferi acum alte detalii.
Asigur însă bucureștenii că orice probleme de acest gen vor fi tratate cu toată seriozitatea, iar Primăria Capitalei va face toate eforturile pentru a recupera sumele de care a fost păgubită. Citește mai mult
Dan Barna, reclamat de DLAF la DNA. Este suspectat de fraude cu fonduri UE
Miercuri, 12 mai 2021, Newsweek
Vicepremierul Dan Barna este una din cele patru persoane pe care Departamentul de Luptă Anti-Fraudă le-a reclamat la DNA pentru “posibila săvârșire a unor fapte de natură penală”. DLAF a cercetat patru proiecte europene în care a fost implicat Dan Barna înainte de 2016.
În noiembrie 2020, Newsweek România a trimis adrese către DLAF prin care a cerut lămuriri în legătură cu situația cercetărilor în cazul proiectelor europene derulate atât de firma în care Dan Barna a fost deținător de părți sociale, cât și în cazul proiectelor în care Barna a fost implicat ca expert.
DLAF nu a răspuns cererii în 2020, dar surse din interior arătau, atunci, că cercetări se făceau nu doar în proiectul în care și sora lui Dan Barna a primit bani europeni, ci și în alte trei.
În toate cele patru proiecte au fost înființate aproximativ 30 de SES-uri (structuri economice sociale) iar culegerea de date necesita audierea a sute de persoane.
Datele DLAF ar fi demonstrat, potrivit surselor citate, că unele plăți nu ar fi ajuns la cei care apar în acte că ar fi primit banii iar unele echipamente ar fi fost achiziționate din surse incerte, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă.
Între timp, DLAF i-a audiat atât pe Dan Barna, cât și pe sora sa. După mai multe cereri de informații trimise de Newsweek România, DLAF a trimis un răspuns oficial care îi complică foarte tare situația lui Dan Barna. Citește continuarea pe site-ul Newsweek
DNA a închis dosarul de șantaj al lui Dan Voiculescu din lipsă de probe
Vineri, 30 aprilie 2021, Știri Juridice
DNA a anunțat că a clasat dosarul în care Dan Voiculescu a fost acuzat că ar fi șantajat câțiva oameni de afaceri din lipsă de probe.
Puteți citi mai jos comunicatul DNA prin care instituția recunoaște că nu a găsit nicio probă care să susțină acuzațiile care i-au fost aduse lui Dan Voiculescu, precum și comunicatul inițial prin care instituția anunța că a impus măsura controlului judiciar pentu „infracţiunea de şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial”.
La data de 03 martie 2021, față de infracțiunile reținute în sarcina persoanei menționate în comunicatul de mai sus, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. b („fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”) din Codul de Procedură Penală.
Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor reținute inițial în sarcina inculpatului.
Concret, pe parcursul derulării anchetei, nu au fost identificate probe certe din care să poată fi stabilită o legătură de cauzalitate între articolele de presă negative la adresa oamenilor de afaceri mai sus menționați și încheierea de către aceștia a unor contracte de publicitate cu unele societăți ce aparțineau inculpatului, în condițiile în care aceste relații comerciale existau și anterior.
DNA a arestat preventiv mai mulți inspectori de la RAR Vaslui pentru emiterea de ITP unor mașini pe care nu le verificau
Vineri, 23 aprilie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 22 aprilie 2021, a unui număr de șapte inculpați, între care inspectori autorizați ai Registrului Auto Român (RAR) în legătură cu activități prin care, în mod organizat, contra unor sume de bani primite drept mită, ar fi atestat că o serie de inspecții tehnice periodice (ITP) s-au realizat fără ca, în realitate, acestea să se desfășoare. Multe dintre autovehiculele care au realizat ITP în acest mod se aflau de fapt în alte zone ale țării, fiind nedeplasabile din cauza unor defecțiuni ori se aflau chiar în afara țării.
Astfel, s-a dispus reținerea următorilor:
VERMAN IONUȚ și APETRI SORIN, inspectori tehnici autorizați în cadrul unor stații ITP din Bârlad, respectiv Bacău, și alte patru persoane fizice, colaboratori, pentru infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată (autorat sau complicitate), trafic de influență, fals intelectuali sau instigare la fals intelectual, dare de mită
URSACHE MARIAN, inspector D.I.T.P. – S.P.N.V din cadrul R.A.R Vaslui (cu atribuții de control și supraveghere a stațiilor ITP), pentru infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, luare de mită în formă continuată. Citește mai mult
Senatul i-a ridicat imunitatea lui Florian Bodog. Fostul ministru PSD al sănătății poate fi urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu și fals
Miercuri, 21 aprilie 2021, G4 Media
Senatul a încuviințat miercuri ridicarea imunității fostului ministru PSD al sănătății Florian Bodog, solicitarea DNA de începere a urmăririi penale fiind aprobată cu 98 de voturi ”pentru”, 24 de voturi ”împotrivă” și o abținere.
Votul a fost secret cu bile.
Cazul Bodog a fost dezbătut luni în comisia juridică, dar raportul nu a fost unul de încuviințare a solicitării procurorilor anticorupție. S-au exprimat şase voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi au fost şase abţineri.
După ședința comisiei juridice, cei șase senatori ai PNL și USR PLUS au anunțat că au votat pentru ridicarea imunității, în vreme ce cei cinci senatori ai PSD au spus că s-au abținut. În comisia juridică mai este câte un membru de la UDMR și unul de la AUR, ceea ce înseamnă că senatorul maghiar, care poate înclina balanța în această comisie, nu a votat pentru urmărirea penală a lui Bodog.
La dezbaterile din plenul Senatului, Florian Bodog a declarat că nu cere colegilor parlamentari să voteze împotriva solicitării DNA privind cercetarea sa penală, pentru că nu are nimic de ascuns şi are încredere în Justiţia din România.
„Din start vă spun că nu vă voi cere să votaţi împotriva solicitării de cercetare a mea, că n-am nimic de ascuns, întotdeauna am răspuns invitaţiilor şi nu este prima dată când am fost invitat la DNA sau la Parchet. (…) Nu-mi este frică de Justiţie şi am încredere în Justiţia din România”, a afirmat Bodog, în cadrul dezbaterilor privind cererea DNA. Citește mai mult
Şefa Serviciului active fizice şi plăţi directe din cadrul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Tulcea, Irina Manole, a fost arestată preventiv pentru luare de mită
Marți, 6 aprilie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 02 aprilie 2021, a inculpatei MANOLE IRINA, șefă a Serviciului active fizice și plăți directe din cadrul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (O.J.F.I.R.) Tulcea, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 02 aprilie 2021, inculpata Manole Irina, în calitatea menționată mai sus, printr-un intermediar, ar fi primit suma de 70.000 lei de la un o persoană (martor în cauză), beneficiară a unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, împrejurare în care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Suma respectivă reprezintă jumătate (50%) din banii încasați de la O.J.F.I.R. Tulcea, sub formă de finanțare europeană, de către persoana respectivă (martor), în cadrul Măsurii „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și ar fi fost primită de inculpată pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, respectiv pentru „ajutorul” acordat martorului la întocmirea, depunerea și aprobarea proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile.
Inculpatei i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 03 aprilie 2021, judecătorii Tribunalului Constanța au admis propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a inculpatei Manole Irina, formulată de procurorii anticorupție. În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane. Citește mai mult
Condiția pusă de UDMR pentru a vota desființarea Secției speciale: Magistrații să nu poată fi trimiși în judecată fără avizul CSM
Joi, 18 martie 2021, G4 Media
PNL și USR PLUS au acceptat condiția pusă de UDMR pentru a vota desființarea Secției speciale, și anume introducerea unei imunități sporite pentru magistrați, astfel încât judecătorii și procurorii să nu poată fi trimiși în judecată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul coaliției.
Astfel, au explicat sursele citate, secția de judecători a CSM va aviza trimiterea în judecată a judecătorilor, iar secția de procurori va aviza trimiterea în judecată a procurorilor.
Compromisul a fost acceptat marți după-amiază, la o întâlnire a coaliției cu ministrul Justiției, Stelian Ion. Acest aviz pentru trimiterea în judecată a magistraților a fost cerut și de CSM în avizul (negativ) pe care l-a dat proiectului de lege.
În prezent, legea 303 / 2004 prevede că avizul CSM este necesar doar pentru percheziția, reținerea sau arestarea judecătorilor sau procurorilor, nu și pentru trimiterea lor în judecată.
Potrivit surselor citate, cealaltă condiție a UDMR – și anume ca dosarele care vizează magistrați să nu mai fie anchetate de DNA, ci de Parchetul General – nu a fost acceptată. La acest capitol s-a convenit respectarea competenței materiale a Parchetelor, dosarele cu magistrați care vizează infracțiuni de corupție urmând a fi instrumentate de DNA.
În urma acestei înțelegeri din cadrul coaliției, proiectul Ministerului Justiției de desființare a Secției speciale urmează să intre joi în dezbaterea comisiei juridice a Camerei Deputaților.
Surse din coaliție au declarat pentru G4Media.ro că planul este adoptarea proiectului în următoarele două săptămâni de către Cameră, urmând ca el să fie apoi transmis Senatului, care este forul decizional. Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost adoptat de Guvern și transmis Parlamentului luna trecută. Citește mai mult
Surse: DNA a cerut contractele de 16 milioane de euro pentru mobilier urban din Sectorul 1
Miercuri, 10 martie 2021, G4 Media
Procurorul Ramona Mungiu de la DNA a solicitat ADP Sector 1 acordul cadru (contract de tip abonament) cu valoare maximă de 16 milioane de euro și contractele subsecvente pentru gărdulețe, stâlpișori, bănci și coșuri de gunoi din Sectorul 1, au declarat surse judiciare pentru G4media.ro.
Este vorba de acordul cadru nr. 187/1.11.2019 încheiat între ADP Sector 1 și asocierea de firme Confecţii Metalice Mobilier Urban SRL, Edil Construct Design SRL şi Symmetrica. Acordul a fost încheiat în mandatul fostului primar PSD, Daniel Tudorache.
DNA a solicitat documentația de atribuire, acordul cadru, contractele subsecvente în valoare de peste 11 milioane de euro (banii efectiv cheltuiți până acum din contractul-abonament de 16 milioane de euro), procesele verbale de recepție a lucrărilor, facturile emise de ADP Sector 1 și corespondența dintre firme și autoritatea contractantă, potrivit surselor G4media.ro. Este vorba de dosarul 58/P/2021 al DNA.
Contractele cerute de DNA nu au fost publicate încă în SEAP (sistemul electronic de achiziții publice), dar libertatea.ro a scris despre ele în 2020.
Cine sunt firmele din asociere. Potrivit datelor de la Registrul comerțului, liderul asocierii, Confecţii Metalice Mobilier Urban SRL din Piatra Neamţ, este deținută de Cezar-Neculai Stănescu.
Potrivit datelor de pe site-ul ministerului de Finanțe, firma a fost înfiinţată în 2016, iar în 2019 avea 3 angajați și un profit net de peste 1 milion de euro. în condițiile în care, cu un an înainte, în 2018, avea 2 angajați și un profit net de 190.000 de euro. În 2018, firma figurează în SEAP cu 5 contracte cu ADP Sector 1, prin achiziție directă, pentru furnizare de mobilier urban. O altă firmă din asociere este Edil Construct Design SRL din în Sectorul 1, deținută de Ion Leescu și Jean Olteanu. Cei doi dețin și firma Minnie Com.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, până în aprilie 2010, Leescu și Olteanu au fost parteneri în firma Minnie Com cu Emanoil Bocean, fost consilier al ex-primarului PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, și coordonator al Poliției Locale Sector 1. În ianuarie 2017, ca urmare a unui dosar al DNA Ploiești, Bocean a fost condamnat definitiv la 6 ani de pușcărie pentru o șpagă de 2.256.000 lei de la oameni de afaceri ca să îi ajute să obțină contracte în Sectorul 1. Citește mai mult
Ioan Ciugulea, fost vicepreşedinte al CJ Olt, trimis în judecată pentru de DNA luare de mită
Vineri, 5 martie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului CIUGULEA IOAN, la data faptei vicepreședinte al Consiliului Județean Olt, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul Ciugulea Ioan, în calitate de funcționar public – vicepreședinte al Consiliului Județean Olt și în același timp președinte al comisiei de evaluare a ofertelor constituită în scopul atribuirii unui contract de achiziție publică de către CJ Olt, în primăvara anului 2012, ar fi acceptat promisiunea remiterii unor sume de bani, formulată indirect de reprezentanții societății comerciale ce realiza executarea contractului, în schimbul asigurării că acel contract se va derula în bune condiții și pentru ca plățile să fie făcute la timp și fără probleme.
Pentru plata mitei, reprezentanții societății comerciale care executa contractul ar fi simulat un circuit fictiv cu mai multe societăți comerciale, subcontractante. Aceste societăți ar fi supraevaluat serviciile prestate în derularea unor contracte preexistente.
Astfel, în perioada septembrie 2012 – martie 2013, inculpatul Ciugulea Ioan ar fi primit efectiv suma de 309.002 lei din mita a cărei promisiune o acceptase anterior, astfel:
– Suma de 150.000 lei ar fi fost virată prin două transferuri bancare efectuate în baza unor operațiuni comerciale fictive, din conturile bancare ale unei societăți comerciale (subcontractantă a societății comerciale căreia îi fusese atribuit proiectul) în conturile bancare ale altei societăți comerciale (deținute de inculpat);
– Suma de 159.002 lei ar fi fost virată la cererea inculpatului Ciugulea Ioan, în perioada 06.09.2012 – 25.03.2013, din conturile aceleiași societăți comerciale către o firmă de la care societatea deținută de inculpat ar fi cumpărat materiale de construcții.
În cauză nu au fost luate măsuri asiguratorii întrucât nu au fost identificate bunuri imobile pe numele inculpatului Ciugulea Ioan și nici bunuri mobile de valoare. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Olt. Citește mai mult
Șeful serviciului de Protecție Internă Suceava, reținut de DNA pentru luare de mită
Vineri, 5 martie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 4 martie 2021, a inculpatului
TIMU FLORIN CONSTANTIN, colonel, șef al Serviciului Județean de Protecție Internă Suceava (structură de informații din subordinea Ministerului Afacerilor Interne), pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată (5 acte materiale) și folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
În aceeași cauză s-a pus în mișcare acțiunea penală față de OBREJA RADU IONUȚ, comisar șef de politie (arestat preventiv în altă cauză), la data faptelor șef al Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava, pentru comiterea unei infracțiuni de dare de mită, în formă continuată (5 acte materiale)
La data de 04 martie 2021, inculpații TIMU FLORIN CONSTANTIN și OBREJA RADU IONUȚ vor fi prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Prezentul dosar s-a disjuns din cauza penală privind activități de corupție presupus a fi comise la nivelul Compartimentului permise de conducere auto Suceava (dosar mediatizat prin comunicatul https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=10087). Citește mai mult
DNA cere control judiciar pentru Elena Udrea în dosarul finanţării campaniei electorale din 2009
Vineri, 5 martie 2021, Agerpres
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, joi, la Curtea de Apel Bucureşti, luarea măsurii controlului judiciar faţă de fostul ministru Elena Udrea, după ce a fost condamnată în primă instanţă la 8 ani de închisoare în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009.
Solicitarea urmează să fie discutată vineri de judecători.
Fostul ministru Elena Udrea a fost condamnată, marţi, de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor.
În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani, acestea au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 5 ani cu executare.
De asemenea, jurnalistul Dan Andronic, trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat. Citește mai mult
Directoarea Operei din Iaşi, Beatrice Rancea, pusă sub control judiciar
Marți, 2 martie 2021, Agerpres
Beatrice Rancea, managerul Operei Naţionale Române din Iaşi, cercetată penal într-un dosar privind nereguli financiare la Operă cu un prejudiciu de 5 milioane de lei, a fost pusă sub control judiciar, potrivit reprezentanţilor DIICOT.
În acest dosar, procurorii au luat aceeaşi măsură şi faţă de alte 10 persoane.
Luni dimineaţă, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi şi ofiţeri de poliţie judiciară au efectuat 26 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi Iaşi într-un dosar în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals şi constituire de grup infracţional organizat, în legătură cu mai multe nereguli la Opera Naţională Română din Iaşi.
După percheziţii, Beatrice Rancea a fost ridicată de poliţişti şi dusă la sediul DIICOT Iaşi pentru audieri.
Percheziţiile au loc în contextul în care la Opera Naţională Română din Iaşi există de mai multă vreme un conflict între o parte dintre angajaţi şi Beatrice Rancea, motiv pentru care s-au făcut mai multe plângeri penale de ambele părţi şi au fost deschise şi acţiuni în judecată. Citește mai mult
Procurorii DIICOT fac verificări la Opera Naţională Română Iaşi
Luni, 1 martie 2021, Agerpres
La Opera Naţională Română din Iaşi (ONRI) sunt desfăşurate, luni dimineaţa, percheziţii de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, conform unor surse judiciare.
Surse din cadrul ONRI susţin că sunt vizate de această acţiune mai multe persoane angajate în instituţie, unele dintre acestea fiind luate de acasă şi duse la audieri, printre care şi artişti.
De mai bine de un an, la ONRI sunt tensiuni mari între o parte dintre angajaţi şi managerul instituţiei, Beatrice Rancea, motiv pentru care s-au făcut mai multe plângeri penale de ambele părţi şi au fost deschise şi acţiuni în judecată.
Potrivit surselor judiciare, începând cu anul 2014, s-a constituit şi a acţionat, alternativ, în municipiile Iaşi, respectiv Bucureşti, un grup infracţional organizat condus de către o persoană, în calitate de manager al unor instituţii culturale din municipiile Iaşi şi Bucureşti, grup la care au aderat ulterior şi alte persoane. Citește mai mult
SURSE Operațiune a DNA la 22 de instituții publice și 12 firme apropiate de Darius Vâlcov privind contractele de pază. Percheziții la Consiliul Județean Olt și Primăria Slatina
Luni, 1 martie 2021, G4 Media
Polițiștii din 11 județe fac percheziții luni într-un dosar al DNA privind contractele de pază încheiate de 12 firme cu 22 de instituții publice, printre care mai multe primării și Consilii Județene, au declarat pentru G4Media.ro surse oficiale.
Polițiștii și procurorii ridică documente în acest dosar de la firme și instituții din județele Teleorman, Olt, Constanța, Prahova, Dâmbovița, Tulcea, Giurgiu, Călărași, Dolh și Bihor.
Printre instituțiile publice percheziționate se numără Consiliul Județean Olt și Primăria Slatina, potrivit surselor G4Media.ro.
Procurorii DNA suspectează infracțiuni de abuz în serviciu la atribuirea acestor contracte. Firmele vizate ar fi apropiate de Darius Vâlcov.
Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea
DNA și-a prezentat raportul de activitate pe anul 2020
Vineri, 26 februarie 2021, Știri Juridice
Raportul anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție arată că în anul 2020 s-au îmbunătățit cei mai mulți indicatori statistici, printre care operativitatea soluționării cauzelor, numărul de trimiteri în judecată și de hotărâri de condamnare, iar numărul de achitări s-a redus. Au fost desfășurate anchete în cauze importante privind fapte de corupție și asimilate corupției comise în sectorul sănătății, al educației, fraudei și corupție în procedurile de achiziții publice, în administrația publică centrală și locală, precum și fapte săvârșite în legătură cu pandemia COVID-19.
Rezultatele bune au fost obținute în ciuda faptului că, în anul 2020, activitatea instituției a fost afectată atât de limitările impuse în perioada stării de urgență, cât și de îmbolnăvirea sau carantinarea unor procurori, ofițeri de poliție sau a altor angajați din personalul operativ.
Constatări:
– Mai multe dosare trimise în judecată (306 dosare, adică o creștere cu 30% față de anul precedent) și mai mulți inculpați trimiși în judecată
Din totalul de 505 inculpați trimiși în judecată, 160 persoane au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată: 10 demnitari, după cum urmează: trei deputați (dintre care unul în două dosare), un senator, un secretar de stat, un consilier personal ministru, un consilier cancelaria președintelui Camerei Deputaților. Citește mai mult
Președintele CJ Călărași, trimis în judecată de DNA pentru șantaj, abuz în serviciu și fals intelectual
Joi, 25 februarie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului
ILIUȚĂ VASILE, la data faptelor și în prezent președinte al Consiliului Județean Călărași, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de: abuz în serviciu, fals intelectual în formă continuată și șantaj.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
1. În perioada martie – iulie 2019, inculpatul Iliuță Vasile în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, în sensul că ar fi îngrădit dreptul la muncă al unui număr de 10 angajați din cadrul Consiliului județean Călărași.
Concret, inculpatul Iliuță Vasile nu a aprobat plata drepturilor salariale angajaților respectivi în condițiile în care magistrații Tribunalului Călărași au dispus suspendarea a două hotărâri ale Consiliului Județean Călărași în urma cărora cele 10 persoane fuseseră eliberate din funcția publică pe care o dețineau.
În aceeași perioadă și în același context, inculpatul ar fi semnat două documente despre care știa că sunt falsificate și în care, cu știință, nu fuseseră inserate perioadele lucrate de persoanele vătămate în modalitatea de mai sus. Prin aceste demersuri, ar fi fost creat un prejudiciu în dauna angajaților respectivi în valoare totală de 134.203 lei, cuantificat în neplata drepturilor salariale.
2. La data de 20 decembrie 2019, inculpatul Iliuță Vasile ar fi exercitat constrângeri asupra unui procuror pentru a-l determina să nu dispună trimiterea sa în judecată într-o cauză penală în care avea calitatea de inculpat.
Cozmanciuc Corneliu Mugurel, deputat PNL, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență
Marți, 23 februarie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
– COZMANCIUC CORNELIU-MUGUREL, la data faptei și în prezent deputat în Parlamentul României și președinte al organizației județene a unui partid politic, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență,
– MARCOCI VLAD, la data faptei inginer în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență,
– Persoană fizică, la data faptei administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la cumpărare de influență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada 4 – 27 noiembrie 2019, inculpatul Cozmanciuc Corneliu-Mugurel ar fi pretins de la inculpatul Marcoci Vlad suma de 500.000 de lei, lăsând să se creadă că va interveni pe lângă ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor din acea perioadă pentru ca acesta să numească în funcția de director general al Administrației Naționale „Apele Române” (A.N.A.R.) o persoană apropiată de omul de afaceri.
Banii urmau să fie remiși în două tranșe, iar cel care trebuia să asigure plata era omul de afaceri. Numirea respectivă nu s-a mai produs, deoarece, în data de 21 ianuarie 2020, în funcția de director general al A.N.A.R. a fost numită o altă persoană.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prahova: DNA a cerut Primăriei Ploieşti documente privind derularea contractului de salubritate în perioada 2017-2020 - surse
Vineri, 19 februarie 2021, Agerpres –
Procurorii anticorupţie au solicitat Primăriei Ploieşti transmiterea mai multor documente referitoare la derularea contractului de salubritate în perioada 2017-2020, au declarat, pentru AGERPRES, surse din administraţia locală.
Potrivit acestora, cererea procurorilor anticorupţie vizează transmiterea unor copii atât după contractul cu operatorul de salubritate, cât şi după facturile emise pentru prestarea acestui serviciu între anii 2017-2020.
Serviciul de salubritate în municipiul Ploieşti este asigurat de peste 10 de ani de SC ROSAL, iar în mandatul anterior, al liberalului Adrian Dobre, au fost numeroase plângeri şi sesizări de la cetăţeni cu privire la derularea serviciului, oraşul fiind supranumit în acea perioadă “oraşul gunoaielor”.
Actualul primar, Andrei Volosevici, a demarat, imediat după instalarea sa în funcţie în octombrie 2020, un amplu program de curăţenie care a vizat ridicarea gunoaielor din cartierele oraşului. Citește mai mult
Parchetul General: Sporurile acordate procurorilor reprezintă maxim 30% din indemnizaţia de încadrare
Vineri, 19 februarie 2021, Știri Juridice
Ca urmare a interesului manifestat de mass-media privind cuantumul sporurilor aplicate angajaților din cadrul Ministerului Public, în contextul dezbaterilor publice pe această temă, Biroul de informare și relații publice este abilitat să facă următoarele precizări:
Potrivit art. 4 și 5 din Anexa V, capitolul VIII din Legea nr. 153/2017, sporurile de care beneficiază procurorii și personalul auxiliar de specialitate sunt: spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază, spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5% aplicat la salariul de bază.
Totodată, art. 25 alin. (1) din aceeași lege prevede: ”Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie. Citește mai mult
Un ofițer de la penitenciarul Tulcea prins în flagrant de DNA în timp ce primea mită
Joi, 18 februarie 2021, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 16 februarie 2021, a inculpatului CĂTĂNOIU CIPRIAN IRINEL, ofițer în cadrul Penitenciarului Tulcea, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: În perioada 2018 – 16 februarie 2021, inculpatul Cătănoiu Ciprian Irinel, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit de la două persoane (martori în cauză) sumele de 5.000 euro și 2.500 lei în schimbul efectuării unor acte contrare îndatoririlor de serviciu.
Concret, pentru banii primiți, inculpatul ar fi trebuit să asigure protecția și condiții favorabile de executare a pedepselor pentru cei doi martori și pentru alte două persoane, toți deținuți în Penitenciarul Tulcea.
La data de 16 februarie 2021, Cătănoiu Ciprian Irinel ar fi fost surprins în flagrant după ce ar fi primit de la unul dintre martori suma de 1.500 euro, context în care ar mai fi pretins, în scopul menționat mai sus, și suma de 2.000 euro care urma să fie plătită în luna martie 2021. Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile. Citește mai mult
Judecătoarea Evelina Oprina, după avizul CSM împotriva desființării secției speciale: SIIJ e garanția pentru independența magistraților
Miercuri, 17 februarie 2021, Lumea Justiției
Evelina Oprina: Din punctul meu de vedere, SIIJ în sine este o garanție. Eu sunt una care, alături de ceilalți colegi, am susținut dintru început înființarea acestei structuri de parchet, însă din păcate această structură de parchet nu a fost lăsată să funcționeze. Acum ați observat că se clamează foarte mult ca SIIJ nu este funcțional.
Este o discuție de făcut aici (n.r. cu privire la cei care nu lasă SIIJ sa funcționeze). Cum spuneam și în Plenul CSM de ieri, este absolut injust sa invoci propria culpă în nefuncționarea SIIJ. Și am să dau exemplu în concret: Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, care are atribuții în a asigura recrutarea de procurori care să funcționeze în cadrul SIIJ și recrutarea procurorului-sef SIIJ. Au fost o serie de descurajări (și o spun cu proprietatea cuvintelor) la nivelul Ministerului Public, pentru ca procurorii din cadrul Ministerului Public să nu se înscrie în procedurile de concurs pe care CSM le organiza.
Nu am văzut nici din partea actualului procuror-sef adjunct al SIIJ (n.r. Nicolae Marin) niciun fel de demers inițiativ pe care să-l genereze pentru a asigura funcționarea SIIJ, așa încât mi se pare injust sa venim acum și sa spunem ca SIIJ este nefuncțional și de aceea trebuie desființat. Cum sa funcționeze SIIJ cu șapte procurori? Citește restul pe Lumea Justiției
Fostul şef de la Permise Suceava Radu Obreja, trimis în judecată pentru corupţie
Luni, 15 februarie 2021, Știri Juridice
Unul dintre cele trei dosare penale mediatizate prin comunicatul nr. 820 din 27 noiembrie 2020 a fost finalizat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava, fiind trimiși în judecată următorii inculpați:
MARTIN MIHAIL (în stare de arest la domiciliu), la data faptelor ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Suceava, pentru comiterea infracțiunilor de:
– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată (4 acte materiale)
– favorizarea făptuitorului,
– luare de mită,
– acces ilegal la un sistem informatic,
OBREJA RADU IONUȚ (arestat preventiv în altă cauză), comisar șef de poliție, la data faptelor șef al Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava. Citește mai mult
DNA: Un om de afaceri şi două angajate, reţinuţi pentru fraudă cu fonduri europene de aproximativ un milion de euro
Joi, 11 februarie 2011, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 10 februarie 2021, a trei inculpați (un om de afaceri cu societăți comerciale în domeniul zootehnic și două angajate ale acestuia), pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– infracțiuni de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri, în formă continuată (autorat și complicitate),
– infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, comise în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Inculpatul om de afaceri, sprijinit de celelalte două inculpate, ar fi conceput și coordonat, în perioada 2016 – 2019, un plan având ca scop obținerea nelegală a unor subvenții pentru animale în valoare de 4.271.646 lei, prin fraudarea masivă a ajutorului de minimis (2016), precum și a fondurilor europene și naționale acordate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A) în campaniile din anii 2017 și 2018. Citește mai mult
SIIJ a dispus renumărarea tuturor voturile de la alegerile locale în Sectorul 1
Miercuri, 10 februarie 2021, Agerpres
Un procuror de la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a dispus, printr-o ordonanţă, ca Poliţia Capitalei să renumere toate voturile exprimate la alegerile locale din septembrie 2020 pentru funcţia de primar al Sectorului 1 al Capitalei, câştigate de Clotilde Armand (USR) în faţa lui Dan Tudorache (PSD).
Procurorul Sorin Iaşinovschi a deschis un dosar penal în acest caz, fiind începută urmărirea penală in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid politic pentru obţinerea de foloase necuvenite, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale. Dosarul a fost deschis după ce PSD a depus, pe 2 octombrie 2020, o plângere penală la SIIJ, în care reclama comiterea unor fapte de natură penală de către preşedintele USR, Dan Barna, Andrei Nicolaescu – membru USR şi de către Nicolae Sprîncu – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie al Sectorului 1. Citește mai mult
Sinteza condamnărilor din dosarele DNA - decembrie 2020
Vineri, 29 ianuarie 2021, Știri Juridice
În luna decembrie 2020, în dosarele de corupție instrumentate de D.N.A. au fost condamnați 42 de inculpați prin 16 hotărâri judecătorești definitive, iar între cei condamnați definitiv figurează și persoane trimise în judecată în dosarul retrocedărilor ilegale “Ferma Băneasa și pădurea Snagov”.
Pedepsele dispuse de judecători față de cei 42 de inculpați variază între 7 ani închisoare și 15.000 lei amendă penală.
Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro , secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”.
Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, D.N.A. a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă.
În acest fel, D.N.A. răspunde cerinței de informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupție, inclusiv asupra finalității dosarelor trimise spre judecare. Citește mai mult
DNA cere 12 ani de închisoare pentru Ioan Niculae în dosarul Interagro
Joi, 28 ianuarie 2021, G4 Media
Procurorul Direcției Naționale Anticorupție a cerut miercuri o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege pentru acuzațiile de instigare la evaziune fiscală și la spălarea banilor, imputate omului de afaceri Ioan Niculae, au declarat pentru G4Media.ro surse participante la ședința de judecată de la Curtea de Apel București, unde se judecă apelul la sentința din 2018 de la Tribunal. Potrivit specialiștilor în justiție consultați de G4Media.ro, asta înseamnă o pedeapsă ce poate ajunge până la 12 ani, raportată la Codul Penal anterior.
Apărătorul lui Niculae a cerut pentru clientul său achitare sau rejudecare, conform surselor G4Media.ro.
Omul de afaceri a absentat de la ultimul termen din proces, fiind internat într-o clinică din Milano (Italia), unde s-ar reface după infectarea cu COVID- 19, astfel cum a precizat avocatul său în sala de judecată.
Sentința ce va fi pronunțată de Curtea de Apel va fi definitivă.
Context
Patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, a fost condamnat în 2018 în acest dosar de Tribunalul Bucureşti, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al CJ Brăila şi fost preşedinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influenţă.
Procurorii au susținut, în rechizitoriul întocmit, că în perioada august 2008 – martie 2009, între S.C. Interagro S.A. și SC Libarom Agri SRL, societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-a încheiat și derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate.
În baza acestui contract, ar fi fost înregistrate în contabilitatea firmei Interagro SA, operațiuni nereale în baza cărora s-au eludat plățile taxelor și impozitelor către bugetul de stat.
Obiectul contractului a constat în realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru S.C. Interagro S.A.
„Concret, în urma încheierii și derulării contractului respectiv, ca urmare a deciziei inculpatului Ioan Niculae, au fost înregistrate în evidența contabilă cheltuieli deductibile în sumă totală de 36.245.000 lei. În aceeași perioadă, tot inculpatul Ioan Niculae a fost cel care a decis și coordonat realizarea unui circuit de spălare a banilor, prin intermediul unor operațiuni fictive, prin firmele față de care s-a dispus trimiterea în judecată ca persoane juridice”, au mai susținut procurorii. Citește mai mult
Chirica: Am aflat din mass-media de trimiterea în judecată în dosarul serviciilor de leasing
Joi, 28 ianuarie 2021, Agerpres
Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, susţine că a aflat prin intermediul mass media de trimiterea în judecată în dosarul întocmit cu privire la contractarea de către municipalitate în 2013 a unui leasing pentru patru autoturisme Skoda.
“Am aflat din mass-media de faptul că mai mulţi demnitari şi angajaţi ai Primăriei Municipiului Iaşi, printre care şi eu, au fost trimişi în judecată în dosarul contractării serviciilor de leasing pentru patru autoturisme. Opinia publică trebuie să ştie că în acest caz, deschis în urma unei plângeri, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut verificări minuţioase, încă din 2013, timp de circa şase ani, constatând că nu există fapte de corupţie în competenţa sa. În plus, mai multe expertize, inclusiv ale Curţii de Conturi, precum şi instanţele de judecată au demonstrat că nu există niciun prejudiciu pentru bugetul local, motiv pentru care mă simt surprins de această decizie”, a spus, prin intermediul unei informări de presă, primarul Mihai Chirica.
Edilul ieşean susţine că are încredere în justiţie şi va colabora pentru a demonstra nevinovăţia.
“Aşa cum am spus întotdeauna, am încredere deplină în actul de justiţie şi vom colabora cu judecătorii astfel încât să ne dovedim nevinovăţia cât mai repede. Personal, pentru a nu afecta imaginea oraşului nostru, am dorinţa ca acest proces să fie cât mai scurt şi rog instanţa să soluţioneze acest dosar cu înţelepciune şi celeritate”, a mai spus primarul Mihai Chirica.
În cursul zilei de miercuri Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi a informat, prin intermediul unui comunicat de presă, că primarul Mihai Chirica a fost trimis în judecată pentru fapte de abuz în serviciu cu privire la achiziţia de către municipalitate, prin leasing operaţional, a patru autoturisme Skoda.
Potrivit sursei citate, fapta pentru care Mihai Chirica este acuzat de procurori de abuz în serviciu ar fi fost comisă în 2013, când era viceprimar al Iaşiului şi înlocuitor al primarului de atunci, Gheorghe Nichita.
Prejudiciul estimat este de peste 503.000 lei. Conform comunicatului procurorilor, dosarul penal cu nr. 7254/P/2019 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi pe 13 iunie 2019, urmare a disjungerii şi declinării dispuse de către DNA – Serviciul Teritorial Iaşi. Citește mai mult
Mihai Chirică, trimis în judecată pentru abuz în serviciu
Miercuri, 27 ianuarie 2021, Hotnews
Primarul Iașului, Mihai Chirică, și fostul edil Gheorghe Nichita au fost trimiși miercuri în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași sub acuzația de abuz în serviciu. Primăria Iași nu s-a constituit parte civilă în proces, afirmând că nu s-a constatat niciun prejudiciu.
În același dosar au mai fost trimiși în judecată:
– Tomorug Petru Dumitru, la data faptei director executiv al Direcţiei Tehnice şi Investiţii din cadrul unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Iaşi, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu
– Florescu Dopina, la data faptei şef al Serviciului Juridic din cadrul unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Iaşi, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu
– Chișcă Costică – Eugen, la data faptei şef al Serviciului Administrativ din cadrul unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Iaşi, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.
În anul 2013, cei cinci inculpaţi au demarat o procedură de achiziţie „nelegală”, procedură în baza căreia, la data de 16.05.2013, Municipiul Iaşi a încheiat patru contracte de leasing operaţional, în calitate de utilizator, având ca obiect trei autoturisme marca Skoda Octavia şi unul Skoda Superb, cu toate că, la acel moment, le era interzisă autorităţilor şi instituţiilor publice preluarea în leasing de autoturisme. Citește mai mult
Tăriceanu: DNA nu a adus nicio probă suplimentară care să justifice trecerea de la statutul de suspect la cel de inculpat
Marți, 26 ianuarie 2021, G4 Media
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a afirmat, luni seara, că, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, procurorul nu a adus nicio probă suplimentară, care să justifice trecerea de la statutul de suspect la cel de inculpat și susține, din nou, că dosarul este „o făcătură”.
„Cred că o dovadă clară că acest dosar este o făcătură este viteza de desfășurare. Este de bun simț, ca să nu mai vorbesc de obligații procedurale, ca trecerea de la statutul de suspect la cel de inculpat să se facă în urma administrării unor probe suplimentare ori, în cazul meu, procurorul nu a venit cu nici o probă suplimentară care să justifice inculparea. Mai degrabă pare că e o comandă politică “de a mă face”, cum aud că se vorbește pe culoarele puterii!”, a scris Tăriceanu pe Facebook.
Călin Popescu Tăriceanu susține că „nu există nici o probă cu privire la vreo mită, ci doar o poveste a unor procurori obedienți”, pe care îi mai acuză că nu vor să „constate” că Guvernul pe care l-a condus a adoptat mai multe hotărâri pentru ca România „să intre în legalitate”. Citește mai mult
O nouă clasare marca DNA. După dosarul Liei Olguța Vasilescu și dosarul Chiliman, DNA clasează dosarul în care a arestat-o pe Crinuța Dumitran, deși era însărcinată în luna a 8-a
Luni, 25 ianuarie 2021, G4 Media
DNA a clasat dosarul de abuz în serviciu care îi privea pe Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), pe omul de afaceri Mihai Rotaru și pe fostul deputat PDL, Ioan Oltean, potrivit unui răspuns al DNA pentru G4Media.ro.
„La data de 16 decembrie 2020, față de toate persoanele menționate în acest comunicat, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. b (fapta nu este prevăzută de legea penală) din Codul de Procedură Penală.
Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor asimilate corupției reținute inițial în sarcina inculpaților, în sensul dovedirii existenței unei înțelegeri între inculpații autori ai infracțiunii de abuz în serviciu și complicele beneficiar.
S-a avut în vedere și Decizia nr.405 din 15 iunie 2016 a CCR potrivit căreia, orice încălcări ale atribuțiilor de serviciu care nu își au izvorul într-o dispoziție din legislația primară, se situează în afara ilicitului penal, cu referire al faptul că dispoziții legale presupus a fi fost încălcate de membrii Comisiei Centrale de Despăgubiri nu detaliază situațiile în care respectiva Comisie trebuia să dispună trimiterea dosarului spre reevaluare. Prin urmare, unei persoane nu i se poate imputa încălcarea standardului obiectiv prin constatarea neîndeplinirii unor prescripții implicite, nedeterminabile la nivel normativ. De asemenea, prin aceeași soluție s-a mai dispus ridicarea tuturor măsurilor asigurătorii dispuse anterior în cauză. Citește mai mult
Costin Răducu Alexandrescu, fostul administrator al companiei Energy Holding, și pe Lavinia Țicu, fosta directoare economică trimiși în judecată pentru delapidare
Vineri, 22 ianuarie 2021, Știri Juridice
Parchetul general i-a trimis în judecată pentru delapidare pe Costin Răducu Alexandrescu, fostul administrator al companiei Energy Holding, și pe Lavinia Țicu, fosta directoare economică a firmei, cea care i-ar fi dat geanta cu 3,8 milioane de dolari cash lui Radu Budeanu pentru Elena Udrea
Comunicatul Parchetului General
Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au încheiat urmărirea penală și au dispus trimiterea în judecată a doi inculpați, în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, prev. de art. 295 alin. (1) din noul Cod penal, cu aplic. art. 308 alin. (1) și (2), art. 309, art. 35 alin. (1) și art. 5 alin. (1) din noul Cod penal (7 acte materiale). Citește mai mult
Călin Popescu Tăriceanu, la DNA pentru acte procedurale în dosarul în care este acuzat de luare de mită
Joi, 21 ianuarie 2021, G4 Media
Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu s-a prezentat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru acte procedurale desfăşurate în dosarul în care este acuzat de luare de mită în valoare de 800.000 de dolari, au precizat, pentru Agerpres, surse judiciare.
Potrivit surselor citate, acesta le-ar fi prezentat procurorilor garanţii în vederea acoperirii valorii sechestrului impus până la concurenţa sumei de 800.000 de dolari.
La finalul săptămânii trecute, după ce ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a transmis procurorului general Gabriela Scutea cererea de urmărire penală încuviinţată de preşedintele Klaus Iohannis, DNA anunţa că Popescu-Tăriceanu este urmărit penal de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de luare de mită în valoare de 800.000 de dolari.
Potrivit DNA, procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspectul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, la data faptei prim ministru al Guvernului României, pentru luare de mită.
Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că Tăriceanu, în calitate de prim ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă. Citește mai mult
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond: Nu consider că este sănătos ca DNA să urmărească penal judecători și procurori
Sâmbătă, 16 ianuarie 2021, G4 Media
Botond Csoma a declarat pentru G4Media că Direcția Națională Anticorupție susține în mod eronat că instituția a fost atacată în momentul în care liderul deputaților UDMR a afirmat că procurorii Anticorupție fac abuzuri.
Csoma susține că, din punctul său de vedere, ”nu este sănătos” ca procurorii DNA să aibă competența de a investiga eventualele infracțiuni de corupție comise de magistrați:
”UDMR nu dorește să lanseze atacuri publice cu privire la activitatea Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.), așa cum susține instituția menționată, în comunicatul din data de 15 ianuarie 2021. UDMR dorește ca justiția să funcționeze echitabil, fără abuzuri și fără situații interpretabile, care pot afecta imaginea Direcției Naționale Anticorupție și credibilitatea eforturilor depuse de această instituție în lupta împotriva corupției (…). Nu consider că este sănătos, din punctul de vedere al funcționarii justiției, ca D.N.A.-ul să aibă competența de a urmări penal judecători și procurori pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție. Trebuie să ținem cont de faptul că judecătorii au atribuția de a judeca rechizitoriile întocmite de D.N.A. pentru infracțiunile de corupție săvârșite de persoane care nu au calitatea de magistrat, dar, în același timp, dacă D.N.A. ar avea această competența de a instrumenta și dosarele în care judecători și procurori ar fi subiecții activi ai infracțiunilor de corupție, acest aspect ar putea genera situații care ar putea să afecteze calitatea actului de justiție, prin eventuale presiuni”. Citește mai mult
DNA - clasare după clasare. Acum a venit rândul dosarului Moisescu - Chiliman
Sâmbătă, 16 ianuarie 2021, G4 Media
DNA a clasat și dosarul Moisescu-Chiliman după ce, în 2015, DNA Ploiești i-a reținut și acuzat pe cei doi că ar fi primit comisioane de 8 milioane de euro pentru contracte
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul în care fostul primar PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, era acuzat că ar fi primit comisioane în schimbul unor contracte privind reabilitarea termică a blocurilor, potrivit unui răspuns al DNA la solicitarea G4Media.ro.
”La data de 16 decembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. a (“fapta nu există”) și c (”nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) și din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție reținute inițial în sarcina inculpaților.
De asemenea, prin aceeași soluție s-a mai dispus ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse anterior față de cele patru persoane menționate în comunicatul respectiv, disjungerea cauzei și constituirea unui nou dosar în vederea continuării cercetărilor cu privire la săvârșirea de către un om de afaceri a infracțiunii de evaziune fiscală”, a arătat DNA în răspunul pentru G4media.ro.
Despre ce era vorba în dosarul lui Chiliman. Pe 18 iunie 2015, procurorii DNA Ploiești l-au reținut pe – atunci – primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, pentru acuzațiile de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.
A doua zi, DNA Ploiești i-a reținut și pe Vlad Moisescu – considerat de procurori drept lider al grupului infracțional organizat -, pe Ioana Costescu, consilieră a primarului Andrei Chiliman și pe Ion Brad, consilier local la Sectorul 1.
Cu toții erau acuzați că, din 2004, de la venirea lui Chiliman la primăria Sectorului 1, ar fi primit comisioane de 10-15% pentru acordarea de contracte.
”Banii primiți de la reprezentanții societăților comerciale au fost împărțiți între suspecții Vlad Moisescu, Ioana Costescu și Brad Ion, inculpatul Chiliman Andrei și filiala unui partid politic, în următoarele procente: 30% inculpatul Chiliman Andrei; 15% Moisescu Vlad; 15% Ioana Costescu; 15% Brad Ion, 10% partidul respectiv – filiala sector 1 (…)
Concret, grupul infracțional a obținut de la reprezentanții a două societăți comerciale, beneficiare a unor contracte de lucrări publice (lucrări de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din sectorul 1 al municipiului București, inclusiv servicii de supraveghere a lucrărilor prin diriginți de șantier), sumele de 300.000 lei respectiv 38.481.488 lei. Citește mai mult
DNA: sechestru de 800.000 de dolari pe imobilele lui Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită
Sâmbătă, 16 ianuarie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 22/VIII/3 din 11 ianuarie 2021, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale și constituționale necesare pentru efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de prim ministru, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul POPESCU-TĂRICEANU CĂLIN CONSTANTIN ANTON, la data faptei prim ministru al Guvernului României, pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită.
În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: Suspectul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, în calitate de prim ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.
Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece. După respingerea, la data de 3 iunie 2019, a cererii inițiale de încuviințare a urmăririi penale de către Senat (instituție învestită cu soluționarea având în vedere calitatea de senator a lui Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton la acea dată), procurorii au efectuat, în același dosar, acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane.
Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt mai sus menționată cu referire la fostul demnitar. Suspectului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În vederea confiscării obiectului infracțiunii de luare de mită, în cauză s-a dispus sechestru asigurator pe bunuri imobile aparținând suspectului Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton până la concurența sumei de 800.000 USD, echivalent în lei – 3.204.640 lei.
Efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție. Citește mai mult
Tăriceanu, despre ancheta DNA: Dosar făcut pe considerente politice
Marți, 12 ianuarie 2021, Agerpres
Călin Popescu-Tăriceanu respinge acuzaţiile DNA conform cărora ar fi luat mită când ocupa funcţia de prim-ministru, explicând că nu s-au făcut plăţi către firma Microsoft cât timp el a condus Guvernul şi, în consecinţă, nu primit “niciun ban”.
“Am o experienţă de 30 de ani, care mă face să cred că nimic nu este întâmplător. La mine nu a ajuns niciun ban şi nu avea de ce să ajungă. Dosarul Microsoft este legat de licenţele pe care statul român trebuia să le achite firmei Microsoft. În perioada mandatului meu, cu toate că au fost luate patru hotărâri de guvern, dintre care una era vizată de procurorul general de atunci, doamna Kovesi, nu au făcut decât să inventarieze licenţele Microsoft şi nu s-a plătit niciun ban către firma Microsoft în perioada mandatului meu. Deci, nu aveau cum să ajungă bani la mine. Din ce? Legătura se face cu consultanţii pe care PNL i-a avut o perioadă de vreme, care au avut un contract care a fost onorat în integralitate şi alte obligaţii nu au existat. Consultanţii au dat în judecată PNL pentru recuperarea sumei integrale a contractului. Nici eu, nici PNL nu am primit aceste sume. Această sumă de 800.000 de dolari este în capul DNA că ar fi fost într-un fel virată sau folosită de PNL. În dosar, eu nu apar ca fiind beneficiarul vreunei sume şi nici PNL, ca să fie clar”, a afirmat Tăriceanu, luni, la Antena 3. El a explicat că dosarul a fost deschis cu mult timp în urmă. Citește mai mult
DNA cere încuviințarea urmăririi penale pe numele lui Tăriceanu, acuzat că ar fi luat mită 800.000 de dolari
Luni, 11 ianuarie 2021, Știri Juridice
În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, la data faptelor având funcția de prim ministru, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: Persoana respectivă ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Cei 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. Citește mai mult
Fostul şef al Poliţiei Rutiere Teleorman, condamnat definitiv la închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă
Vineri, 8 ianuaire 2021, Agerpres –
Comisarul Dănuţ Dobre, fost şef al Serviciului Poliţiei Rutiere Teleorman, a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă, fiind acuzat că a cerut bani, produse alimentare şi băuturi alcoolice de la mai multe persoane pentru a le ajuta să obţină permisul de conducere ori să le fie anulate diverse amenzi.
Pedeapsa aplicată lui Dobre este mai mică faţă de cea primită la instanţa de fond – Curtea de Apel Bucureşti – de 5 ani închisoare.
Judecătorii au confiscat sumele de bani primite ca mită de comisarul de poliţie, respectiv 540 lei şi 600 de euro.
În acelaşi dosar, judecătorii de la Instanţa supremă l-au achitat pe procurorul Ovidiu Toma de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, după ce acesta primise o condamnare la fond de 1 an şi 8 luni închisoare pentru favorizarea făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor.
De asemenea, magistraţii l-au achitat pe Costel Iliuţă, agent de poliţie în cadrul Serviciului Permise Teleorman, şi l-au condamnat la 8 luni închisoare cu suspendare pe Nelu Ovedenie, asociat al unei firme. Citește mai mult
Sinteza cauzelor finalizate de procurorii anticorupție în luna decembrie 2020, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă (Partea II)
Vineri, 8 ianuarie 2021, Știri Juridice
În cele 16 cauze având ca obiect fraude cu fonduri europene au fost trimiși în judecată 27 inculpați persoane fizice și juridice, după cum urmează:
1. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
RAICA VASILE, la data faptei primar și viceprimar al comunei Râmeț, județul Alba, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,
GLIGOR DANIELA, funcționar în cadrul Primăriei Râmeț, județul Alba, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: Citește mai mult
Sinteza cauzelor finalizate de procurorii anticorupție în luna decembrie 2020, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă (Partea I)
8 ianuarie 2021, Știri juridice
1. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
GHIMIȘ VASILE, la data faptei director economic la Exploatarea Minieră de Carieră (E.M.C.) Rovinari din cadrul SC Complexul Energetic Oltenia (C.E.O.) SA, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, în formă continuată,
Persoană fizică, la data faptei administrator al SC RATETALAV SRL, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, în formă continuată,
SC RATETALAV SRL, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: Inculpatul Ghimiș Vasile… Citește mai mult
AMR, AJADO și APR denunță intenția ministrului justiției Stelian Ion de a prelua controlul politic asupra justiției
Miercuri, 6 ianuarie 2021, Știri Juridice
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociația Procurorilor din România (APR) denunta public atitudinea ministrului justitiei, Stelian Ion, ce continua fixatia celor doi ministri care i-au precedat, pentru desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ), situatie ce probeaza, de fapt, dorinta acestora de preluare a controlului asupra justitiei.
In acest sens, pornim de la faptul ca, in prima conferinta de presa ca ministru al justitiei, din data de 31 decembrie 2020, Stelian Ion a prezentat prioritatile mandatului sau.
In primul rand, Stelian Ion s-a laudat, din pozitia de ministru al justitiei, ca Guvernul din care face parte a calcat in picioare votul a peste 6,4 milioane de romani, Constitutia si deciziile Curtii Constitutionale, adoptand o ordonanta de urgenta cu privire la organizarea judiciara, in penultima zi a anului 2020.
A prezentat, apoi, ca principala sa prioritate, desfiintarea SIIJ, sens in care a precizat ca a solicitat din nou avizul CSM pe un proiect de act normativ in acest sens. Fixatia acestuia cu privire la desfiintarea SIIJ este nu numai evidenta, dar si inadmisibila de la nivelul portofoliului de ministrul al justitiei, dat fiind ca, in sedinta din data de 28 mai 2020, Plenul CSM a avizat negativ initiativa legislativa ce viza tocmai desfiintarea SIIJ. Citește mai mult
Costel Alexe: Nu am cerut şi nu am luat, în întreaga mea activitate publică, foloase necuvenite
Marți, 5 ianuarie 2021, Agerpres
Fostul ministru Costel Alexe a declarat luni, după ce DNA l-a acuzat de luare de mită şi instigare la delapidare, că are încredere în actul de justiţie şi îşi doreşte cât mai repede finalizarea acestui demers.
“Am aflat cu surprindere şi am luat act de comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind propunerea începerii urmăririi penale îndreptată împotriva mea. Vreau să precizez următoarele: am încredere în actul de justiţie şi îmi doresc cât mai repede finalizarea acestui demers care va statua exact realitatea: nu am cerut şi nu am luat în întreaga mea activitate publică foloase necuvenite cu încălcarea legii. Nu voi face nicio referire publică la această situaţie, în acest moment al demersului judiciar, dar vă asigur că în perioada următoare voi studia acuzaţiile care îmi sunt aduse şi voi oferi toată cooperarea şi transparenţa mea în faţa organelor judiciare”, a spus Costel Alexe, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PNL Iaşi şi actual şef al CJ Iaşi, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Parchetului General sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor Costel Alexe pentru luare de mită şi instigare la delapidare. Citește mai mult
DNA solicită începerea urmăririi penale a fostului ministru al Mediului Costel Alexe pentru luare de mită
Luni, 4 ianuarie 2021, Știri Juridice
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, fost deputat în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită și instigare la delapidare.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada martie-aprilie 2020, persoana respectivă ar fi pretins, în mod direct, de la managerul unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea cu titlu gratuit către fabrica respectivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme. Foloasele respective, în cantitate de 22 tone (103.000 lei), ar fi fost primite în datele de 23 aprilie 2020 și 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă de-a sa. Citește mai mult
Fostul manager al spitalului județean Neamț, Lazăr Ioan, trimis în judecată de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu
Marți, 29 decembrie 2020, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
POPESCU MIHAIL, la data faptei șef al Biroului achiziții publice în cadrul Consiliului Județean Neamț, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave,
LAZĂR IOAN, la data faptei manager al Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave,
Două persoane fizice, administrator, repectiv angajat al unei societăți comerciale, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În perioada 2012-2013, inculpatul Popescu Mihail, în calitatea menționată mai sus, beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege în legătură cu desfășurarea unei proceduri de licitație publică ce a vizat „Amenajare a blocului operator din cadrul SJU Neamț…”. Citește mai mult
După 4 ani, DNA clasează dosarul Liei Olguța Vasilescu din lipsă de probe
Marți, 29 decembrie 2020, Agerpres
Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus clasarea dosarului cunoscut drept “Faţada” în care primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, era urmărită penal, pentru că le-ar fi cerut mai multor oameni de afaceri, care aveau contracte cu primăria, să facă sponsorizări către o asociaţie non-profit pentru reabilitarea faţadelor blocurilor din centrul Craiovei, dar şi pentru că şi-ar fi folosit influenţa pentru obţinerea unor sume de bani pentru campania electorală din 2012.
Potrivit ordonanţei de clasare a DNA remisă părţilor, Vasilescu era cercetată pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, luare de mită şi spălare de bani, iar procurorul de caz a dispus clasarea urmării penale, motivând că nu există probe prin care să se poată stabili că aceasta “ar fi condiţionat derularea în bune condiţii a contractelor de Primăria Craiova de efectivitatea sponsorizărilor”.
De asemenea, fostul senator PSD Radu Preda, fost city manager al Craiovei la data săvârşirii faptelor, care era acuzat de complicitate la luare de mită şi instigare la comiterea infracţiunii de spălare de bani a fost, la rândul său, scos de sub urmărirea penală.
DNA a dispus şi ridicarea măsurilor asiguratorii instituite în cauză prin ordonanţa din 7 iunie 2016, respectiv ridicarea sechestrului bunurilor imobile aflate în proprietatea lui Radu Preda şi a Elenei Popescu, preşedintele Asociaţiei Pro Craiova, asociaţia non-profit prin care s-au derulat sponsorizările, precum şi ridicarea popririlor asupra sumelor de bani deţinute de Preda, Popescu şi Vasilescu în unităţile bancare din România. Citește mai mult
Fostul procuror Mircea Negulescu, trimis în judecată de Secţia specială pentru represiune nedreaptă
Vineri, 24 decembrie 2020, G4 Media
Fostul procuror Mircea Negulescu a fost trimis în judecată de Secţia specială pentru săvârşirea infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi abuz în serviciu, transmite Agerpres.
Concret, Mircea Negulescu este acuzat că a „fabricat” probe şi a obligat mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două cauze instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul „Tony Blair”, care îi viza pe fostul deputat Sebastian Ghiţă şi pe fostul premier Victor Ponta.
Împreună cu Mircea Negulescu a fost deferit justiţiei şi fostul ofiţer de poliţie judiciară Mihai Iuliano Iordache, acuzat de complicitate la cercetare abuzivă, complicitate la represiune nedreaptă, complicitate la instigare la represiune nedreaptă, complicitate la influenţarea declaraţiilor, complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit Parchetului General, în calitate de procuror în cadrul DNA – ST Ploieşti, cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară, detaşat la DNA – Ploieşti, Mircea Negulescu ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de unele dintre acestea, ştiind că sunt nevinovate.
De asemenea, fostul procuror ar fi determinat un judecător de drepturi şi libertăţi de la Instanţa supremă, dintr-unul dintre dosare, să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă faţă de o persoană, ştiind că aceasta este nevinovată, întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit. Citește mai mult
Reprezentantul unei firme cu sediul în Spania, judecat în legătură cu închiderea gropilor de gunoi Orăştie şi Deva
Miercuri, 23 decembrie 2020, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Persoană fizică, la data faptei reprezentant al unei societăți comerciale cu sediul în Spania, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de participație improprie, sub forma complicității, la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, săvârșită în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: În cursul anului 2014 între Consiliul Județean Hunedoara, în calitate de beneficiar, și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu, a fost încheiat un contract finanțat din fonduri europene nerambursabile ce avea ca obiect proiectul ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara ”.
În cadrul acestui proiect Consiliul Județean Hunedoara, a desfășurat simultan procedura de achiziție pentru ambele loturi ale proiectului: lotul 1 – Închiderea depozitului urban neconform Orăștie și lotul 2 – Închiderea depozitului urban neconform Deva (gropile de gunoi neconforme).
Întrucât cele două asocieri de firme înscrise la licitații nu îndeplineau condițiile minime de calificare referitoare la experiența similară și capacitatea profesională, acestea au apelat la ajutorul unui terț susținător, în persoana societății reprezentată de inculpat.
În acest context, inculpatul, în calitatea menționată mai sus, ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, CV-uri, etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Citește mai mult
Fostul deputat Marian Ghiveciu, trimis în judecată pentru că și-ar fi falsificat declarațiile de avere
Miercuri, 23 decembrie 2020, G4 Media
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte l-au trimis marți în judecată pe fostul deputat PSD Marian Ghiveciu, acuzat că și-ar fi falsificat declarațiile de avere și de interese false, potrivit unui comunicat de presă.
Ghiveciu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
Marian Ghiveciu a devenit cunoscut în 2008, când l-a învins pe Cătălin Predoiu – la acel moment ministru al Justiției – la alegerile parlamentare din Buzău, deși Ghiveciu avea un dosar penal.
În 2016, el a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, într-un dosar legat de retrocedarea nelegală a unor terenuri din comuna Merei, județul Buzău. Citește mai mult
Fostul preşedinte al CJ Nicuşor Constantinescu, reaudiat la DNA în dosarul Herghelia Mangalia
Miercuri, 23 decembrie 2020, Agerpres
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa Nicuşor Constantinescu, aflat în Penitenciarul Poarta Albă, a fost reaudiat, marţi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Constanţa, în dosarul cu privire la Herghelia Mangalia.
La intrarea în sediul DNA, în timp ce era escortat de poliţişti, Constantinescu a spus că în România nu mai este democraţie, ci dictatură.
„Mi s-a interzis de către poliţia politică să mai vorbesc cu presa. Este dictatură, nu mai este democraţie în România”, a afirmat fostul reprezentant al CJ Constanţa.
Întrebat de ziarişti ce acuzaţii i se aduc, el spus că „e acelaşi dosar, abuz în serviciu, poliţia politică SRI – DNA”.
Nicuşor Constantinescu a anunţat pe pagina sa de Facebook, luni seara, că va fi din nou audiat la DNA. Citește mai mult
DNA trimite în judecată doi executori judecătorești pentru presupuse fapte de abuz în serciviu
Miercuri, 23 decembrie 2020, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
– FIERARU EUGEN, la data faptelor executor judecătoresc în cadrul Biroul Executorului Judecătoresc „Fieraru Eugen”, din municipiul Pitești, județul Argeș, în sarcina căruia s-au reținut două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul,
– DAMASCHIN MARIUS, la data faptelor executor judecătoresc în cadrul Biroul Executorului Judecătoresc „Damaschin Marius”, din municipiul Pitești, județul Argeș, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu producerea de consecințe deosebit de grave și spălarea banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada 2010-2013, inculpatul Fieraru Eugen, în calitatea menționată mai sus, în contextul desfășurării a două proceduri de executare silită, ar fi încălcat prevederile Legii 188/2000 privind executorii judecătorești și cele Codul de procedură civilă (aplicabil la acel moment), în sensul că: ar fi dispus înființarea popririi pe conturile debitorului (pentru sumele de 2.665.654 lei și 2.296.944 lei) deși nu exista încuviințarea instanței pentru executarea silită și nu ar fi dispus încetarea procedurii ca urmare a cererii de renunțare la executare formulate de creditori.
În cazul unuia dintre dosare, inculpatul Fieraru Eugen ar fi reținut cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite de la debitor, în valoare de 528.154,28 lei (onorariu executor și cheltuieli de executare – 419.864,28 lei și onorariu expert – 108.290 lei reținute nelegal din suma poprită) deși procedura era nelegală și în plus creditorii renunțaseră la executarea silită.
Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi produs societății debitoare un prejudiciu în valoare de 1.643.145 lei, reprezentând dobânda la sumele care au fost poprite în mod presupus abuziv și onorariul menționat mai sus. La data de 13 iunie 2013, urmare a excluderii inculpatului Fieraru Eugen din profesia de executor judecătoresc, unul dintre cele două dosare menționate anterior a fost redistribuit de Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Pitești inculpatului Damaschin Marius. Citește mai mult
Mirel Palada, condamnat la 9 luni de închisoare cu amânarea executării pedepsei pentru că l-a lovit pe Mihai Goţiu
Vineri, 18 decembrie 2020, Agerpres
Judecătoria Sectorului 1 l-a condamnat, vineri, pe sociologul Mirel Palada, fost purtător de cuvânt al Guvernului Ponta, la 9 luni închisoare cu amânarea executării pedepsei, el fiind acuzat că l-a lovit în 2017 pe senatorul USR Mihai Goţiu în pauza unei emisiuni tv.
“În temeiul art. 396 alin. (4) C. pr. pen. rap. la art. 193 alin. (1) şi (2) C.pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. pr. pen., stabileşte în sarcina inculpatului Palada Theodor Mirel pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe. În temeiul art. 83 din Codul penal amână aplicarea pedepsei de 9 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, stabilit conform art. 84 din Codul penal”, se arată în decizia instanţei.
Instanţa a mai decis ca Mirel Palada să-i plătească lui Goţiu suma de 5.000 de euro cu titlu de daune morale, el având de achitat şi 1.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat şi 2.400 de lei cheltuieli judiciare către Goţiu.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
În septembrie 2017, cei doi participau la o emisiune de dezbateri politice la postul B1 TV, iar în pauza de publicitate Mirel Palada l-a agresat fizic pe Mihai Goţiu.
Astfel, în imaginea pusă la dispoziţie de B1 TV se observă cum Mirel Palada îl apucă pe Mihai Goţiu de gât şi de păr şi încearcă să-l dea cu capul de masa din studio.
“Era în pauza de publicitate, după ce în prima parte am avut discuţii contradictorii. Domnul Palada în mod constant intervenea peste ce aveam eu de spus când eram întrebat. După ce l-am rugat să mă lase să termin ce am de spus, a patra oară când a intrat peste mine am spus: unul dintre motivele pentru care am intrat în politică e şi faptul că m-am săturat de asemenea politicieni nesimţiţi care nu te lasă să vorbeşti. În pauză, a început să spună: să nu cumva să mai îndrăzneşti să mă faci nesimţit, nu mai ţin minte exact, rezulta că după emisiune o să văd eu… Am zis: dacă continuaţi să mă întrerupeţi o să spun că e complet nesimţit. S-a ridicat, m-a lovit cu pumnul în gură, cei din studio de la pază au intervenit şi l-au scos”, declara la acea vreme Mihai Goţiu. Citește mai mult
Laurenţiu Baranga, fostul preşedinte de la Combaterea Spălării Banilor, trimis în judecată pentru înşelăciune
Luni, 21 decembrie 2020, Agerpres
Laurenţiu Baranga, fost preşedinte al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, a fost trimis în judecată de Parchetul General, în stare de arest la domiciliu, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals în declaraţii, exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi şi uz de fals, într-un dosar în care este acuzat că şi-a falsificat diploma de Bacalaureat şi a folosit documente care atestau în mod nereal absolvirea de studii universitare de licenţă şi doctorat.
Potrivit unui comunicat al Parchetului, Baranga este acuzat că a indus şi menţinut în eroare Universitatea “Valahia” din Târgovişte, cu ocazia încheierii contractului individual de muncă modificat succesiv prin 18 acte adiţionale (din 2012 până în 2020), prin depunerea la dosarul de angajare a unor documente de studii falsificate şi ulterior desfiinţate de către instanţa de judecată încă din anul 2016, actele adiţionale producând efecte prin avansarea în cariera profesională şi prin creşterea remuneraţiilor salariale, fapt ce a condus la prejudicierea instituţiei angajatoare cu suma de 608.000 lei.
De asemenea, el a indus şi menţinut în eroare în acelaşi mod şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, fapt ce a condus la prejudicierea acesteia cu 36.146 lei.
Baranga mai este acuzat că a indus şi menţinut în eroare ORNISS cu ocazia încheierii contractului individual de muncă modificat succesiv prin şapte acte adiţionale (din 2013 până în 2019), prin depunerea la dosarul de angajare a documentelor de studii falsificate şi ulterior desfiinţate de instanţa de judecată în 2016. Citește mai mult
Roberto Raica, fost ofițer de poliție din Reghin, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență și șantaj
Joi, 17 decembrie 2020, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatului
RAICA FLORIN ROBERTO, la data faptelor ofițer de poliție în cadrul Poliției municipiului Reghin, pentru comiterea infracțiunilor de: trafic de influență (trei fapte) și șantaj.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În perioada martie – mai 2020, inculpatul Raica Florin Roberto, în calitatea menționată mai sus, printr-un intermediar, ar fi pretins de la trei persoane, cercetate pentru săvârșirea unor infracțiuni la regimul circulației, sumele de 6.750 euro și 3.300 lei, din care ar fi primit 1.750 euro și 3.300 lei.
În schimbul banilor, inculpatul ar fi promis că va interveni pe lângă funcționari din cadrul Institutului de Medicină Legală și că îi va determina să stabilească valori ale alcoolemiei sub limita legală în dosarele în care persoanele respective erau cercetate. De asemenea, inculpatul ar mai fi promis și rezolvarea favorabilă a cauzelor respective, concretizată prin încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției cu amânarea aplicării pedepsei (scopul final fiind obținerea permiselor de conducere într-un timp foarte scurt).
La data de 14 octombrie 2020, inculpatul Raica Florin Roberto ar fi amenințat un coleg de serviciu (agent de poliție) că va face publice mai multe probe compromițătoare în legătură cu săvârșirea, de către acesta, a unor presupuse fapte de natură penală sau disciplinară. Pentru a nu fi divulgate presupusele probe, agentul ar fi trebuit să convingă anumite persoane să înceteze să mai facă afirmații în legătură cu conduita infracțională a ofițerului Raica Florin Roberto.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Mureș, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză. Citește mai mult
Declarațiile false de necolaborare cu Securitatea ale lui Traian Băsescu sunt cercetate de Parchet
Miercuri, 16 decembrie 2020, Știri Juridice
Parchetul General a început urmărirea penală în dosarul declarațiilor false de necolaborare cu Securitatea depuse de Traian Băsescu.Decizia Parchetului vine în urma plângerii formulate de Grupul de Investigații Politice (GIP) în data de 13 iulie 2020. GIP a sesizat Parchetul în legătură cu faptul că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea în 2004 și 2009, când a candidat la alegerile prezidențiale, în 2016, când a candidat pentru Parlamentul României și în 2019, când a candidat pentru Parlamentul European.
Toate aceste declarații sunt false. În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității. Judecătorul a stabilit că Băsescu – Petrov „a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
Hotărârea Curții de Apel a constatat o situație juridică existentă deja: Traian Băsescu știa că a fost informator al Securității și, cu toate acestea, a declarat pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Băsescu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă (necolaborarea sa cu Securitatea ca politie politică) în scopul obținerii prin fraudă și sperjur a funcțiilor de președinte, parlamentar și parlamentar european. Citește mai mult
Fostul deputat Cătălin Rădulescu, pus sub învinuire de DNA pentru titlul de „luptător cu rol determinant” la Revoluție
Miercuri, 16 decembrie 2020, Știri Juridice
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții:
RĂDULESCU CĂTĂLIN MARIAN, la data faptelor deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
– fals în declarații în formă continuată,
SANDA ADRIAN, la data faptei secretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist (S.S.P.R.) și președinte al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant
TĂNASE CORINA DENISA, la data faptei membru al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant,
CECHI CRISTINA VALENTINA, la data faptei membru al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.
În ordonanța procurorilor există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: Citește mai mult