INSTANȚE

Dosarul în care familia Iohannis a fost reclamată pentru casele din Sibiu, clasat definitiv

Joi, 17 decembrie 2020, Agerpres

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins miercuri o plângere împotriva deciziei procurorilor de a clasa un dosar în care familia preşedintelui Klaus Iohannis a fost reclamată de o publicaţie online pentru că ar fi refuzat să restituie statului peste 300.000 de euro, bani proveniţi din închirierea unui imobil din Sibiu care ar fi fost dobândit nelegal.

Plângerea a fost făcută de SC Jurindex Media SRL, societatea care administrează site-ul Lumeajustitiei

“Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta SC Jurindex Media SRL împotriva ordonanţei de clasare nr. 260/P/2018 din data de 06 februarie 2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică confirmată prin ordonanţa nr. 448/C/2020 din data de 16 septembrie 2020 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în decizia instanţei, care este definitivă.

Pe 6 februarie, procurorii de la Parchetul General au clasat un dosar în care familia preşedintelui Klaus Iohannis a fost reclamată de site-ul luju.ro pentru că ar fi refuzat să restituie statului peste 300.000 de euro, bani proveniţi din închirierea unui imobil din Sibiu care ar fi fost dobândit nelegal.

Potrivit reprezentanţilor Parchetului, dosarul a fost clasat în baza art. 16, lit i) din Codul de procedură penală, care prevede că “există autoritate de lucru judecat”, respectiv faptul că faptele reclamate au mai fost investigate în alte dosare, care au fost închise.

În anul 2018, SC Jurindex Media SRL, societatea care administrează site-ul Lumeajustitiei.ro, reprezentată de jurnalistul Răzvan Savaliuc, a formulat un denunţ împotriva preşedintelui Klaus Iohannis, a soţiei acestuia, Carmen Iohannis, precum şi împotriva notarului Radu Gabriel Bucşă, reclamaţi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care abuz în serviciu, fals intelectual, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat.

În denunţul depus la Parchet se arăta că familia Iohannis a refuzat să restituie statului suma de 320.000 de euro, bani proveniţi din închirierea unui imobil din Sibiu care ar fi fost dobândit nelegal.

Carmen şi Klaus Iohannis au pierdut în instanţa civilă, în noiembrie 2015, imobilul respectiv. Judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au hotărât atunci că imobilul cumpărat de Iohannis aparţine statului, deoarece proprietarul iniţial nu mai are moştenitori legali.

Iniţial, denunţul a fost înregistrat în luna mai 2018 la DNA, declinat apoi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi, ulterior, la Parchetul General.

În luna februarie 2019, Carmen Iohannis a fost audiată de procurori în acest dosar, după ce soţia preşedintelui a amânat de mai multe ori întâlnirea cu procurorii, invocând motive medicale sau că îl însoţea pe şeful statului în vizite în străinătate. 

Elena Udrea a declarat la CAB că a finanțat personal cu 300.000 de euro campania electorală din 2009

Marți, 15 decembrie 2020, Agerpres

Fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, a declarat luni, la Curtea de Apel Bucureşti, că a finanţat cu bani ai familiei campania electorală din anul 2009, sumele totalizând peste 300.000 de euro.

Elena Udrea a fost audiată luni de judecători în dosarul în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor în legătură cu finanţarea campaniei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009.

În faţa instanţei, Udrea a negat acuzaţiile şi a declarat că banii pentru campania electorală din anul 2009, peste 300.000 de euro, au provenit din veniturile ei şi ale fostului soţ – Dorin Cocoş.

“În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor, a cărei săvârşire mi se impută, precizez faptul ca am finanţat personal campania electorală din anul 2009, alocând sume totalizând peste 300.000 de euro. Veniturile personale şi ale soţului aferente anului 2009 mi-au permis această finanţare. Cred că sunt printre puţinii politicieni care au adus bani personali la campania electorală şi nu au plecat cu bani acasă (…) În ceea ce priveşte sursele de finanţare, doresc să subliniez faptul că niciodată nu s-a discutat despre exercitarea vreunui fel de presiune asupra reprezentanţii societăţilor comerciale. Erau foarte multe persoane care doreau să se implice în finanţarea campaniei electorale”, a explicat Udrea.

Fostul ministru a negat că i-ar fi solicitat vreodată lui Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, şi lui Ioan Silviu Wagner, fost director general al companiei Oil Terminal, să ceară bani de la persoane sau firme pentru finanţarea campaniei.

“Niciodată eu nu am solicitat lui Wagner sau lui Nastasia să ceară bani de la o anumită persoană sau de la o anumită societate. Este posibil să fi cerut sprijin pentru organizarea, în principal, a campaniei care viza referendumul, însă niciodată nu am cerut şi nu am sugerat să se recurgă la o astfel de măsură. De altfel, eu nu eram prezentă în fiecare zi în sediul de campanie, astfel că era posibil să se ia decizii şi în absenţa mea”, susţine Udrea.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 8 ianuarie, când avocaţii şi procurorul de şedinţă vor ţine pledoariile finale.

În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic – de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie.

“Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă”, arată DNA.

Udrea a primit o condamnare de 6 ani închisoare în dosarul “Gala Bute”, însă pedeapsa a fost anulată, după ce Curtea Constituţională a stabilit nelegalitatea completurilor de la Instanţa supremă. 

ÎCCJ: Dosarul Mineriadei, restituit la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a urmăririi penale. Decizia e definitivă

Vineri, 11 decembrie 2020, Agerpres

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv, joi, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Mineriadei din 1990, în care au fost trimişi în judecată fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, pentru refacerea de la zero a urmăririi penale, după ce toate probele strânse de procurori au fost anulate.

Instanţa supremă a respins joi toate contestaţiile depuse la dosar de Parchetul General şi părţile vătămare, fiind menţinută o decizie din 8 mai 2019 a unui judecător de cameră preliminară, prin care s-a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi s-a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale.

În mai 2019, judecătorul de cameră preliminară a admis cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii din acest dosar, printre care şi fostul preşedinte Ion Iliescu, de partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne, precum şi excepţiile ridicate din oficiu de magistrat.

“Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/P/2014 din 12 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, sub următoarele aspecte: sub aspectul nelegalităţii constând în lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990; sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane (art. 439 alin. (1) lit. a); în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”. Citește mai mult

După 8 ani de proces, achitări şi pedepse cu suspendare în cazul medicilor şi farmaciştilor implicaţi în dosarul reţetelor false

Marți, 8 decembrie 2020, Agerpres

Tribunalul Bucureşti a aplicat pedepse cu suspendare sau achitări în cazul medicilor şi farmaciştilor de la farmaciile Dona, trimişi în judecată de procurori pentru falsificarea a mii de reţete medicale compensate.

Dosarul a fost trimis de procurori la Tribunalul Bucureşti în decembrie 2012, fiind finalizat în primă instanţă de judecători după opt ani de proces.

Dintre cei 34 de inculpaţi deferiţi justiţiei, şapte medici şi farmacişti au fost condamnaţi la câte trei ani închisoare cu suspendare şi efectuarea a 120 de zile muncă în folosul comunităţii, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals, însă au fost achitaţi pentru dare de mită şi spălarea banilor.

Este vorba de Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte şi coordonator a 10 farmacii din cadrul lanţului farmaceutic Dona), Geta Vecserdi (farmacist diriginte), Gabriel Sescu (administrator la C.M.), Cristina Daniela Sescu (medic psihiatru), Maria Mirabela Sescu (director adjunct la C.M.), Sorin Gelu Pătraşcu (asociat şi administrator la o firmă), Marinela Filoti.

Restul inculpaţilor au fost achitaţi sau a fost încetat procesul penal împotriva lor deoarece faptele s-au prescris, unii dintre ei primind mici amenzi administrative. Printre aceştia se află Anca Mihaela Solomon (farmacist diriginte), Claudia Elena Şerban (farmacist coordonator zonă pentru 10 farmacii Dona) şi Adriana Liliana Craina (director de zonă al lanţului farmaceutic Dona).

De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Ministerul Sănătăţii, deoarece prejudiciul a fost achitat de partea responsabilă civilmente – SC Siepcofar SA.

Toate sechestrele puse pe bunurile inculpaţilor au fost ridicate de instanţă.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Citește mai mult

Primarul din Şimleu Silvaniei, cuscrul procurorului șef DNA, condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare

Joi, 3 decembrie 2020, Agerpres

Primarul din oraşul Şimleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş, a fost condamnat, definitiv, la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, potrivit unei decizii a Curţii de Apel Cluj, care menţine sentinţa dată în primă instanţă, de Tribunalul Maramureş.

Septimiu Ţurcaş fusese condamnat în primă instanţă, în luna iulie, într-un dosar complex vizând semnarea de către primar a unor acte ilegale de proprietate pentru terenuri, dar şi avizarea plăţii de către Ţurcaş a unor lucrări pentru Primăria Şimleu Silvaniei, care în realitate nu au fost realizate.

Conform sentinţei pronunţate de Tribunalul Maramureş, Septimiu Ţurcaş a fost condamnat la pedeapsa de trei ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, fiind totodată exonerat de acuzaţia de fals în înscrisuri, din acelaşi dosar. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi alţi 7 inculpaţi. De asemenea, judecătorii au decis confiscarea sumelor de 155.974 lei, respectiv 25.183,50 lei şi 29.950,67 lei de la doi dintre inculpaţi. Septimiu Ţurcaş a fost reales primar al Şimleului Silvaniei, în acest an, pentru a cincea oară consecutiv, după condamnarea pe care o primise în primă instanţă. Citește mai mult

Dinu Pescariu și Claudiu Florică scapă de unul din dosarele Microsoft, dar rămân fără 20 de milioane de dolari

Joi, 3 decembrie 2020, G4 Media

Curtea de Apel București a decis, marți, încetarea procesului penal împotriva oamenilor de afaceri Dinu Pescariu și Claudiu Florică pentru acuzațiile de spălare de bani, pe motiv că faptele s-au prescris.  Deși au scăpat de proces, totuși cei doi trebuie să restituie 20 de milioane de dolari, câte zece milioane fiecare.

Decizia instanței este definitivă și a menținut-o pe cea dată anterior de Tribunalul București.

Minuta instanței:

„În baza art.421 pct. 1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de către Stan Dragoș Șerban și inculpații Pescariu Dinu Mihail și Florică Claudiu Ionuț împotriva sentinței penale nr. 249 din data de 24.03.2020 pronunțată de Tribunalul București — Secția I a Penală în dosarul nr. 3460/3/2018*. În baza art.275 alin.2 și 4 Cod procedură penală obligă pe apelanți la plata sumei de 500 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, azi, 2 decembrie 2020. Document: Hotarâre  1372/2020  02.12.2020”. Citește mai mult pe G4 Media

Tribunalul București trimite dosarul de corupţie al Sorinei Pintea la Tribunalul Maramureş

Joi, 3 decembrie 2020, Agerpres

Un magistrat de la Tribunalul Bucureşti a decis, miercuri, că această instanţă nu are competenţa de a judeca dosarul în care fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea este acuzată de luare de mită, cauza fiind trimisă la Tribunalul Maramureş.

Decizia, care este definitivă, a fost luată după aproape şapte luni de la momentul în care DNA a trimis dosarul în instanţă.

“În baza art. 47 alin. 3 Cod proc. pen. admite excepţia de necompetenţă teritorială a T.B. Secţia I Penală. În baza art. 346 alin. 6 Cod proc.pen. rap. la art. 50 Cod proc.pen. declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, judeţul Maramureş. În baza art. 275 alin. 3 Cod proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 02.12.2020”. Citește mai mult

Tribunalul București: Lucian Duță, fost președinte CNAS, 6 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită

Sâmbătă, 28 noiembrie 2020, Știri Juridice

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duță a fost condamnat, în primă instanță, la 6 ani de închisoare „pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de luare de mită, cu executare în regim de detenție”, conform soluției pronunțate de Tribunalul București. Decizia nu e definitivă.

Soluția Tribunalului București: In baza art.289 alin.1 C.p. rap. la art.6 si art.7 alin.1 lit.a din Legea 78/2000 cu aplic. art.35 alin.1 C.p. si art.5 C.p. dispune condamnarea inculpatului DUTA NICOLAE LUCIAN( cu date), la pedeapsa de 6 ani închisoare. Citește mai mult

Pedepse reduse la jumătate sau cu suspendare şi fapte prescrise în dosarul fraudelor bancare de la Sinteşti

Joi, 19 noiembrie 2020, Agerpres

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dat miercuri sentinţa definitivă în dosarul în care zeci de persoane, printre care şi locuitori din Sinteşti, judeţul Ilfov, au fost trimise în judecată în anul 2013, sub acuzaţia că au obţinut credite de la bănci cu documente false, prejudiciul fiind de peste 15 milioane euro.

După aproape 7 ani de procese, magistraţii de la Instanţa supremă au aplicat pedepse mai blânde faţă de cele date de Curtea de Apel Bucureşti în februarie 2019. Astfel, unul dintre liderii acestei grupări, Daniel Ruse, a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 5 ani şi 2 luni închisoare cu executare, mai puţin de jumătate faţă de cei 12 ani şi 6 luni închisoare primiţi la prima instanţă – Curtea de Apel Bucureşti. Citește mai mult

Judecătoarea ICCJ Lucia Tatiana Rog a validat rechizitoriul prin care SIIJ l-a trimis în judecată pe fostul procuror Mircea Negulescu

Joi, 12 noiembrie 2020, Știri Juridice

Minuta încheierii nr. 466/2020, pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție in cauza nr. 1408/1/2020/a1:

„Respinge, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate în cauză. Constata legalitatea sesizării Înaltei Curți de Casație si Justiție – Secția Penala cu rechizitoriul nr. 2170/P/2019 din 04 iunie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, privind pe inculpatul Negulescu Mircea, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penala. Dispune începerea judecații. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunțată in ședința din Camera de Consiliu, azi, 10 noiembrie 2020”. Citește mai mult

Parchetul General a clasat dosarul de spălare de bani în care erau vizați compania omului de afaceri Costel Comana și actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu

Miercuri, 11 noiembrie 2020, G4 Media

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a clasat dosarul de spălare de bani în care erau vizați compania Rail Force a omului de afaceri Costel Comana, dar și actualul ministru al Justiției, avocatul Cătălin Predoiu, potrivit unui răspuns oficial al PG la o solicitare a G4media.ro. Vezi aici, la punctul 2

Clasarea a fost dispusă la data de 4 august 2020 de către procurorul Rodica Hondor, potrivit unor documente consultate de G4media.ro.

Potrivit riseproject.ro, Costel Comana a fost unul dintre prietenii buni ai lui Liviu Dragnea, cu care fostul lider PSD își petrecea vacanțele în Casa Grande din Fortalezza, Brazilia.

Pe 25 februarie 2015, Costel Comana s-a sinucis în toaleta unui avion pe ruta Brazilia-Costa Rica, după ce DNA începuse urmărirea penală împotriva lui.

Povestea dosarului în care a fost vizat și ministrul Predoiu. Pe 29 iunie 2012, omul de afaceri Costel Comana – la data respectivă, unul dintre acționarii companiei Rail Force – a angajat cabinetul de avocatură al lui Cătălin Predoiu pentru asistență juridică în vederea vânzării operațiunilor sale către Deutsche Bahn (Căile Ferate Germane), potrivit documentelor consultate de G4media.ro. Onorariul avocatului a fost de 50.000 de euro. Predoiu nu mai era ministru, cu o lună în urmă, Guvernul MRU căzuse la moțiunea de cenzură. Citește mai mult

Șefii austrieci de la JW Marriott, achitați de Tribunalul București pentru evaziune fiscală

Marți, 10 noiembrie 2020, Agerpres

Tribunalul Bucureşti a dispus marţi achitarea lui Gregor Aufhauser, directorul general al Societăţii Companiilor Hoteliere Grand SRL (SCHG), care administrează Hotelul Marriott, şi a directorului financiar al societăţii, Kathrin Brettschneider, ambii cetăţeni austrieci, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

Judecătorii au achitat şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL, trimisă în judecată de procurori pentru evaziune fiscală, fiind respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea civilă exercitată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Hotărârea instanţei vine după patru ani de proces, dosarul fiind trimis de procurori la Tribunalul Bucureşti în octombrie 2016.

Gregor Aufhauser şi Kathrin Brettschneider sunt acuzaţi de procurori de o evaziune fiscală de 4 milioane lei, prin înregistrarea unei operaţiuni nereale în documentele de evidenţă contabilă şi în situaţiile financiare anuale.

“În perioada 2008 – 2015, inculpaţii Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL, Gregor Aufhauser – în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie şi Kathrin Brettschneider – în calitate de membru în consiliul de administraţie şi director executiv financiar au înregistrat în documentele de evidenţă contabilă şi în situaţiile financiare anuale, în mod repetat, o operaţiune nereală, şi anume aceea că este garantat de stat contractul de împrumut, denumit ‘contract de contribuţie rambursabilă’, încheiat, la data de 18 ianuarie 1995, cu societatea ILBAU GmbH Viena, în valoare de 17.792.665 euro, înregistrându-l în mod ilegal în contul 1624 – Credite bancare externe garantate de stat, cu toate că, potrivit Reglementărilor contabile aprobate prin ordin al ministrului, acesta ar fi trebuit să fie înregistrat în contul 1661. Citește mai mult

Deputatul Mihai Valentin Popa, achitat definitiv de Înalta Curtea într-un dosar în care DNA îl acuza de șantaj

Marți, 10 noiembrie 2020, Agerpres

Deputatul PSD Mihai Valentin Popa a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj într-un dosar în care era acuzat de DNA că a intervenit la un primar şi la managerul unui spital să nu revoce o protejată a sa dintr-o funcţie de conducere în spital.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, luni, apelul DNA şi a menţinut decizia de achitare dată pe 15 mai 2019 de un complet de trei magistraţi de la aceeaşi instanţă.

Mihai Popa Valentin a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Conform DNA, în cursul anului 2017, în contextul în care primarul unui municipiu din judeţul Braşov a anunţat posibilitatea revocării din funcţie a unei persoane din conducerea unui spital aflat în subordinea primăriei (ca urmare a unor nereguli constatate de Curtea de Conturi şi ca urmare a refuzului acelei persoane de a-şi îndeplini sarcinile dispuse de managerul spitalului), Mihai Valentin Popa, care este preşedinte al Organizaţiei Făgăraş a PSD şi secretar executiv al Organizaţiei PSD Braşov, a luat hotărârea de a-şi folosi influenţa şi autoritatea pentru menţinerea în funcţie a persoanei vizate de revocare (persoană care era o protejată a sa).

Concret, spune DNA, Mihai Valentin Popa i-ar fi cerut imperativ primarului, în mai multe împrejurări să o menţină în funcţie pe protejata sa. Citește mai mult

Adrian Mititelu, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală

Vineri, 6 noiembrie 2020, Știri Juridice

Curtea de Apel Craiova l-a condamnat joi la 3 ani de închisoare cu executare pe Adrian Mititelu pentru evaziune fiscală în dosarul privind transferul fotbalistului Mihai Costea la Steaua. Decizia e definitivă, potrivit portalului instanței.

Curtea de Apel Craiova admite apelurile declarate in cauza de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA Serviciul Teritorial Craiova şi Statul român – ANAF Bucureşti prin DGRFP Craiova împotriva sentinţei penale numărul 82/13.02.2019 pronunţată de Tribunalul Dolj, desfiinţează în parte sentinţa şi rejudecând ia act ca prin incheierea de şedinţă din 12.10.2020 în baza art 386 C.p.p s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare al instanţei din art.9 alin.1 litera g) şi alin.3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.5 Cod penal şi art.244 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cp şi art.38 C.pen. (pentru fiecare inculpat) în infracţiunea prev.de art.9 alin.1 lit.g) din Legea 241/2005 cu aplicarea art.5 Cod penal (forma în vigoare în prezent) şi infracţiunea prev.de art.244 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.5 Cp, ambele cu aplicarea art.38 Cp (în cazul fiecăruia dintre inculpaţi).

1) În baza art.9 alin.1 lit.g) din Legea 241/2005 cu aplicarea art.5 Cod penal (forma în vigoare în prezent) condamna pe inculpatul MITITELU ADRIAN MARIN la 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie. În baza art 66 alin 1 lit a şi b C.pen interzice inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, cu titlu de pedeapsa complementară, pe o durată de 3 ani, ce se va executa conform art 68 alin 1 lit c) C.pen. În baza art 65 C.pen interzice inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art 12 din Legea 241/2005 interzice inculpatului dreptul de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal la societăţiile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza art 13 din Legea 241/2005. Citește mai mult

Curtea de Apel Bucureşti restituie la DNA dosarul în care Sorin Blejnar este acuzat de o mită de 1,2 milioane euro

Joi, 5 noiembrie 2020, Agerpres

Curtea de Apel Bucureşti a dispus, miercuri, restituirea la DNA a dosarului în care fostul şef al ANAF Sorin Blejnar a fost trimis în judecată sub acuzaţia că ar fi primit o mită de 1,2 milioane euro de la omul de afaceri Radu Nemeş, însă decizia nu este definitivă.

“În baza art. 346 alin. 3 lit. a Cod procedură penală dispune restituirea la parchet a cauzei privindu-i pe inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel, Florea Sorin şi Blejnar Andreea Florentina, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 20/P/2019 din data de 21.08.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei. În baza art. 275 alin. 1 pct. 4 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu drept de contestaţie în 3 zile de la comunicarea încheierii, conform art. 347 alin. 1 Cod procedură penală”, se arată în decizia instanţei. Citește mai mult

Directorul HidroPrahova a obținut rejudecarea dosarului după ce a recunoscut procurorilor DNA că a luat mită de la un afacerist

Miercuri, 4 noiembrie 2020, News.ro 

Un fost director al unei firme a Consiliului Judeţean Prahova, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, decizia pronunţată în urma încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a obţinut în instanţă revizuirea sentinţei şi rejudecarea procesului. 

Astfel, magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au decis reluarea de la zero a procesului în care Pantea a fost condamnat în urma încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei. Anterior, Tribunalul Prahova respinsese solicitarea de revizuire a sentinţei. 

“Admite în principiu cererea formulată de revizuentul-condamnat Pantea Dumitru, de revizuire a sentinţei penale nr. 57/02.02.2018 pronunţate de Tribunalul Prahova în dosarul nr. 8998/105/2017. Trimite cauza la Tribunalul Prahova în vederea rejudecării cauzei, potrivit art. 461 C.p.p.. În baza art. 275 alin. 3) C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat ca urmare a exercitării apelului, rămân în sarcina statului”. Citește restul articolului pe news.ro 

Mihai Vlasov, condamnat definitiv la 8 ani de închisoare

Miercuri, 4 noiembrie 2020, Agerpres

Mihail Vlasov, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României – CCIR, a fost condamnat definitiv, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 8 ani închisoare într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase, delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Iniţial, în august 2018, Mihail Vlasov primise o condamnare la Curtea de Apel Bucureşti de 9 ani şi 10 luni închisoare, pedeapsă scăzută de Instanţa supremă la 8 ani.

Judecătorii au constatat că infracţiunile din acest dosar sunt concurente cu infracţiunea de trafic de influenţă, pentru care Vlasov a fost condamnat definitiv în 2015 de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani, el fiind eliberat condiţionat în septembrie 2017. La pedeapsa cea mai grea, de 5 ani, judecătorii au aplicat un spor de 3 ani, el având de executat în final 8 ani închisoare.

În acelaşi dosar, Instanţa supremă a dispus încetarea procesului penal împotriva fiicei lui Mihail Vlasov, Ingrid Vlasov (la instanţa de fond primise un an cu suspendare), iar soţul acesteia, Marian Nedelcu, a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare.

De asemenea, au fost condamnaţi: Rodica Luiza Grigorescu (secretar general CCIR) – 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare, Mariana Rodica Suciu (director general la SC Romexpo SA) – 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare, Nicolai Zdrobici – 2 ani şi 3 luni închisoare cu suspendare. La Curtea de Apel Bucureşti aceştia primiseră închisoare cu executare.

Instanţa supremă a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti pe latură civilă. Astfel, Mihail Vlasov trebuie să plătească 53.823.942 lei daune materiale către Camera de Comerţ şi Industrie a României, din care 48.301.870 lei singur, iar 5.522.071 lei în solidar cu ceilalţi inculpaţi. Citește mai mult

Fostul deputat PSD Ioan Munteanu, condamnat de Tribunalul Bucureşti la 6 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani

Marți, 3 noiembrie 2020, Agerpres

Fostul deputat PSD Ioan Munteanu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 6 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, într-un dosar în care este acuzat de procurorii DNA Ploieşti că a cerut 400.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni la conducerea Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa în vederea deblocării unor plăţi.

Potrivit deciziei instanţei, Ioan Munteanu a primit cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi cinci ani şi jumătate pentru spălare de bani. Cele două pedepse au fost contopite, iar judecătorii au adăugat un spor, în final fostul deputat având de executat şase ani de închisoare.

Pe latură civilă, instanţa a dispus confiscarea de la Ioan Munteanu a sumelor de 350.000 euro şi 261.373 lei, reprezentând banii traficaţi.

De asemenea, judecătorii au decis menţinerea sechestrului asigurător instituit de DNA Ploieşti asupra sumelor existente în contul deţinut de fostul deputat la o bancă, precum şi anularea unui contract de prestări servicii încheiat între SC Romsys SRL Bucureşti şi SC Suport Media Total SRL Piatra Neamţ.

Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.Citește mai mult

Prima sentință într-un dosar de corupție cu prejudiciu de 7,5 milioane de lei: Condamnări si achitări, după anularea interceptărilor SRI

Marți, 3 noiembrie 2020, ziare.com 

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunțat prima sentința intr-un proces de corupție trimis in judecata de procurorii DNA, care au calculat un prejudiciu de peste 7,5 milioane de lei.

Dosarul se referă la lucrările de construcție a stației de epurare de la Ocna Sibiului si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in orașul Breaza, județul Prahova, finanțate din fonduri europene.

Procurori DNA Alba Iulia au dispus, in 2015, trimiterea in judecata a 12 inculpați acuzați de mai multe infracțiuni, dintre care cea mai grava a fost constituirea unui grup infracțional organizat. A fost cel mai mare dosar de corupție instrumentat de structura DNA din Alba Iulia.

Printre inculpați se regăsesc un cetățean francez și patru cetățeni libanezi. Francezul si un libanez au fost condamnați cu executare, iar ceilalți trei cetățeni străini au fost achitați. Președintele Camerei de Comerț si Industrie Cluj-Napoca, Stefan Dimitriu, trimis in judecata pentru tentativa la frauda financiara din fonduri europene, a fost, de asemenea, achitat.

În cauză au rămas 11 inculpați, după ce unul dintre aceștia a decedat in timpul procesului. Citește restul pe ziare.com

Bogdan Olteanu, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare

Joi, 29 octombrie 2020, Hotnews – 

Fostul viceguvernator al Băncii Naționale Bogdan Olteanu a fost coondamnat la 5 ani de închisoare, în dosarul în care este acuzat de DNA că a primit un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru intervenţii în favoarea numirii lui Liviu Mihaiu guvernator al Deltei Dunării. Decizia a fost luată de Curtea de Apel București și este definitivă. 

În prima instanță – Tribunalul București – el fusese condamnat, în decembrie 2019, la 7 ani de închisoare. 

Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al BNR, a fost trimis în judecată de DNA în octombrie 2016, fiind acuzat că ar fi primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru intervenţii la membri ai Guvernului în favoarea numirii lui Liviu Mihaiu guvernator al Deltei Dunării.

Faptele ar fi fost comise în intervalul iulie-noiembrie 2008, perioadă în care acesta deţinea funcţa de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

La data de 18 septembrie 2008, Liviu Mihai a fost numit în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

„În perioada august – noiembrie 2008, s-au prestat efectiv şi serviciile electorale promise (analize politice, sondaje, analize media, rapoarte de analiză, profilul candidatului, monitorizări media, documentare statistice referitoare la profilul alegătorilor din colegiul în care candida inculpatul, simulări referitoare la rezultatul votului şi la alocarea mandatelor de parlamentar)”, explica DNA la trimiterea în judecată.

În ceea ce îl priveşte pe Sorin Ovidiu Vîntu, omul de afaceri, în prezent încarcerat, a anunţat că şi-a recunoscut faptele, urmând a executa mandatul pe care îl va primi prin procedură simplificată.

Dosarul de corupție a lui Vlad și Mircea Cosma se va rejudeca de la zero

Miercuri, 28 octombrie 2020, ziare.com

Tribunalul Prahova a decis marți, 27 octombrie, ca dosarul în care fostul președinte al Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, și fiul sau, fostul deputat PSD, Vlad Cosma, sunt judecați pentru corupție, sa fie rejudecat de la zero și a trimis cauza unui judecător de Camera Preliminara de la Tribunalul Prahova.

Cazul este pe rolul instanțelor din aprilie 2014.

Din punct de vedere tehnic, magistratul de la Tribunalul Prahova a anulat marți mai multe încheieri date de Înalta Curte, în faza de Camera Preliminară – în care s-a constatat legalitatea probelor și rechizitoriul DNA- și a trimis dosarul la registratura instanței, “în vederea repartizării aleatorii a cauzei, aceasta urmând a fi reluata din etapa camerei preliminare”.

In ultimul an, cazul s-a plimbat intre Tribunalul Prahova și Înalta Curte, cele doua instanțe susținând ca nu au competenta sa judece acest caz. In final dosarul a ajuns la Tribunalul Prahova.

Condamnările inițiale

Inițial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ICCJ a dat o prima sentința în acest caz. Fostul președinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul sau, Vlad Cosma (foto dreapta), a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe și fostul sef al Direcției Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alexandrescu au primit 2 ani și 6 luni, respectiv 6 ani de închisoare.

Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanța suprema a decis rejudecarea dosarului, pe motiv ca o parte dintre martori au dat declarații contradictorii în instanța și exista suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploiești au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secția penala a ICCJ. La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbați, după care dosarul a fost trimis în septembrie 2019 la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia sa se rejudecă de la zero. Citește mai mult

CEDO a desființat cererile Cameliei Bogdan. A fost publicată în limba română decizia CEDO

Miercuri, 28 octombrie 2020, Știri Juridice

Camelia Bogdan a contestat la CEDO sancțiunea primită pentru că s-a aflat în incompatibilitate când a judecat dosarul ICA. În martie 2017 CSM a decis excluderea din magistratură a Cameliei Bogdan. În decembrie 2017, Înalta Curte a confirmat situația de incompatibilitate reținută de CSM, dar a modificat sancțiunea disciplinară, dispunând transferul Cameliei Bogdan la Curtea de Apel Târgu-Mureș pentru o perioadă de șase luni.

Camelia Bogdan a contestat la CEDO sancțiunea rămasă definitivă în urma deciziei Înaltei Curți, reclamând absența unui termen de prescripție pentru impunerea unei sancțiuni disciplinare judecătorilor, încălcarea dreptului la respectarea vieții sale private și afectarea reputației profesionale.

CEDO a respins categoric toate aceste cereri ale Cameliei Bogdan. Citește mai mult

Fostul director al Casei de Asigurări de Sănătate Constanța a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată

Marți, 27 octombrie 2020, G4 Media

Fostul director al Casei de Asigurări de Sănătate Constanța, Dragoș Poteleanu, a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată.

Poteleanu a fost trimis în judecată în noiembrie 2015, fiind acuzat de procurorii DNA de 8 infracțiuni de luare de mită și 46 de acte materiale.

DNA a constatat că în perioada 2012 – 2015, Poteleanu, care era șeful Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanța, a cerut de la reprezentanții unor entități medicale private (denunțători în cauză) mai multe sume de bani și servicii medicale pentru el și rudele sale: ”Aceste foloase necuvenite au fost pretinse și primite de către inculpat, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu referitoare fie la stabilirea, fie la majorarea plafonului suplimentar de decontare a serviciilor medicale prestate de unitățile respective”, se arăta în comunicatul DNA din noiembrie 2015.

Dragoș Poteleanu a fost condamnat definitiv, luni, la 6 ani de închisoare cu executare de judecătorii Curții de Apel Constanța după ce, inițial, fusese condamnat de Tribunalul Constanța la 3 ani cu executare.

Mesajul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție cu ocazia Zilei Europene a Justiției

Duminică, 25 octombrie 2020, Știri Juridice

Corina Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: 

Ca în fiecare an, data de 25 octombrie marchează Ziua Europeană a Justiţiei Civile. Deşi anul acesta aniversarea intervine într-un context deloc fericit pentru toate statele participante, cred că semnificaţia unei Zile Europene a Justiţiei este cu atât mai importantă, şi aceasta pentru că sistemele judiciare trebuie să rămână un pilon al stabilităţii şi al siguranţei circuitului juridic mai ales atunci când cadrul social în care funcţionează cunoaşte o perioadă plină de vulnerabilităţi şi o acutizare fără precedent a tensiunilor sociale.

În mod tradiţional, 25 octombrie era ziua în care instanţele judecătoreşti îşi deschideau porţile pentru publicul larg şi în mod special pentru tinerii care sunt interesaţi să afle mai multe despre cum funcţionează serviciul public al justiţiei sau îşi doresc o viitoare carieră judiciară. Cum în actualul context epidemiologic acest lucru nu este posibil, a trebuit să găsim alte modalităţi în care să facem activitatea noastră mai transparentă din perspectiva cetăţenilor pe care îi deservim. 

Din perspectiva instanţei supreme, multe dintre iniţiativele concretizate pe parcursul acestui an – operaţionalizarea dosarului electronic, a sistemului de transmitere electronică a actelor de procedură, publicarea pe pagina noastră de Internet a întregii jurisprudenţe proprii, reluarea apariţiei publicaţiilor de tradiţie ale instanţei supreme în format electronic şi iniţierea unora noi – nu reprezintă doar o reacţie la criza declanşată de pandemie în toate sferele societăţii, dar şi modul în care ne racordăm la era digitală şi creăm premisele unui serviciu public al justiţiei mai modern şi mai eficient. Citește mai mult 

Curtea de Apel București i-a achitat toți inculpații din dosarul DNA privind despăgubirile de la ANRP

Sâmbătă, 24 octombrie 2020, Știri Juridice

Potrivit instanței CAB, persoanele inculpate de DNA – omul de afaceri Horia Simu, foștii membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor Ingrid Zaarour, Mihnea Iuoraș, Theodor Nicolescu, Marko Atilla, Zaharia Lefter și fostul evaluator Alexandru Hanu – au fost achitate pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală. DNA poate ataca decizia la Instanța Supremă.

Comunicatul prin care Direcția Națională Anticorupție îi trimitea în judecată în 24 august 2015 pe cei 8 inculpați poate fi citit aici

În baza art. 396 alin. 1 si 5 Cod procedura penala rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala achita pe inculpata ZAAROUR INGRID, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal si art. 309 Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala. Citește mai mult

Fostul primar din Miercurea Ciuc, achitat definitiv în dosarul de corupție. Robert Raduly fusese reținut de procurori în 2015

Joi, 22 octombrie 2020, G4 Media

Curtea de Apel Mureş i-a achitat miercuri pe fostul primar al oraşului Miercurea Ciuc, Róbert Ráduly (foto) şi pe fostul viceprimar Domokos Szőke, de toate capetele de acuzare ale DNA, anunță publicația Transindex. Instanța a confirmat sentința de achitare pronunțată în 2019 de Tribunalul Mureș.

În iunie 2015, DNA l-a acuzat pe Róbert Ráduly de abuz în serviciu şi conflict de interese, iar pe Domokos Szőke, de abuz în serviciu şi instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale.

Sentinţa pronunţată dispune ridicarea sechestrului pus pe averea inculpaţilor. Procurorii DNA au efectuat percheziţii la Primăria din Miercurea Ciuc şi la domiciliul celor doi edili, la 29 aprilie 2015. Procurorii i-au şi reţinut atunci pe Róbert Ráduly şi Domokos Szőke, iar ulterior, instanţa a dispus arestul acestora la domiciliu. Róbert Ráduly a vrut să candideze în acest an pentru un al patrulea mandat de primar, dar a pierdut alegerile interne din UDMR în fața lui Attila Korodi, care a și devenit edilul municipiului Miercurea Ciuc. Citește mai mult

Camelia Bogdan rămâne exclusă la CEDO

Miercuri, 21 octombrie 2020, Lumea Justiției

CEDO a sancționat statul roman doar pentru legislația care nu permite o cale de atac in cazul oricărui magistrat suspendat din profesie, pe durata contestării sancțiunii de excludere.

Un fake news a făcut înconjurul presei de marți, 20 octombrie 2020: cum ca judecătoarea suspendată Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel București, ar fi obținut daune morale de 6.000 de euro din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (plus 2.000 de euro cheltuieli de judecata) din cauza faptului ca a fost exclusa din magistratura in 2017. Ne referim doar la prima excludere, transformata intre timp de către Înalta Curte de Casație si Justiție in mutare disciplinara pe 6 luni la Curtea de Apel Târgu Mureș. Amintim ca a doua excludere a fost pronunțata in 2019 de către Secția pentru judecători in materie disciplinara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar recursul Cameliei Bogdan încă este pe rolul ICCJ.

Realitatea este ca magistrata a primit daunele morale de 6.000 de euro (cu mult sub cei 100.000 de euro solicitați) nu pentru cea dințai excludere, ci pentru cu totul altceva. Imediat după pronunțarea excluderii, CSM a dispus suspendarea Cameliei Bogdan din funcția de judecător pana la rămânerea definitiva a sancțiunii disciplinare (fie prin neatacare, fie prin pronunțarea ICCJ, ca in cazul de fata). Ei bine, Bogdan s-a plâns la CEDO de faptul ca nu a putut ataca in instanța soluția de suspendare din funcție, pentru simplul motiv ca legislația din acel moment nu ii oferea o asemenea posibilitate. La rândul ei, curtea de la Strasbourg i-a dat dreptate, constatând ca i-a fost încălcat dreptul prevăzut de art. 6 alin. 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, constând in accesul la o instanța.

Camelia Bogdan nu a primit daune morale din partea CEDO pentru excluderea din magistratura, ci pentru lipsa, in legislația anilor 2016-2017, a posibilității de a contesta in instanța suspendarea din funcție primita pana la pronunțarea definitiva a Înaltei Curți in dosarul vizând prima excludere din magistratura. Citește tot articolul pe Lumea Justiției

Alexander Adamescu poate fi extrădat în România

Miercuri, 21 octombrie 2020, G4 Media –

Alexander Adamescu – aflat la Londra şi vizat încă din 2016 de un mandat european de arestare pentru acuzația de mituire a unor judecători la Bucureşti – poate fi extrădat în România în condiţiile în care, pe 20 octombrie 2020, Curtea Supremă a Regatului Unit i-a respins apelul împotriva deciziei de extrădare emisă de West Magistrates Court, în aprilie 2018, potrivit portalului Curţii Supreme de la Londra

Adamescu s-a apărat în faţa instanţelor britanice susţinând că a fost vânat de DNA din motive politice, la comanda fostului premier, Victor Ponta. El a susţinut că, odată extrădat în România, nu se va putea apăra în faţa sistemului corupt de justiţie de la Bucureşti. 

În replică, magistraţii Curţii Supreme de la Londra, lordul judecător Holroyde şi judecătorul Garnham, au realizat o trecere amănunţită în revistă a sistemului juridic, constituţional şi politic din România şi a dosarului familiei Adamescu. 

Magistrații britanici au arătat că Laura Codruţa Kovesi a fost numită şefa DNA în 2013 de către preşedintele Traian Băsescu, iar Dan Adamescu, tatăl lui Alexander Adamescu, s-a numărat printre suporterii lui Băsescu. 

„La fel ca el (judecătorul fondului – n.r.), am fost frapați de absența oricărei explicații logice sau convingătoare în legătură cu motivul pentru care care apelantul (Alexander Adamescu – n.r.) ar fi fost urmărit penal din motive politice după ce dl. Ponta a părăsit funcţia de prim-ministru şi a continuat să fie anchetat politic după condamnarea şi decesul tatălui său, despre care se susţine că era ţinta principală a domnului Ponta. Nu suntem convinși de susținerea dlui Keith (unul dintre avocaţii lui Adamescu – n.r.) potrivit căreia, chiar și după plecarea lui Ponta din funcția de premier, era inevitabil ca ancheta motivată politic pe care acesta a instigat-o să rezulte în inculparea apelantului”, arată magistraţii englezi. Citește tot articolul

Mugur Ciuvică intervine în procesul de la Înalta Curte dintre CNSAS și Traian Băsescu

Vineri, 16 octombrie 2020, Știri Juridice

În 15 octombrie 2020, Mugur Ciuvică a depus la Înalta Curte o cerere de intervenție în procesul prin care CNSAS a solicitat sa se constate calitatea de colaborator al Securității în ceea e îl privește pe numitul Băsescu Traian.

Cererea se bazează pe faptul că Mugur Ciuvică a fost obligat în 2005 să-i plătească daune lui Traian Băsescu în urma unui proces nedrept. Într-o conferință de presă din 2004, Mugur Ciuvică a prezentat documente care demonstrau că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. Băsescu i-a intentat un proces, susținând că nu a avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate și că niciodată nu a fost contactat de un reprezentant al Securității.

În ciuda documentelor prezentate de Ciuvică și a unei adrese transmise instanței de Ministerul Apărării în care se spunea negru pe alb că Băsescu a fost colaborator al Securității, Tribunalul București i-a dat dreptate lui Băsescu. Sentința a fost dată la puțin timp după ce acesta devenise Președintele României. La baza sentinței a stat o Decizie a CNSAS în care se spunea că „lui Băsescu nu I se poate atribui calitatea de colaborator al Securității. În realitate, după cum o demonstrează și Decizia CNSAS din 2019, Băsescu este fostul informator Petrov, care și-a turnat la Securitate colegii de la Institutul de Marină. Documente: Cererea de intervenție depusă de Mugur Ciuvică la Înalta Curte

O nouă amânare în Dosarul 10 august

Vineri, 16 octombrie 2020, G4 Media

Tribunalul București a amânat pentru 27 noiembrie ședința în urma căreia se va stabili dacă se redeschide sau nu Dosarul 10 august privind violențele jandarmilor, potrivit președintelui instanței, Laura Radu.

Dacă instanța va aproba cererea DIICOT, se va redeschide urmărirea penală faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Astfel, ei vor fi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă. De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals. Iar cercetările vor fi coordonate de Parchetul Militar.

Fosta șefă a DIICOT, Giorgiana Hosu, a anunțat în 4 august că a infirmat clasarea unora dintre acuzațiile împotriva șefilor Jandarmeriei din Dosarul 10 august, după numeroase apeluri din societatea civilă care au protestat față de decizia inițială a procurorul DIICOT Doru Stoica de a clasa dosarul. În primă fază, Hosu a trimis solicitarea, în mod eronat, la Curtea de Apel București, care și-a declinat competența.

Mircea Drăghici, fostul trezorier PSD, condamnat la 5 ani de închisoare pentru delapidare

Joi, 15 octombrie 2020, Agerpres

Fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici a fost condamnat joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de delapidare, după ce a folosit subvenţiile primite de PSD de la AEP pentru a-şi cumpăra un imobil. Potrivit deciziei instanţei, Mircea Drăghici a primit 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate şi 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare. El a fost achitat pentru o altă infracţiune de delapidare. Cele două pedepse au fost contopite, urmând ca Mircea Drăghici să execute cinci ani închisoare, după ce judecătorii au aplicat un spor de pedeapsă.

De asemenea, lui Mircea Drăghici i s-au interzis mai multe drepturi pe o perioadă de trei ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în oricare alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

Pe latură civilă, instanţa a constatat că Partidul Social Democrat nu s-a constituit parte civilă în cauză. Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 19.000 euro de la Mircea Drăghici. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Conform DNA, în perioada 15 februarie 2018 – 11 iunie 2018, Mircea Drăghici, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând PSD, a utilizat suma de 380.000 euro provenită din subvenţia acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru a-şi cumpăra un imobil în cartierul Pipera, oraşul Voluntari, judeţul Ilfov. Citește tot articolul

Solicitarea DNA de strămutare a dosarului lui Vlad Cosma - respinsă de Curtea de Apel

Joi, 15 octombrie 2020, Agerpres

Procurorii DNA Ploieşti au cerut strămutarea dosarului de corupţie al familiei Cosma care se rejudecă la Tribunalul Prahova, solicitarea fiind respinsă, miercuri, de Curtea de Apel Ploieşti. Potrivit portalului instanţelor de judecată, decizia nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis definitiv, în luna mai, că Tribunalul Prahova este instanţa competentă să judece dosarul familiei Cosma, decizia fiind pronunţată după ce dosarul s-a plimbat aproape opt luni între Tribunalul Prahova şi Instanţa supremă, cele două instanţe susţinând că nu au competenţa să judece acest caz.

Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare.

Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ.

La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece de la zero. Citește tot articolul

Patru judecători de la Curtea de Apel Oradea vor să promoveze la ÎCCJ. Doi dintre ei erau considerați „nefavorabili” într-o discuție din 2019 a procurorilor DNA Oradea

Marți, 13 octombrie 2002, Bihor Just

Patru magistrați din cadrul Curții de Apel Oradea s-au înscris la concursul pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Trei dintre ei vizează Secția Penală a Curții Supreme, iar unul – Secția Civilă. În acest scop trebuie să promoveze concursul organizat în perioada septembrie 2020 – februarie 2021. 

Cei patru judecători de la Curtea de Apel din Oradea care s-au înscris la concursul de promovare în funcția de judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt Adina Claudia Cioflan, Laura Mihaela Soane, Mihail Udroiu și Aurelia Lenuța Stan. Primii trei candidează pentru un post de judecător la Secția Penală a Curții Supreme, în timp ce Lenuța Stand vizează Secția Civilă.

Adina Claudia Cioflan este absolventă a Facultății de Drept din Oradea, promoția 1996, iar pe 1 decembrie același an a fost numită procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea. În 1999 a promovat examenul de capacitate și, după o scurtă trecere pe la Parchetul local Satu Mare, a promovat în 2008 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. În același an a fost delegată, iar din 2009 numită procuror DIICOT Oradea. În 2011 a fost numită judecător la Tribunalul Bihor, de unde a promovat la Curtea de Apel Oradea. La începutul acestui an, luju.ro publica o mărturie a judecătoarei Adina Cioflan despre cum s-ar fi făcut intervenții pe lângă magistrați pentru a-l executa pe Vasile Popa, fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Citește mai mult

Tribunalul Prahova: Vulnerabilități majore ale anchetei din dosarul în care Vlad Cosma a fost achitat pentru instigare la evaziune

Sâmbătă, 10 octombrie 2020, Agerpres

Tribunalul Prahova, care l-a achitat pe fond pe fostul deputat Vlad Cosma într-un dosar privind finanţarea ilegală a unei campanii electorale, a constatat “vulnerabilităţi majore ale anchetei penale” după analiza manierei în care au fost administrate mijloacele de probă, observaţia vizând instrumentarea cauzei până la preluarea ei de către procurorul care a semnat rechizitoriul, se arată în motivarea deciziei pronunţate în luna august.

Potrivit sursei citate, premergător analizării activităţii infracţionale reţinute în sarcina fiecărui inculpat, tribunalul a apreciat că se impune a se releva parcursul dosarului de urmărire penală până la data sesizării judecătorului de cameră preliminară, în vederea stabilirii fiabilităţii probelor administrate, a valorii probante a acestora şi a celor care pot servi la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti legitime.

Astfel, instanţa arată că acest dosar a fost rezultat după disjungerea cauzei din dosarul cunoscut în spaţiul public drept “dosarul Păvăleanu” şi a trecut succesiv prin declinări şi disjungeri până la reînregistrarea acestuia pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti cu numărul 427/P/2014.

“Aceste mijloace de probă au fost administrate de procurori diferiţi, cel din urmă dispunând trimiterea în judecată a inculpaţilor după readministrarea mijloacelor de probă constând în declaraţii suspecţi/inculpaţi şi martori administrate anterior, dar şi a altora pe care le-a apreciat concludente şi utile soluţionării cauzei, procedând inclusiv la încetarea măsurilor de protecţie dispuse prin ordonanţa nr.189/P/2014 faţă de XX (inculpat) şi XXX (martor).  Citește mai mult

Dosarul Revoluției: Instanța supremă exclude mai multe probe. Dosarul s-ar putea întoarce la Parchet

Vineri, 9 octombrie 2020, HotNews

Instanța supremă a constatat vineri ”neregularitatea” rechizitoriului întocmit de Secția Parchetelor Militare în Dosarul Revoluției, prin care în 5 aprilie 2019 au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus. Magistrații ICCJ au exclus mai multe probe de la dosar și dau procurorilor militari un termen de 5 zile în care să remedieze “neregularitățile” și să decidă dacă cer restituirea dosarului sau mențin hotărârea de trimitere în judecată.

Decizia ICCJ nu este definitivă.

„Transmite încheierea motivată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secției Parchetelor Militare, pentru ca, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităților actului de sesizare și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților ori solicită restituirea cauzei”, potrivit deciziei instanței. Citește mai mult

Mircea Băsescu, fratele fostului președinte, a pierdut procesul intentat statului român la CEDO

Vineri, 9 octombrie 2020, G4 Media

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, ca inadmisibilă acțiunea intentată statului român de către Mircea Băsescu.

Fratele fostului președinte a reclamat că nu a avut parte de un proces corect pentru că i-au fost respinse anumite probe de către instanțele din România. De asemenea, el a reclamat faptul că una dintre încercările de liberare condiționată i-a fost respinsă, că a fost purtat în cătușe în fața presei, dar și că s-a scurs în presă rechizitoriul întocmit de Parchet în cazul său. Judecătorii de la CEDO au respins toate cererile lui Mircea Băsescu. Acțiunea la CEDO a fost depusă în luna septembrie 2017, după eliberarea fratelui fostului președinte.

Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv în iunie 2016, de Curtea de Apel Constanţa, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost judecat pentru că a primit 250.000 de euro pentru a interveni pe lângă magistraţi pentru soluţionarea unui proces care îl viza pe Sandu Anghel. Instanţa a păstrat, astfel, decizia dată iniţial de Tribunalul Constanţa, în ianuarie 2016. Citește mai mult

Mircea Sandu și soția sa, achitați într-un dosar de luare de mită

Vineri, 9 octombrie 2020, Agerpres

Mircea Sandu, fost preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), a fost achitat joi de Tribunalul Bucureşti, într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi primit o mită de 724.000 lei de la reprezentanţii unei case de avocatură.

În acelaşi dosar, soţia lui Mircea Sandu, Elisabeta Sandu, a fost achitată pentru complicitate la luare de mită. Decizia nu este definitivă, iar DNA poate face apel.

“În baza art. 396 alin. 5 Cod de proc.pen. rap. la art. 16, alin.1, lit.a) Cod pr. penală, achită pe inculpatul Sandu Mircea sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 C.p. cu referire la art. 6 din Legea 78/2000 şi art.308 C.p., cu aplic. art. 5 Cod penal, întrucât fapta nu există. În baza art. 396 alin. 5 C.proc.pen. rap. la art. 16, alin.1, lit.a) Cod pr. penală achită pe inculpata Sandu Elisabeta sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 C.p., rap. la art. 289 C.p. cu referire la art. 6 din Legea 78/2000 şi art. 308 C.p., cu aplic. art. 5 Cod penal, întrucât fapta nu există. În temeiul art. 404, alin.4, lit.c) Cod pr. penală dispune ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanţa nr. 349/P/2012 din data de 15.06.2017, astfel cum a fost modificată la 05.04.2018 şi 02.05.2018. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută”, se arată în decizia Tribunalului.

Mircea Sandu şi soţia sa au fost trimişi în judecată de DNA în iunie 2019, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

“La data de 2 octombrie 2009, inculpatul Sandu Mircea, în calitate de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, beneficiind de ajutorul soţiei sale Sandu Elisabeta, a primit cu titlu de mită suma de 724.000 lei de la două persoane fizice, una fiind reprezentanta unei societăţi de avocatură. Banii respectivi au fost primiţi de inculpat pentru ca Federaţia Română de Fotbal să încheie cu societatea de avocatură două contracte de asistenţă juridică, aspect materializat prin semnarea celor două documente la data de 20 octombrie 2009”, susţin procurorii.

Conform DNA, societatea de avocatură a obţinut de la FRF, în cursul anului 2011, suma de 11.705.626 de lei în baza celor două contracte.

Recent, Mircea Sandu a fost trimis în judecată de DIICOT într-un alt dosar, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani, în legătură cu un contract privind construcţia unui centru de fotbal în Buftea, prejudiciul fiind de 3,8 milioane lei. În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi ginerele lui Mircea Sandu, Ziv-Asher Tetelman.

Ana-Maria Pătru, fost preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, achitată definitiv pentru trafic de influență

Joi, 8 octombrie 2020, Agerpres

Ana-Maria Pătru, fost preşedinte al AEP, a fost achitată definitiv miercuri de Curtea de Apel Bucureşti, într-un dosar în care a fost trimisă în judecată de DNA pentru trafic de influenţă şi spălarea banilor, fiind acuzată că a primit 275.000 euro de la o firmă pentru a-i asigura câştigarea unor contracte din bani publici.

Curtea de Apel Bucureşti a respins apelurile în acest dosar şi a menţinut decizia de achitare dată de Tribunalul Bucureşti în ianuarie 2020.

Potrivit DNA, în perioada aprilie – iunie 2008, Ana-Maria Pătru ar fi pretins, iar în 2009 ar fi primit de la reprezentanţii unei societăţi suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Bucureşti.

“În schimb, aceasta a promis că va susţine derularea în bune condiţii a unui contract încheiat de acea societate cu AEP, precum şi că va susţine societatea să obţină şi să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a şi realizat. În 2009, inculpata Pătru a disimulat provenienţa sumei de 210.000 euro, prin folosirea unui circuit financiar fictiv constând în derularea unor operaţii comerciale între mai multe societăţi comerciale, între care firma beneficiară a contractului cu Autoritatea Electorală Permanentă şi o firmă controlată de Ana-Maria Pătru prin soţul ei”, susţineau procurorii.

DNA mai spunea că, în anul 2011, Ana-Maria Pătru a pretins de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi contravaloarea unui autovehicul de lux din care a primit suma de 15.000 euro, în schimbul promisiunii că va susţine derularea, în bune condiţii, a unor contracte de servicii încheiate de firmă cu AEP. De asemenea, ea a promis, conform sursei citate, că va susţine societatea să obţină şi să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a şi realizat.

“În 2011, în aceeaşi calitate, Pătru a pretins şi a primit suma de 50.000 euro de la administratorul unei alte firme, intervenind în schimb la ministrul Economiei, astfel încât omul de afaceri să fie primit în audienţă, fapt care s-a şi întâmplat la scurt timp de la intervenţie”, preciza DNA.

Anchetatorii mai spuneau că Ana Maria Pătru, cu banii proveniţi din cele două fapte de trafic de influenţă descrise, a achiziţionat un autovehicul de lux, iar pentru a ascunde identitatea adevăratului proprietar şi beneficiarul real al bunului cumpărat, în acelaşi an, aceasta l-a înmatriculat pe numele unei alte persoane.

ÎCCJ anunță lansarea serviciului de comunicare electronică a actelor de procedură

Marți, 6 octombrie 2020, Știri Juridice

Înalta Curte de Casație și Justiție anunță că, începând cu data de 5 octombrie 2020, serviciul de comunicare electronică a actelor de procedură (prin e-mail) a devenit operațional și este disponibil pentru înrolare prin intermediul paginii de Internet a Înaltei Curți – www.scj.ro, secțiunea ”Dosar electronic”, pentru toate secțiile și formațiunile de judecată ale instanței supreme.

Serviciul permite oricărei persoane fizice și juridice să opteze pentru efectuarea comunicărilor în format digital, cu eliminarea neajunsurilor constatate în modalitățile clasice (a comunicării efectuate prin serviciile poștale, curier sau agent procedural) și în condiții avantajoase, din punct de vedere al rapidității, siguranței transmiterii comunicărilor, protejarea datelor cu caracter personal și reducerii costurilor pe care le presupun procedurile judiciare. Citește mai mult

Liderul unei reţele de medicamente contrafăcute, condamnat de Tribunalul Bucureşti la nouă ani închisoare

Vineri, 2 octombrie 2020, Agerpres

Robertino Stan, administrator al firmelor Cross Pharm SRL, Benedict Pharma SRL şi Farmacia Vitaplus Cernica SRL, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la nouă ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Aceeaşi pedeapsă a primit şi soţia acestuia, Mariana Stan, dar şi Luminiţa Costin, contabila firmelor deţinute de soţii Stan.

Pe de altă parte, cei trei au fost achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

Ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între trei ani cu suspendare şi şase ani închisoare cu executare.

Judecătorii au mai dispus ca cele trei firme implicate în fraudarea statului să plătească amenzi penale pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală: Cross Pharm SRL – 750.000 de lei, Farmacia Vitaplus Cernica SRL – 1.050.000 de lei şi SC Benedict Pharma – 90.000 de lei. Citește mai mult

Tribunalul București ridică sechestrul asupra Asesoft Internațional și 2K Telecom și reduce valoarea sechestrului pentru alte firme din imperiul lui Sebastian Ghiță

Joi, 1 octombrie 2020, G4 Media

După 8 amânări, Tribunalul București a ridicat sechestrul pus de DNA asupra activelor Asesoft International, 2K Telecom (aflate în insolvență și reprezentate prin administrator judiciar CITR Filiala București SPRL), Infratel Net, Accesnet International, Glar Construct, dar și asupra bunurilor lui Alexandru Ghiță, fratele fostului deputat PSD, fugarul Sebi Ghiță, și a apropiaților lor, Valentin Gabriel Nițu, Ionuț Răzvan Chirilă, Elena Mădălina Chirilă, Ovidiu Romulus Văleanu, Gabriel Marian Anghel zis Ceață, Alina Daniela Iordăchescu, George Mihail Stan, potrivit minutei instanței pe care o poți vedea aici.

Tribunalul a redus și valoarea sechestrului în cazul firmei Expert One Research.

”Reduce suma cu privire la măsurile asigurătorii (sechestru, poprire) aplicate inculpatei, la suma de 30.277 lei. Această reducere vizează următoarele conturi bancare: (….), bunurile mobile/imobile detinuțe de inculpată, precum și poprirea, în limitele prevăzute de lege, pentru sumele de bani datorate de terți, cu orice titlu, aceleiați inculpate, până la concurența sumei de 30.277 lei”, a arătat instanța.

În cazul firmei Merconsult Team, Tribunalul a redus ”suma cu privire la măsurile asigurătorii (sechestru, poprire) aplicate inculpatei, la 1.561.156 lei”. Citește mai mult

Au început audierile în dosarul Colectiv

Joi, 1 octombrie 2020, Agerpres

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au început miercuri audierile în dosarul ”Colectiv”, în care au fost condamnaţi în primă instanţă fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Judecătoarea Adina Dumitrache, preşedintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpaţi în faţă şi i-a anunţat că au dreptul să dea declaraţii, iar cine nu doreşte acum va fi audiat mai târziu, dar la “cerere”.

Doar trei inculpaţi au spus că vor să fie audiaţi miercuri, iar alţii, printre care şi Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.

Dintre patronii clubului, Costin Mincu a anunţat că este de acord să fie audiat la acest termen de judecată. Răspunzând întrebărilor puse de judecători, Costin Mincu a relatat că el nu şi-a pus niciodată problema să organizeze în clubul Colectiv spectacole cu artificii.

“Ne-am dorit să facem un club de muzică live. Am căutat o firmă de design acustic. Firma avea un portofoliu mare. Noi, în Colectiv, nu am organizat niciodată spectacol cu artificii. Nu mi-am pus problema niciodată să facem spectacole de artificii. Niciodată nu ne-a cerut cineva spectacole de artificii. (…) M-a sunat un membru al trupei (Goodbye to Gravity – n.r.), care a spus că îşi vor face singuri spectacolul. (…) Înainte cu o săptămână ne-a comunicat că trebuie să-l contacteze pe colegul meu, Alin George Anastasescu. După aceea nu am avut nicio discuţie nici cu trupa, nici cu colegul meu Alin. (…) Nu ştiam la acel moment că vor folosi flacără deschisă. Nu am băgat în contract că nu aveau voie cu efecte pirotehnice, pentru că nu mi-au spus”, a declarat Mincu. Citește mai mult

Gheorghe Nichita, fostul primar al Iașului, condamnat la 5 ani și 2 luni în dosarul Amanta

Miercuri, 30 septembrie 2020, Agerpres

Magistraţii Tribunalului Iaşi l-au condamnat, marţi, pe fostul primar Gheorghe Nichita la cinci ani şi două luni de închisoare, în dosarul “Amanta”, în acelaşi dosar fiind condamnat la patru ani şi cinci luni fostul şef al Poliţiei Locale, Liviu Hliboceanu.

Decizia judecătorilor Tribunalului Iaşi nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.

Potrivit DNA, Gheorghe Nichita a abuzat de funcţia de primar şi a folosit personal dispozitive din Poliţia Locală pentru a-şi urmări fosta amantă, o subalternă din Primărie.

Tot marţi a fost condamnat şi fostul director general al Poliţiei Locale Iaşi, Liviu Hliboceanu, pentru folosirea în mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt date publicităţii, abuz în serviciu. El are interdicţia de a mai fi poliţist local.

Acesta este cel de-al doilea dosar în care Gheorghe Nichita a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupţie. Fostul primar se află în detenţie începând din data de 5 august 2020, tot pentru fapte de corupţie. El a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani de închisoare cu executare, după ce ar fi cerut şi primit mită 10% din valoarea proiectului european Sistemul de Management al Traficului din municipiul Iaşi. 

Termen nou în dosarul Colectiv

Miercuri, 30 septembrie 2020, Agerpres

Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone este aşteptat miercuri la Curtea de Apel Bucureşti pentru a participa la dezbaterile în dosarul ”Colectiv” în care a fost condamnat în primă instanţă la opt ani şi 6 luni închisoare.

La primul termen din 18 septembrie, Cristian Popescu-Piedone nu s-a prezentat la proces, el aflându-se la acea dată în izolare.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Citește mai mult

Soțul șefei DIICOT, condamat de Tribunalul București la trei ani de închisoare cu suspendare

Joi, 24 septembrie 2020, Agerpres 

Fostul poliţist Dan Hosu, soţul şefei DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat joi de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul ‘Carpatica Asig’, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, în situaţia în care va apărea o condamnare în cazul soţului şefei DIICOT, Giorgiana Hosu, cu siguranţă aceasta nu va rămâne fără urmări.

“Dacă apare o condamnare, cu siguranţă nu va rămâne fără urmări. Asta este, ca să zic aşa ‘self evident’. (…) Dacă se va ajunge la acest scenariu, (…) nu voi sta să aştept să mişte alţii rotiţele”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Potrivit deciziei instanţei, Dan Hosu a fost condamnat la doi ani şi şase luni închisoare pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi un an şi şase luni închisoare pentru instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la asemenea informaţii. Cele două pedepse au fost contopite, rezultând o condamnare de 3 ani, însă cu suspendarea executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de trei ani şi şase luni.

Pe de altă parte, Dan Hosu a fost achitat pentru trafic de influenţă şi dare de mită.

Pe timpul cât se află sub supraveghere, Dan Hosu este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială şi să efectueze muncă în folosul comunităţii pe o durată de 80 de zile la Primăria Jilava sau Şcoala nr.1 Jilava.

În acelaşi dosar, comisar şef de poliţie Cătălin Marian Cataramă, la date faptei şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR, a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare pentru acces ilegal la un sistem informatic şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, plus 80 de zile muncă în folosul comunităţii.

Alţi doi inculpaţi din acest dosar au fost achitaţi: Angela Toncescu, membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA Sibiu, şi Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăţi comerciale. Decizia poate fi atacată cu apel. Citește mai mult

Michal Bobek, avocatul general de la CJUE, susține desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

Joi, 24 septembrie 2020, Știri Juridice

Avocatul general arată că înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție(denumită în continuare „SIIJ”) trebuie să corespundă unei justificări deosebit de importante, transparente și reale. Odată îndeplinit acest criteriu, este în plus imperativ ca compunerea, organizarea și funcționarea unei asemenea secții să se conformeze unor garanții de natură să evite riscul unor presiuni exterioare asupra puterii judecătorești. În sfârșit, împrejurările particulare legate de înființarea SIIJ, precum și descrierea modului în care acest organ și-a exercitat atribuțiile sunt de asemenea pertinente pentru identificarea contextului relevant.

În această privință, avocatul general consideră că este dificil de susținut că înființarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc și accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale. Instanțele naționale trebuie să fie îndreptățite să ia în considerare elemente obiective cu privire la împrejurările în care a fost înființată SIIJ, precum și funcționarea sa practică, cu titlu de elemente susceptibile să confirme sau să infirme riscurile unei influențe politice. Confirmarea unui asemenea risc poate să dea naștere unor îndoieli legitime în ceea ce privește independența judecătorilor, în măsura în care compromite impresia de neutralitate a judecătorilor în raport cu interesul cu care sunt sesizați, în special atunci când este vorba despre cazuri de corupție. Mai mult, dreptul Uniunii se opune în egală măsură înființării unei structuri de parchet care nu dispune de un număr suficient de procurori, prin raportare la volumul său de activitate, așa încât funcționarea sa operativă să conducă cu siguranță la o durată nerezonabilă a procedurilor penale, inclusiv cele care îi vizează pe judecători.

Bobek propune Curții, în al patrulea rând, să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziții naționale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenței posibilității statului de a formula în mod subsecvent o acțiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credință sau gravă neglijență a acestuia. Procedurile menționate trebuie să ofere însă garanții suficiente pentru a evita ca magistrații să fie supuși unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanței naționale de a aprecia dacă aceste condiții sunt îndeplinite. Citește mai mult

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită reforme rapide în justiție

Miercuri, 23 septembrie 2020, Știri Juridice

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de Concluziile Avocatului general CJUE, domnul Michal Bobek, publicate astăzi, 23.09.2020, la Luxembourg, în primul set de șase cereri de decizie preliminară vizând, în esență, statul de drept în România.

Avocatul general CJUE a confirmat practic întreaga abordare propusă de subscrisele asociații profesionale ale magistraților, care au militat cu determinare pentru independența justiției în ultimii 3-4 ani, inclusiv caracterul obligatoriu al Deciziei privind Mecanismul de cooperare și verificare, instituit de Comisia Europeană, cu relevanță și pentru Curtea Constituțională a României.

Numirea interimară a șefului Inspecției Judiciare și normele naționale privind înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, considerate și de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezintă doar două aspecte ale asaltului neîncetat împotriva justiției derulat în ultimii ani. Citește mai mult

 

Elena Udrea, audiată la Curtea de Apel București

Marți, 22 septembrie 2020, stiripesurse

Fostul ministru Elena Udrea va ajunge astăzi la Curtea de Apel București pentru a fi audiată în dosarul în care este judecată pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor în legătură cu finanţarea campaniei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009.

În iulie 2017, DNA i-a trimis în judecată pe Elena Udrea, Ioana Băsescu şi jurnalistul Dan Andronic în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte).

În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor, iar Dan Andronic – de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În dosar mai sunt judecaţi Gheorghe Nastasia, fost secretar general al Ministerului Dezvoltării, Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al companiei Oil Terminal.

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie, scrie Agerpres. Citește mai mult

CAB București începe judecarea apelului în dosarul “Colectiv”

Vineri, 18 septembrie 2020, Agerpres

Curtea de Apel Bucureşti începe, vineri, judecarea apelului în dosarul ”Colectiv”, în care au fost condamnaţi în primă instanţă fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Citește mai mult

Judecătoria Sectorului 5 a stabilit că lui Dragnea i-a fost încălcat îngrădit dreptul la muncă în închisoare

Marți, 15 septembrie 2020, Agerpres

Judecătoria Sectorului 5 a admis o cerere depusă de Liviu Dragnea în care fostul preşedinte al PSD a contestat decizia Penitenciarului Rahova de a-i retrage dreptul la muncă în atelierul închisorii.

Magistraţii au decis că lui Dragnea i-a fost încălcat dreptul la muncă, decizia fiind definitivă.

“În baza art. 29 alin. 5 din Legea 47/1992 respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, invocată de petentul Dragnea Nicolae Liviu. În baza art. 56 din Legea nr. 254/2013, admite contestaţia formulată de petentul condamnat Dragnea Nicolae Liviu împotriva încheierii nr. 684/I9.08.2O20 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Rahova. Desfiinţează încheierea atacată şi rejudecând: constată că persoanei condamnate i-a fost îngrădit dreptul la muncă reglementat de dispoziţiile art. 78 din Legea nr. 254/2013, în perioada 02.07.2020 – 15.09.2020”, se arată în decizia instanţei.

Pe de altă parte, într-un proces separat, Judecătoria Sectorului 5 a menţinut alte sancţiuni disciplinare luate de penitenciar împotriva lui Dragnea.

“În baza art. 104 din Legea nr. 254/2013 admite în parte contestaţia formulată de petentul Penitenciar Bucureşti Rahova împotriva încheierii nr. 591/17.07.2020 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Rahova.

Reţine în sarcina intimatului Dragnea Nicolae Liviu săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de dispoziţiile art. 81 lit.l) şi dispoziţiile art. 82 lit q) din Legea nr. 254/2013. Menţine sancţiunea disciplinară aplicată intimatului, astfel cum a fost redusă prin încheierea nr. 591/17.07.2020 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Rahova”, au hotărât magistraţii. Citește mai mult

De ce a fost achitat Darius Vâlcov în procesul în care este acuzat că ar fi mituit un funcționar de la Cadastru: Printre altele, lipsa probelor

Luni, 14 septembrie 2020, G4 Media

Lipsa probelor este principala motivare a Tribunalului Gorj care, pe 24 iulie 2020, l-a achitat pe Darius Vâlcov pentru instigare la dare și instigare la luare de mită, potrivit deciziei instanței.

Vâlcov este fost primar PDL de Slatina, fost ministru PSD de Finanțe, fost consilier al premierului Viorica Dăncilă și amic (potrivit propriilor declarații) cu fostul lider PSD Liviu Dragnea.

În 2018, Darius Vâlcov a fost trimis în judecată de Parchetul Tribunalului Olt, alături de Eduard Cincu, subinginer de cadastru la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Olt, Mircea Dogaru, jurist la firma de cadastru Millenium Topographica SRL, şi Elena Marinela Calotă-Sălcianu, administrator al Millenium Topographica SRL.

Potrivit procurorilor, Darius Vâlcov ar fi dispus înființarea a trei firme, Millenium Topographica SRL, Contis Company SRL şi Casa de avocatură Ciobanu şi Asociaţii, pe care le-ar fi controlat prin interpuși.

Apoi, Vâlcov ar fi decis să-l coopteze pe Eduard Cincu, funcţionar al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Olt, care să verifice în prealabil documentaţia întocmită de către angajaţii firmei de cadastru Millenium Topographica astfel încât să nu fie înregistrate multe respingeri de la OCPI. Citește mai mult

Mihai Aniței, fostul președinte al Colegiului Psihologilor, condamnat cu suspedare de Tribunalul București

Vineri, 11 septembrie 2020, Agerpres

Mihai Aniţei, la data faptei preşedinte al Colegiului Psihologilor din România, a fost condamnat joi de Tribunalul Bucureşti la un an închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, într-un dosar în care este acuzat că şi-a atribuit şi a încheiat două contracte cu el însuşi, iar un altul cu soţia sa, în cadrul unui proiect cu fonduri europene.

Judecătorii au dispus încetarea procesului penal împotriva lui Aniţei în cazul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese, ca urmare a prescrierii faptei şi l-au condamnat la un an închisoare cu suspendare pentru prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, cu un termen de încercare de trei ani.

De asemenea, magistraţii au decis ridicarea sechestrului pus de procurori pe bunuri mobile şi imobile ce aparţin lui Mihai Aniţei, după ce acesta a achitat prejudiciul de 336.147 lei, el având de plătit şi 30.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Citește mai mult

Marius Carașol, fostul director Transelectrica, condamnat definitiv la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare pentru că și-a falsificat diploma de studii

Miercuri, 9 septembrie 2020, G4 Media

Curtea de Apel București l-a condamnat miercuri pe Marius Carașol, fostul director Transelectrica, la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, precum și interzicerea unor drepturi, pentru falsificarea diplomei de studii. Decizia este definitivă și menține sentința dată de Judecătoria Sectorului 1 București.

Amintim că acesta este cel mai mare scandal al studiilor de pe piața energetică românească. O investigație Edupedu.ro a arătat în exclusivitate că Marius Carașol a folosit o diplomă falsă de licență pentru a se putea angaja ca director general al companiei cu capital de stat Transelectrica.

Președintele Transelectrica și-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universității Politehnica București. Universitatea Politehnica din București a răspuns, pentru Edupedu.ro, următoarele: “Persoana menționată de dumneavoastră în solicitarea transmisă a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile”. Carașol nu și-a falsificat, însă, doar CV-ul, ci și diploma sa de inginer. Citește mai mult

Dragnea în instanță: Am fost trimis în închisoare total nevinovat

Joi, 20 august 2020, Agerpres

Curtea de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare joi pe o contestaţie depusă de Liviu Dragnea la executarea pedepsei la care a fost condamnat în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, fostul lider PSD solicitând să fie eliberat din închisoare pe motiv că este deţinut ilegal.

Dragnea a fost adus de la Penitenciarul Rahova şi introdus în sala de judecată având mască pe faţă. 

Procesul a început cu o excepţie ridicată de avocaţii săi, care au contestat modul de compunere a completului de la Curtea de Apel Bucureşti, însă magistraţii au respins această excepţie.

Liviu Dragnea a dat o scurtă declaraţie în faţa judecătorilor, în care s-a arătat deranjat de o remarcă a procurorului de şedinţă.

“Sunt o persoană privată de libertate şi nu privativă de libertate, aşa cum l-am auzit pe domnul procuror că a spus în faţa dumneavoastră. A doua remarcă e că am auzit că dumnealui consideră un drept fundamental al CEDO din vreo subspecie a dreptului. Asta arată a mentalitate ca a unui ministru de tristă amintire, care spunea că în România drepturile reprezintă un moft”, a spus Dragnea.

Dragnea a mai spus că este nevinovat, susţinând că, dacă va fi menţinut în închisoare “prin încălcare brutală a drepturilor omului”, înseamnă că justiţia din România “nu rezistă la presiuni politice”. Citește mai mult

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti resping un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de un general de brigadă cu DNA

Joi, 20 august 2020, Agerpres

Tribunalul Bucureşti a respins un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de generalul de brigadă în rezervă Nicolae Fugulin cu procurorii DNA, prin care primul accepta să primească un an şi opt luni închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă într-un dosar de fraudare a unor concursuri de promovare pentru ofiţeri. 

Pe 29 iulie, DNA anunţa că procurorii militari au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu Nicolae Fugulin pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Generalul a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina lui, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora, respectiv 1 an şi 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Citește mai mult

Fostul deputat PSD Vlad Cosma, achitat în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani instrumentat de procurorul Mircea Negulescu

Vineri, 14 august 2020, Antena 3

În primă instanță, Cosma fusese condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, dar ulterior instanța a decis reluarea procesului de la zero, iar acum a fost achitat. 

Potrivit rechizitoriului, “la începutul anului 2012, în perioada premergătoare alegerilor locale ce urmau să aibă loc în vara anului 2012, inculpatul Cosma Vlad Alexandru, la acea data preşedinte al Organizaţie de Tineret a PSD Prahova, l-a determinat pe inculpatul Uşurelu Petrica Lucian, administrator al Allisano Business Park SRL, în scopul disimulării sponsorizării ilegale a campaniei electorale, să înregistreze în contabilitatea societăţii factura fictiva nr. (…) emisă de SC Alex Design SRL, în valoare totală de 1.086.240 lei, cauzându-se un prejudiciu bugetului consolidat al statului în valoare de 210.240 lei, reprezentând TVA”.

Factura fiscală menţionată, împreună cu alte documente justificative au fost puse la dispoziţia inculpatului Uşurelu Petrica Lucian de către inculpatul Alexe Răzvan. Citește mai mult

Fostul procuror DNA, Mircea Negulescu, zis „Portocală” a obținut eliberarea din arest

Joi, 13 august 2020, Agerpres

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca fostul procuror Mircea Negulescu să fie eliberat din arest preventiv, în dosarul în care este acuzat că a falsificat probe şi a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două cauze instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti.

Instanţa i-a admis lui Negulescu o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, decizia fiind definitivă. Mircea Negulescu se află în arest preventiv din data de 23 iulie.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, Negulescu are mai multe obligaţii: nu are voie să părăsească teritoriul României şi nu are voie să se apropie de inculpaţii Alfred Virgil Savu şi Mihai Iuliano Iordache, de persoanele vătămate Daniel Savu, Victor Viorel Ponta, Sebastian Ghiţă, Sorin Adrian Chirilă, Ionuţ Alexandru Iordăchescu, precum şi de mai mulţi martori, printre care Vlad Cosma, Răzvan Alexe şi Mircea Cosma. Instanţa a desemnat ca organ de supraveghere a respectării obligaţiilor impuse lui Mircea Negulescu pe durata controlului judiciar Poliţia municipiului Ploieşti.

Mircea Negulescu este acuzat că a falsificat probe şi a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două dosare instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul “Tony Blair”, care îi vizează pe fostul deputat Sebastian Ghiţă şi fostul premier Victor Ponta. Citește mai mult

Curtea de Apel trimite dosarul 10 august la Tribunalul București

Luni, 10 august 2020, Hotnews

Curtea de Apel București și-a declinat competența către Tribunalul București pentru soluționarea cererii DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva șefilor Jandarmeriei în dosarul „10 august”.

Decizia Curții de Apel:

Admite excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală – judecător de cameră preliminară. Declină competenţa de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, dispuse prin ordonanţa nr.111/II-2/2020 din 04.08.2020 a procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în favoarea Tribunalului Bucureşti – judecător de cameră preliminară. În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.90 din Legea nr.135/2010 (Codul de procedură penală), formulată de intimatul Cucoş Gheorghe Sebastian, prin apărător. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în privinţa dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Definitivă în privinţa restului dispoziţiilor.

Curtea de Apel București amânase, luni, o decizie în cazul cererii DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva șefilor Jandarmeriei în dosarul „10 august”. De asemenea, a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorului Ruxandra Grecu de a participa în cauză. Citește mai mult

Dosarul Adrian Sârbu - Mediafax, retrimis la Parchetul General pentru refacerea anchetei

Joi, 6 august 2020, Știri Juridice

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestaţiile depuse de Adrian Sârbu şi Mediafax Group SA, a constatat nulitatea raportului de expertiză financiar contabilă judiciară prin care procurorii stabiliseră un prejudiciu de 14 milioane de euro şi a dispus excluderea acestora din dosar. Dosarul fusese trimis în instanță în aprilie 2016. 

Instanța a mai constatat și faptul că echizitoriul a fost întocmit neregulamentar de către procurori: „neregularităţile stabilite prin încheierea din 24 iunie 2019 atrag imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii în ceea ce priveşte trimiterea în judecată a inculpaţilor: Sârbu Adrian, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată (…) Dispune restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică”. Citește mai mult

Gheorghe Nichita, fostul primar al Iașului, condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia este definitivă

Miercuri, 5 august 2020, Știri juridice

Curtea de Apel București l-a condamnat astăzi la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită pr fostul primar al Iașului. Dosarul de corupție este legat de atribuirea de către Nichita a unui contract grupului de firme UTI.

CAB a menţinut condamnarea de 8 luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită în cazul omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, aceeaşi pedeapsă primind şi Mihail Tănăsescu, vicepreşedinte al UTI. Gabriel Iulius Mardarasevici, director al companiei Information Business Consulting SRL (IBC), a fost condamnat la un an închisoare cu suspendare pentru dare de mită. Curtea de Apel București a dispus, de asemenea, confiscarea sumei de 2.421.536 lei de la Gabriel Iulius Mardarasevici şi 1.210.632 lei de la Tiberiu Urdăreanu. Citește mai mult

Robu și Ciuhandu trimiși în judecată pentru abuz în serviciu

Miercuri, 5 august 2020, Agerpres

Primarul Nicolae Robu şi fostul primar Gheorghe Ciuhandu au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu, în dosarul privind înstrăinarea mai multor imobile ale Primăriei municipiului Timişoara, în perioada 1996-2016, după ce Tribunalul Timiş le-a respins excepţiile invocate în camera preliminară. Termenul de contestaţie este de trei zile.

Alături de cei doi edili mai sunt trimişi în judecată alţi şapte oficiali ai primăriei, între care fostul secretar Ioan Cojocari, fostul viceprimar Traian Stoia şi actualul viceprimar Dan Diaconu, fostul şef de la Urbanism, Constantin Miuţ.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, la finele anului 2019, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a nouă inculpaţi în legătură cu vânzarea frauduloasă şi la preţuri modice a 207 imobile, majoritatea situate în centrul vechi al municipiului Timişoara. Prejudiciul total este estimat la circa 9.500.000 de euro. Citește mai mult

Mircea Negulescu, fost procuror DNA, rămâne în arest preventiv

Miercuri, 5 august 2020, Agerpres

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, marţi, o cerere făcută de Mircea Negulescu, prin care fostul procuror solicita să-i fie înlocuit arestul preventiv cu o măsură mai uşoară, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Decizia instanţei nu este definitivă, iar fostul procuror poate face contestaţie în 48 de ore.

Mircea Negulescu se află în arest preventiv din data de 23 iulie, el fiind acuzat că a falsificat probe şi a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două dosare instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul “Tony Blair”, care îi vizează pe fostul deputat Sebastian Ghiţă şi fostul premier Victor Ponta.

În acelaşi dosar, fostul ofiţer de poliţie judiciară Mihai Iuliano Iordache este acuzat de complicitate. Citește mai mult

Curtea de Apel București anulează interceptările realizate de SRI în dosarul lui Blejnar

Vineri, 31 iulie 2020, ziare.com

 

Sute de convorbiri si comunicări telefonice realizate de SRI, in baza unor mandate de supraveghere tehnica emise de Curtea de Apel București, in dosarul fostului sef al ANAF, Sorin Blejnar, au fost anulate in baza unor decizii ale Curții Constituționale. Judecătorii au mai constatat neregularitatea rechizitoriului: “Constata neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr. 20/P/2019 din data de 21.08.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – Direcția Naționala Anticorupție, Secția de combatere a corupției in ceea ce privește descrierea faptelor reținute in sarcina inculpaților.”

 

Este vorba de dosarul in care Fostul sef al ANAF Sorin Blejnar, fostul vicepreședinte al instituției Viorel Comanita si fostul comisar general adjunct al Gărzii Financiare Sorin Florea au fost trimiși in judecata de DNA pentru luare de mita, după ce ar fi primit sumele de 1,2 milioane de euro, 960.000 de euro, respectiv 300.000 de euro de la milionarul Radu Nemes, cunoscut drept “Regele Motorinei.” Citește mai mult

Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea ANI privind confiscarea sumei de 180.000 de euro din averea fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie

Joi, 30 iulie 2020, Agerpres

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs. 

„Admite excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind confiscarea diferenţei constatate între averea dobândită şi veniturile realizate de către pârâtul Vanghelie Marian Daniel, în cuantum de 787.246 lei, şi respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil. Respinge cererea, ca neîntemeiată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal”, se arată în decizia Curţii de Apel.

De menţionat că au trecut şapte ani de la momentul în care ANI a sesizat instanţa în acest caz şi până când judecătorii au luat o primă decizie.

Astfel, în aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat existenţa unei diferenţe semnificative, în cuantum de 787.246 lei (aproximativ 180.300 euro), între averea dobândită şi veniturile realizate de Marian Vanghelie, la acea vreme primarul Sectorului 5. Citește mai mult

Fostul ministru de Finanțe, Darius Vâlcov, achitat într-un dosar de corupție de Tribunalul Gorj

Vineri, 24 iulie 2020, Agerpres

Tribunalul Gorj a dispus achitarea fostului ministru Darius Vâlcov într-un dosar în care este acuzat de instigare la dare şi luare de mită. Tribunalul Gorj a mai decis achitarea altor trei inculpaţi din acest dosar – Eduard Cincu, subinginer cadastru la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Olt, Mircea Dogaru, jurist la o firmă de cadastru, şi Elena Marinela Calotă-Sălcianu, administrator al SC Millenium Topographica SRL. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, Darius Vâlcov a iniţiat constituirea a trei societăţi care acţionau ca un tot unitar – SC Millenium Topographica SRL, SC Contis Company SRL şi SCA Ciobanu şi Asociaţii. Ulterior, fostul ministru al Finanţelor Publice ar fi decis să-l coopteze pe Eduard Cincu, funcţionar al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Olt, care să verifice în prealabil documentaţia întocmită de către angajaţii uneia dintre firme – având ca activitate cadastru – astfel încât să nu fie înregistrate multe respingeri de la OCPI. Citește mai mult

Fostul deputat Mihail Boldea condamnat definitiv de Înalta Curte la 3 ani închisoare cu suspendare pentru spălare de bani

Vineri, 24 iulie 2020, Agerpres

Fostul deputat Mihail Boldea a fost condamnat definitiv, joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a 3 ani închisoare cu suspendare pentru spălare de bani în dosarul “Aviasan”, în legătură cu obţinerea frauduloasă a unui teren de 39 ha, prejudiciul calculat de DNA în acest caz fiind de 21 milioane euro. Iniţial, în februarie 2016, Boldea primise o condamnare de 6 ani închisoare cu executare la Curtea de Apel Braşov pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, 14 infracţiuni de şantaj, fals în declaraţii şi spălarea banilor. La judecarea apelului, Instanţa supremă a dispus achitarea fostului deputat pentru primele infracţiuni, el fiind condamnat la trei ani închisoare cu suspendare pentru spălare de bani.

Pedepse reduse au primit şi ceilalţi inculpaţi din dosar. Astfel, Matei Oprea, Valentina Cojocaru şi Marosy Mircea au fost condamnaţi la câte 3 ani cu suspendare pentru spălare de bani, iar Costache Roşca, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, a fost achitat pentru şantaj. Citește mai mult

Curtea de Apel București a anulat decizia de achitare în cazul lui Vasile Blaga. Dosarul se reia de la început

Joi, 23 iulie 2020, Agerpres

Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul DNA şi a anulat decizia primei instanţe prin care Vasile Blaga, fost secretar general al PDL, a fost achitat în octombrie 2017 pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Curtea de Apel a dispus ca dosarul să se reîntoarcă la Tribunalul Bucureşti, spre rejudecare. „Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 2.198/30.10.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 1.240/3/2017. Desfiinţează în integralitate sentinţa apelată şi trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului. Definitivă. 

Vasile Blaga a fost trimis în judecată pe 29 noiembrie 2016 de DNA Ploieşti, fiind acuzat că a primit 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenţei, astfel încât respectiva firmă să obţină contracte cu două companii naţionale. Citește mai mult

Darius Vâlcov - 6 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență

Marți, 21 iulie 2020, Știri Juridice

Darius Vâlcov, fost ministru al Finanțelor și fost primar al municipiului Slatina a fost condamnat de Tribunalul Dolj la 6 ani și 6 luni de închisoare cu executare. În acest dosar, Vâlcov a fost acuzat de DNA de luare de mită și trafic de influență.

Potrivit minutei Tribunalului Dolj, Vâlcov a fost găsit vinovat de ambele infracțiuni, iar după contopire a rezultat pedeapsa de 6 ani si 6 luni. „In baza art. 38 alin 1, 39 alin 1 lit. b C. PEN și art. 45 alin 3 lit. a C. PEN și art. 10 din Legea nr 187/2012 contopește pedepsele aplicate mai sus inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate (3 ani si 6 luni + 4 ani), urmând ca inculpatul sa execute in final pedeapsa de 6 (șase) ani si 6 (șase) luni închisoare alături de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b si g (dreptul de a fi primar) Cod penal ca pedeapsa complementara. În baza art. 45 alin 5 C. pr. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a, b si g C. PEN pe durata prevăzuta de art. 65 alin 3 C. PEN. Citește mai mult

Tribunalul București a constatat nulitatea absolută a interceptărilor SRI făcute în dosarul Carpatica

Marți, 21 iulie 2020, ziare.com

Tribunalul București a constatat nulitatea absolută a interceptărilor convorbirilor și comunicărilor telefonice, efectuate în baza unor mandate pe siguranță națională (MSN) sau mandate de supraveghere tehnica (MST), în dosarul Carpatica, în care sunt judecați, printre alții, fostul președinte al Consiliului de Administrație al societății Carpatica Asig Angela Toncescu si Dan Hosu, soțul procuror-șef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.

Iată minuta instanței

Minuta Tribunalului București: Admite, cererile formulate de inculpații Toncescu Angela și Tatu Ion Sorin, prin apărători aleși.

1. Constata nulitatea absoluta a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate, respectiv prelungite prin încheierile pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți în cadrul Tribunalului Sibiu in dosarul de urmărire penala nr.56/D/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu, (preluate in prezenta cauza) efectuate in baza mandatelor de supraveghere tehnica nr.121/UP, 122/UP, 123/UP, 124/UP, 125/UP, 126/UP, 127/UP, 128/UP, 129/UP, 130/UP,- toate din 11.11.2015, mandatelor de supraveghere tehnica nr.150/UP, 151/UP, 152/UP, – toate din 10.12.2015 și mandatelor de supraveghere tehnica nr.19/UP, 20/UP, – din 04.02.2016. Citește mai mult 

Tribunalul Prahova a rămas în pronunțare în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani al fostului deputat PSD, Vlăduț Cosma

Sâmbătă, 18 iulie 2020, G4 Media

Tribunalul Prahova a finalizat cercetarea judecătorească și a rămas în pronunțare în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani al fostului deputat PSD, Vlăduț Cosma, potrivit portalului instanțelor de judecată. Potrivit unor surse judiciare, în sala de judecată, procurorul de ședință a cerut detenția efectivă. Pronunțarea a fost stabilită pentru data de 3 august 2020. 

Cosma junior este acuzat de instigare la evaziune fiscală și spălare de bani în legătură cu sponsorizarea ilegală a campaniei electorale a PSD Prahova din 2012. Prejudiciul se ridică la peste 210.000 de lei, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului Curții de Apel Ploiești. În dosar sunt judecați și oamenii de afaceri, Răzvan Alexe și Lucian Petrică Uşurelu, cel din urmă administrator al firmei Allisano Business Park.

Potrivit rechizitoriului, la începutul anului 2012, în perioada premergătoare alegerilor locale ce urmau să aibă loc în vara anului 2012, inculpatul Cosma Vlad Alexandru, la acea data preşedinte al Organizaţie de Tineret a PSD Prahova, l-a determinat pe inculpatul Uşurelu Petrica Lucian, administrator al Allisano Business Park SRL, în scopul disimulării sponsorizării ilegale a campaniei electorale, să înregistreze în contabilitatea societăţii factura fictiva nr. (…) emisă de SC Alex Design SRL, în valoare totală de 1.086.240 lei, cauzându-se un prejudiciu bugetului consolidat al statului în valoare de 210.240 lei, reprezentând TVA. Citește mai mult

Judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, suspendată 6 luni din magistratură de Secția pentru judecători

Joi, 16 iulie 2020, G4Media

Fosta președintă a Tribunalului Bihor, judecătoarea Crina Muntean, a fost sancționată de Secția pentru judecători a CSM cu suspendarea din magistratură pe o perioadă de 6 luni pentru un interviu acordat revistei Newsweek.ro, potrivit unui comunicat al CSM. Decizia a fost luată cu 6 voturi, printre care fosta șefă a CSM, Lia Savonea, și actuala șefă, Rodica Țînț, au explicat pentu G4media.ro surse judiciare. Un vot pentru o sancțiune mai blândă de genul avertisment a dat judecătorul Bogdan Mateescu, iar membrii CSM Mihai Bălan și Andrea Chiș au votat pentru respingerea acțiunii disciplinare inițiate de Inspecția judiciară. Crina Muntean a fost găsită vinovată pentru ”manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”. Judecătoarea Muntean a dat un interviu în care a avertizat asupra pericolului reactivării rețelelor de interese din Justiția locală. Citește mai mult

Agerpres: Înalta Curte menține decizia de retragere a titlului de doctor în cazul lui Victor Ponta

Marți, 14 iulie 2020, Agerpres

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea prin care fostul premier Victor Ponta a solicitat anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras în anul 2016 titlul de doctor în drept, au declarat pentru AGERPRES surse judiciare.

Instanţa supremă a respins luni recursul lui Victor Ponta şi a menţinut o decizie a Curţii de Apel Bucureşti din februarie 2017, instanţa care a confirmat atunci retragerea titlului de doctor. 

Pe 1 august 2016, ministrul Educaţiei la acea vreme, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în drept în cazul lui Victor Ponta. “Se retrage titlul ştiinţific de doctor în domeniul drept acordat domnului Ponta V. Victor Viorel de către Universitatea din Bucureşti, conferit prin Ordinul ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5.663 din 15.12.2003”, se arăta în ordinul emis de Mircea Dumitru. Citește mai mult

Sorina Pintea rămâne sub control judiciar

Miercuri, 9 iulie 2020, Agerpres

Curtea de Apel Bucureşti a decis că fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea rămâne sub control judiciar în dosarul în care a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită. Tribunalul Bucureşti revocase măsura preventivă pe 2 iulie, însă DNA a contestat decizia, care nu era definitivă: „Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA împotriva încheierii din data de 02.07.2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală. (…) Desfiinţează încheierea atacată şi, rejudecând, (…) menţine măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpata Pintea Sorina”, se arată în încheierea de şedinţă postată joi pe portalul instanţelor de judecată.

Pe 30 aprilie, Sorina Pintea a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, în perioada când deţinea funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă ‘Dr. Constantin Opriş’ din Baia Mare. Conform DNA, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, în două tranşe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) şi 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică ce avea ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică şi a unor spaţii adiacente din Spitalul Judeţean de Urgenţă ‘Dr. Constantin Opriş’ Baia Mare, încheiat în anul 2019. Citește mai mult

Președintele Înaltei Curți: Atât societatea românească, în general, cât şi sistemul judiciar au resursele de seriozitate, pregătire şi ingeniozitate necesare pentru a depăşi această situaţie atipică

Duminică, 5 iulie 2020, Știri Juridice

Corina Corbu: „Cunoaştem probabil cel mai dificil an pentru societatea românească şi pentru sistemul judiciar din istoria recentă a României. Momentele dificile sunt însă uneori lecţia cea mai bună pentru a învăţa să ne autodepăşim şi să reuşim să facem mai mult şi mai bine. Sunt convinsă că atât societatea românească, în general, cât şi sistemul judiciar au resursele de seriozitate, pregătire şi ingeniozitate necesare pentru a depăşi această situaţie atipică”.

Aceasta s-a adresat, în primul rând, magistraţilor de la Curtea Supremă: „Într-un an plin de provocări privind independenţa şi echilibrul sistemului judiciar, în special în ceea ce priveşte statutul judecătorilor, doresc să le mulţumesc colegilor mei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care îmi oferă zi după zi cel mai bun argument pentru a susţine poziţia sistemului judiciar şi locul puterii judecătoreşti în arhitectura constituţională a României – conduita şi înalta lor pregătire profesională sunt garanţia cea mai solidă a independenţei şi prestigiului Instanţei supreme a României”. Citește mai mult

Înalta Curte de Casație și Justiție îl reabilitează pe Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei, condamnat pentru că ar fi primit o mită de 50,000 de euro

Duminică, 28 iunie 2020, Știri Juridice

Conform Minutei din 10 iunie 2020, Înalta Curte a admis cererea de reabilitare judecătorească formulata de petentul Solomon Antonie. Dispune reabilitarea judecătoreasca a petentului Solomon Antonie cu privire la condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare, dispusă prin sentința penala nr. 701 din data de 11 iulie 2013 pronunțată de către Înalta Curte de Casație si Justiție – Secția Penală în dosarul nr. 6618/121/2010, rămasă definitivă prin decizia nr. 178 din data de 20 februarie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție a Completului de 5 judecători în dosarul nr. 4166/1/2013. După rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare se fac mențiuni despre aceasta pe hotărârea prin care s-a pronunțat condamnarea. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cererii de reabilitare rămân în sarcina statului. Citește mai mult 

ÎCCJ a respins cererea de urgentare a anchetei referitoare la modul în care au fost tratate victimele Colectiv

Joi, 25 iunie 2020, Știri Juridice

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins cererea formulată de o parte din victimele tragediei de la Colectiv de urgentare a anchetei în care este cercetat modul în care victimele tragediei au fost tratate în unitatile medicale. Decizia este definitivă.

“Respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de petenții Hogea George Narcis, Mitroi Elena Elisabeta, Golu Adrian, Iancu Eugen Cătălin, Geambașu Ruxandra, Vlăduț Ortensa Marinela, Ștefan Coriolan, Istrate Laurențiu, Voiculescu Mariana si Mavi Erhan privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr.184/P/2019 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Sectia Urmarire Penală și Criminalistică”, au decis magistrații ICCJ. De asemenea, magistrații au decis ca fiecare dintre petenți să plătească câte 100 de lei cheltuieli judiciare către stat. Citește mai mult

Înalta Curte de Casație și Justiție suspendă dosarul ANRP - Alina Bica

Miercuri, 24 iunie 2020, Știri Juridice

Magistrații de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a suspendat judecarea în apel a dosarului ANRP – Alina Bica, până la soluţionarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unor sesizări privind aplicarea deciziei CCR de rejudecare a unor dosare de corupţie.

Din luna aprilie 2019, Instanţa supremă a trimis mai multe sesizări la CJUE cu privire la aplicarea deciziei Curţii Constituţionale privind rejudecarea unor dosare de corupţie, deoarece completurile de trei judecători nu ar fi fost specializate. De asemenea, judecătorii au suspendat judecarea mai multor dosare de corupţie, printre care cele în care sunt acuzaţi Elena Udrea, Victor Ponta, Darius Vâlcov, Constantin Niţă, Traian Berbeceanu, până când Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) va da o soluţie în acest caz. Citește mai  mult

Mihai Voicu achitat definitiv de Înalta Curte într-un dosar cu acuzații de corupție

Marți, 23 iunie 2020, Știri Juridice

Deputatul PNL Mihai Voicu a fost achitat definitiv, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, într-un dosar în care era acuzat că le-ar fi solicitat bani membrilor de partid din judeţul Dolj pentru a fi trecuţi pe liste la alegerile din 2012.

Iniţial, în iunie 2019, un complet de trei judecători de la ICCJ îl condamnase pe Mihai Voicu la trei ani închisoare cu suspendare, însă un complet de cinci judecători de la aceeaşi instanţă a admis apelul deputatului şi l-a achitat. 

În acelaşi dosar, au mai fost achitaţi Dan Lucian Ştefan Mogoş (secretar general coordonator al PNL Dolj) şi Constantin Enea (vicepreşedinte al Biroului Permanent Teritorial al PNL Dolj şi reprezentant al SC Coliseum SA). Citește mai mult

ÎCCJ: Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani - șase ani și zece luni închisoare

Marți, 23 iunie 2020, Știri Juridice

Raluca Stăncescu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a fost condamnată definitiv la 6 ani şi 10 luni într-un dosar în care a fost acuzată de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi conflict de interese, potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

ÎCCJ a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie – SIIJ în dosarul în care Stăncescu a mai fost trimisă în judecată alături de fostul său iubit, Cătălin Stavără, şi fostul şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani, Bogdan Buliga, pentru fapte de corupţie. Citește mai mult

Fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, condamnat la 3 ani și 10 luni închisoare. Poliția nu l-a găsit acasă

Vineri, 19 iunie 2020, Știri Juridice

Curtea de Apel București a decis, joi, condamnarea fostului colonel SRI Daniel Dragomir la o pedeapsă de 3 ani și 10 luni închisoare pentru fapte de corupție.

Soția sa, Zoica Dragomir a primit 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare. Celor doi li se confiscă puțin peste 2 milioane de lei. Decizia este definitivă.

UPDATE: Daniel Dragomir va fi dat în urmărire generală. Potrivit poliției, Daniel Dragomir nu a fost găsit acasă.

„În baza unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au efectuat verificări la mai multe adrese în vederea depistării unui bărbat de 42 de ani, condamnat definitiv.

Având în vedere că cel în cauză nu a fost găsit, se fac demersurile legale pentru a fi dat în urmărire”, se arată într-un comunicat al Poliției Capitalei.

Judecătorii Curții de Apel București au decis condamnarea soților Dragomir cu majoritate de voturi, magistratul Ciprian Alexandru Ghiță optând pentru păstrarea pedepsei de la fond, adică un an de închisoare cu suspendare pentru fostul ofițer. Ceilalți doi judecători care au înclinat balanța sunt Mariana Constantinescu și Ovidiu Năstase Richițeanu. Citește mai mult

Instanţa supremă stabileşte dacă sesizează CCR în legătură cu legea privind impozitarea pensiilor

Joi, 18 iunie 2020, Agerpres

Secţiile Unite al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reunesc, joi, pentru a stabili dacă este oportună sesizarea Curţii Constituţionale a României cu privire la legea prin care vor fi impozitate pensiile, au precizat, miercuri, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Plenul Camerei Deputaţilor a dat, miercuri, vot favorabil proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă. Au fost înregistrate 307 de voturi “pentru” şi unul ‘împotrivă’.

Conform unui amendament de la PSD, PNL şi USR, “pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei”. Proiectul, adoptat de Senat în 2019, a fost susţinut în plen de toate grupurile parlamentare şi introduce noţiunea de “taxă pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă”. Citește mai mult

Poziția Secției pentru judecători pe marginea dezbaterii publice vizând liberarea condiționată

Miercuri, 17 iunie 2020, Știri Juridice

În contextul amplei dezbateri mediatice generate în ultimele zile de cadrul legislativ ce reglementează liberarea condiționată din executarea pedepselor privative de libertate, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, asigură opinia publică de preocuparea sa constantă pentru un cadru normativ corespunzător în această materie, care să răspundă nevoilor societății, din perspectiva drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.

Consecvent acestei preocupări, încă din anul 2016 Consiliul a sesizat Ministerul Justiției cu o serie de propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ ce reglementează regimul juridic al liberării condiționate. (Descarcă)

Având în vedere numeroasele situații care au relevat perseverența infracțională a unor persoane care au beneficiat de liberarea condiționată, propunerile Consiliului Superior al Magistraturii au vizat posibilitatea interzicerii beneficiului liberării condiționate prin hotărârea definitivă de condamnare, în cazul anumitor categorii de infracțiuni grave.

Propunerea a fost respinsă însă de Ministerul Justiției în același an. (Descarcă)

Citește mai mult