Asociații ale magistraților solicită clarificări privind activitatea Comitetului pentru analiza legislației din justiție

Marți, 20 ianuarie 2026

Patru asociații profesionale ale magistraților – Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Procurorilor din România (APR) și Asociația Profesională a Judecătorilor „Alexandru Ioan Cuza” Galați (APJ) – au formulat observații privind activitatea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, constituit prin decizie a premierului Ilie Bolojan.

Potrivit unui comunicat comun, la ședința din 14 ianuarie 2026 nu au fost indicate persoanele sau entitățile care au formulat cele peste 110 propuneri discutate și nu au fost prezentate criteriile de selecție a organizațiilor invitate să participe la lucrările comitetului. Reprezentanții asociațiilor arată că aceste clarificări au fost solicitate în mod repetat, fără a primi un răspuns.

Asociațiile mai menționează că majoritatea propunerilor analizate nu au fost asumate explicit, iar reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului au precizat că acestea nu reprezintă amendamente legislative, ci contribuții transmise de diverse entități interesate. Din totalul propunerilor, doar o parte ar fi avut autorii menționați.

Conform deciziei de înființare, comitetul nu are competență legislativă, rolul său fiind acela de a analiza aspecte administrative și de a formula recomandări către Guvern. Reprezentanții asociațiilor și cei ai Secției pentru Judecători din cadrul CSM au subliniat că, din perspectiva cadrului constituțional, comitetul nu poate avea inițiativă legislativă și nu poate dezbate amendamente la legi, ci doar adopta recomandări, în condițiile prevăzute de Decizia nr. 574/2025.

Potrivit asociațiilor, conducerea comitetului a precizat că obiectivul acestuia nu este elaborarea unor noi legi ale justiției, ci facilitarea dialogului între executiv, legislativ și societatea civilă, în vederea identificării unor modalități de îmbunătățire a activității sistemului judiciar. De asemenea, s-a arătat că propunerile discutate nu reprezintă poziția Guvernului și provin de la persoane sau organizații din afara executivului.

Ministerul Justiției a anunțat elaborarea unui proiect de regulament de funcționare al comitetului, care urmează să fie transmis participanților înaintea următoarei ședințe.

Asociațiile au semnalat, totodată, lipsa unor criterii clare de selecție a invitaților, arătând că unele asociații profesionale au fost invitate, iar altele nu, fără o explicație oficială. În acest context, au fost menționate solicitări formulate de mai multe asociații ale judecătorilor, dintre care doar una a primit invitație de participare.

În cadrul ședinței au fost discutate teme precum deficitul de personal din instanțe și parchete, digitalizarea sistemului judiciar și reorganizarea hărții judiciare. Asociațiile consideră că unele dintre aceste subiecte intră în competența Consiliului de Management Strategic (COMS). Ele au reiterat faptul că lipsa resurselor umane reprezintă o problemă structurală a sistemului judiciar, agravată de decizii guvernamentale recente privind suspendarea unor concursuri de recrutare.

Referitor la reorganizarea parchetelor, reprezentanții asociațiilor au prezentat informații potrivit cărora proiectul avut în vedere presupune existența unui singur parchet la nivelul fiecărui județ, cu atribuții extinse pentru procurori. De asemenea, au fost menționate dificultăți legate de reconfigurarea hărții judiciare, în lipsa unei decizii politice asumate.

Pe tema digitalizării, asociațiile au ridicat problema administrării bazelor de date ale instanțelor și au invocat poziții exprimate la nivel european. Comitetul a indicat că aceste aspecte țin de competența COMS. Au fost semnalate și neclarități privind diferența dintre dosarul electronic și sistemul ECRIS 5, precum și stadiul implementării acestora.

Auditul sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor este în desfășurare la Ministerul Justiției, raportul fiind așteptat în iunie 2026.

În legătură cu ședințele ulterioare, asociațiile au solicitat informații privind stabilirea și prioritizarea temelor de discuție, menționând că acestea au fost decise de conducerea comitetului. De asemenea, au semnalat faptul că unele teme considerate prioritare de judecători, potrivit unui chestionar realizat de CSM, nu au fost incluse pe agenda dezbaterilor.

Asociațiile au arătat că rămân deschise dialogului și participării la lucrările comitetului, exprimând totodată rezerve privind scopul, competențele și impactul acestuia asupra funcționării sistemului judiciar și a independenței justiției.