CEDO interzice unei avocate din România să reprezinte reclamanți timp de doi ani, după utilizarea unor referințe juridice eronate generate de inteligența artificială

Joi, 19 noiembrie 2026
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis să interzică unei avocate din România, pentru o perioadă de doi ani, reprezentarea sau asistarea reclamanților în procedurile desfășurate în fața instanței europene. Măsura a fost adoptată după identificarea mai multor referințe jurisprudențiale inexistente sau incorecte în documentele redactate cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială.
Potrivit unui comunicat publicat de CEDO miercuri, 18 noiembrie 2026, decizia a fost luată la 13 noiembrie 2026 de președintele Curții, în urma unei propuneri motivate formulate de Camera care examina o cauză în care avocata figura ca unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților.
În documentele transmise instanței au fost identificate numeroase erori privind jurisprudența Curții. Printre acestea se numărau trimiteri la cauze inexistente, citarea unor paragrafe fictive din hotărâri autentice și utilizarea unor precedente judiciare care nu aveau legătură cu argumentele prezentate sau care contraziceau susținerile formulate.
Avocata a recunoscut că a utilizat instrumente de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor scrise, calificând problemele identificate drept inexactități și erori de citare.
În urma examinării documentelor, judecătorii europeni au constatat că erorile nu reprezentau situații izolate, ci aveau un caracter repetat și substanțial.
Curtea a apreciat că modul de redactare și verificare a observațiilor nu respecta standardele profesionale și deontologice aplicabile reprezentanților părților în procedurile desfășurate în fața CEDO.
În analiza situației, au fost avute în vedere inclusiv dispozițiile legislației române referitoare la exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei și normele deontologice.
Judecătorii au subliniat că utilizarea inteligenței artificiale în pregătirea documentelor juridice nu înlătură responsabilitatea avocatului de a verifica exactitatea informațiilor și a referințelor invocate.
În acest caz, verificarea jurisprudenței ar fi putut fi realizată prin consultarea HUDOC, baza oficială de date a hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului.
Înainte de adoptarea măsurii, Curtea a solicitat puncte de vedere avocatei vizate, Guvernului României și Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Baroul Iași a fost, de asemenea, invitat să transmită observații, însă nu a răspuns solicitării.
CEDO a reținut că erorile din documentele depuse au determinat efectuarea unor verificări suplimentare și desfășurarea unei proceduri administrative și judiciare pentru examinarea conduitei reprezentantei.
În aceste condiții, judecătorii au considerat că sunt îndeplinite cerințele privind existența unor circumstanțe excepționale, prevăzute de articolul 44D din Regulamentul Curții, care permit excluderea unui reprezentant din procedurile desfășurate în fața instanței.
Interdicția are o durată de doi ani și privește reprezentarea sau asistarea reclamanților în cauzele aflate pe rolul CEDO, precum și în cele introduse ulterior. Aceasta nu echivalează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de avocat în România.
Măsura se aplică exclusiv avocatei vizate și nu îl afectează pe celălalt reprezentant al reclamanților. Curtea a precizat că există posibilitatea ca dreptul de reprezentare în fața CEDO să fie restabilit ulterior.
Decizia evidențiază obligația reprezentanților legali de a verifica informațiile juridice utilizate în documentele procesuale, inclusiv atunci când acestea sunt obținute sau redactate cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială.









