Dosarul vaccinurilor COVID-19 rămâne deschis, în timp ce România pierde în primă instanță procesul cu Pfizer

Vineri, 3 aprilie 2026

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat că dosarul privind achiziția de vaccinuri COVID-19 este încă în curs de investigare, la aproape cinci ani de la deschiderea sa. Unul dintre contractele analizate în acest dosar se regăsește și în litigiul pierdut de România, în primă instanță, în fața companiei Pfizer, la un tribunal din Belgia.

Ultima informare publică a DNA datează din 2023, când au fost puse sub urmărire penală mai multe persoane, inclusiv foștii miniștri ai Sănătății Ioana Mihăilă și Vlad Voiculescu, fostul prim-ministru Florin Cîțu și, ulterior, fostul secretar de stat Andrei Baciu.

La 1 aprilie 2026, în contextul apariției informației privind pierderea procesului cu Pfizer, DNA a precizat că dosarul nu a fost închis și că nu poate furniza detalii suplimentare față de cele comunicate anterior.

Ancheta a fost deschisă în 2021 și vizează modul de achiziție a vaccinurilor anti-COVID-19. În 2023, procurorii au anunțat urmărirea penală a trei persoane pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, referitor la contractarea unui număr mare de doze de vaccin în perioada ianuarie–mai 2021. Ulterior, în decembrie 2023, și Andrei Baciu a fost inclus în dosar. De atunci, nu au mai fost comunicate oficial alte informații.

Cazul a fost menționat și de președintele Nicușor Dan în noiembrie 2025, în contextul numirii lui Vlad Voiculescu în funcția de consilier onorific, acesta afirmând că dosarul este deschis de mai mulți ani și nu a înregistrat progrese semnificative. De asemenea, a subliniat necesitatea soluționării mai rapide a unor astfel de cazuri.

Între timp, la 1 aprilie 2026, un tribunal din Belgia a decis, în primă instanță, că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro companiei Pfizer pentru comenzile de vaccinuri din 2021 care nu au fost onorate. Instanța a considerat că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului și nu a demonstrat existența unui abuz de poziție dominantă din partea companiei.

Decizia a generat reacții politice și schimburi de acuzații între reprezentanți ai PSD și USR. Obiectul procesului îl constituie un contract din 2021, semnat în perioada mandatului Ioanei Mihăilă, dar care are legătură și cu perioada în care Ministerul Sănătății a fost condus de Alexandru Rafila.

Potrivit datelor prezentate în instanță, în 2023 Comisia Europeană și Pfizer au convenit un amendament pentru reducerea numărului de doze și extinderea livrărilor până în 2026, însă Guvernul României nu l-a semnat. În lipsa acestuia, au rămas în vigoare prevederile contractului inițial, care obliga România să achiziționeze 32 de milioane de doze până în iunie 2023.

Ministerul Sănătății a explicat că refuzul semnării amendamentului a fost determinat de condițiile propuse, inclusiv plata compensatorie pentru dozele neutilizate. Ulterior, Guvernul a solicitat amânarea livrărilor, iar compania Pfizer a susținut că a propus inclusiv o procedură de mediere, la care partea română nu ar fi răspuns.

În acțiunea depusă în instanță, Pfizer a solicitat obligarea României la respectarea contractului, plata contravalorii dozelor și a unor dobânzi calculate în funcție de rata de finanțare a Băncii Centrale Europene, precum și acoperirea cheltuielilor de judecată.