ÎCCJ a sesizat CCR privind constituționalitatea modificărilor aduse procedurii camerei preliminare

Vineri, 22 mai 2026

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la constituționalitatea unei legi de modificare a Codului de procedură penală, înainte de promulgarea acesteia. Sesizarea vizează în special dispozițiile referitoare la procedura camerei preliminare în procesele penale.

Decizia a fost adoptată în cadrul Secțiilor Unite ale Înaltei Curți, convocate de președinta instanței supreme, Lia Savonea, pentru analizarea proiectului legislativ aprobat recent de Parlament.

Potrivit comunicatului instanței, la data de 22 mai 2026, Înalta Curte a decis sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legii, în raport cu mai multe prevederi din Constituție, inclusiv cele referitoare la legalitate, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției.

Legea contestată a fost adoptată de Senat la 16 martie 2026 și de Camera Deputaților la 13 mai 2026, fiind inițiată de 43 de parlamentari din mai multe formațiuni politice. Actul normativ conține modificări ale Codului de procedură penală, inclusiv prevederi privind drepturile victimelor infracțiunilor. Sesizarea Înaltei Curți privește însă exclusiv dispozițiile referitoare la camera preliminară.

Printre modificările introduse se numără stabilirea unui termen maxim de 60 de zile pentru desfășurarea procedurii în camera preliminară și posibilitatea fixării unor termene succesive de judecată, la intervale scurte, pentru accelerarea soluționării cauzelor.

În sesizarea transmisă Curții Constituționale, Înalta Curte susține că unele dintre noile dispoziții pot afecta coerența procedurii penale și exercitarea drepturilor procesuale ale părților.

Instanța critică, între altele, prevederile referitoare la reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară, apreciind că acestea nu sunt corelate cu atribuțiile judecătorului de cameră preliminară și cu regulile actuale ale procedurii penale.

De asemenea, Înalta Curte contestă dispoziția potrivit căreia, după primul termen, părțile nu ar mai urma să fie citate pentru termenele ulterioare, ci ar trebui să urmărească evoluția dosarului. Instanța consideră că această reglementare poate ridica probleme privind dreptul la apărare și accesul la un proces echitabil, în special pentru persoanele vulnerabile.

O altă prevedere criticată este cea referitoare la caracterul definitiv al unor încheieri pronunțate în camera preliminară și la efectele acestora în cauze ulterioare sau disjunse. Potrivit Înaltei Curți, această soluție legislativă ar putea limita posibilitatea reanalizării unor probe în faza de judecată.

În concluzie, Înalta Curte apreciază că dispozițiile contestate pot afecta coerența sistemului procesual penal și pot intra în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale și cu garanțiile procesului echitabil.