CCR respinge sesizarea ÎCCJ privind pensiile de serviciu și confirmă constituționalitatea legii

Joi, 26 februarie 2026

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care a respins sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva legii privind pensiile de serviciu din sistemul judiciar. Anterior, Curtea anunțase că a respins obiecția de neconstituționalitate cu majoritate de 6 voturi la 3, constatând că legea este conformă Constituției, astfel că actul normativ își continuă parcursul pentru promulgare.

În motivare, CCR a analizat criticile formulate de ÎCCJ, atât sub aspect procedural, cât și în ceea ce privește fondul reglementării, incluzând condițiile de pensionare, mecanismul de tranziție pe 16 ani, baza de calcul, plafonările, eliminarea unor bonificații și mecanismul de actualizare. Curtea a precizat că se pronunță strict în limitele sesizării și că nu poate modifica legea sau evalua oportunitatea politicii publice adoptate de legiuitor.

Un punct analizat a vizat solicitarea ÎCCJ de a formula o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). CCR a respins cererea ca inadmisibilă, arătând că mecanismul trimiterii preliminare presupune existența unei cauze pendinte în fața unei instanțe naționale și utilitatea concretă a răspunsului pentru soluționarea acesteia. Curtea a considerat că procedura de control al constituționalității anterior promulgării nu întrunește aceste condiții.

În ceea ce privește critica referitoare la adoptarea legii prin angajarea răspunderii Guvernului, CCR a reiterat că această procedură are caracter excepțional și poate fi utilizată în situații care justifică o intervenție rapidă. Curtea a făcut trimitere la argumentele prezentate în expunerea de motive, inclusiv la contextul bugetar și la Decizia nr. 3.490 din 28 mai 2025 a Comisiei Europene privind suspendarea unei sume din Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și la datele privind deficitul și datoria publică. În acest context, Curtea a apreciat că procedura a fost justificată de situația financiar-bugetară invocată.

CCR a subliniat că nu are competența de a analiza oportunitatea unei inițiative legislative și nici de a evalua impactul bugetar sau corectitudinea calculelor financiare prezentate de Guvern, atribuțiile sale fiind limitate la verificarea conformității cu Constituția.

Curtea a arătat că personalul din sistemul judiciar beneficiază de pensie contributivă în cadrul sistemului public (Pilonul I), precum și de pensie administrată privat (Pilonul II), iar suplimentul acordat prin pensia de serviciu are un temei constituțional distinct, raportat la principiul independenței justiției. Potrivit motivării, legea nu elimină pensia de serviciu, ci o reglementează pe o bază exclusiv necontributivă.

CCR a respins criticile privind lipsa de claritate a unor noțiuni precum „vechime totală în muncă”, arătând că aceasta include atât vechimea în funcție, cât și vechimea recunoscută potrivit dreptului comun sau statutelor profesionale. De asemenea, a interpretat sintagma „data pensionării” ca referindu-se la data eliberării din funcție prin pensionare.

Referitor la măsurile tranzitorii, Curtea a arătat că acestea se întind pe o perioadă de 16 ani și vizează eliminarea treptată a vechimilor asimilate, apreciind că soluția legislativă nu contravine jurisprudenței sale anterioare.

În analiza privind independența justiției și nivelul pensiei, CCR a invocat atât propria jurisprudență, cât și hotărâri ale CJUE referitoare la necesitatea unor garanții adecvate pentru magistrați după pensionare. Curtea a descris mecanismul de calcul prevăzut de lege — media veniturilor brute din ultimele 60 de luni anterioare pensionării, la care se aplică anumite procente — și a precizat că nu are competența de a stabili valorile nominale sau procentuale ale acestora.

CCR a prezentat și date comparative privind pensia medie din sistemul public și pensiile medii ale judecătorilor, apreciind că diferența rezultată reprezintă un criteriu obiectiv în analiza conformității cu standardele europene.

În ceea ce privește eliminarea bonificației de 1% pentru fiecare an lucrat peste vechimea standard, Curtea a reținut că aceasta nu a fost consacrată ca element indispensabil al independenței justiției și că legiuitorul poate modifica asemenea beneficii.

Referitor la dreptul de proprietate și principiul neretroactivității, CCR a arătat că sunt protejate doar drepturile devenite exigibile și că statele dispun de o marjă de apreciere în reglementarea politicilor sociale, în limitele Constituției.