ANAF analizează demararea unei acțiuni în instanță pentru recuperarea chiriilor încasate de familia Iohannis

Luni, 17 noiembrie 2025
ANAF ar putea iniția o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor considerate datorate de Klaus și Carmen Iohannis, reprezentând chirii încasate pentru un imobil din centrul Sibiului care a fost ulterior confiscat de stat. Potrivit informațiilor din surse judiciare, Fiscul ia în calcul solicitarea instituirii unui sechestru asigurător asupra unor bunuri ale familiei Iohannis, inclusiv asupra locuinței din Sibiu în care aceștia trăiesc în prezent. Suma totală estimată, de aproximativ un milion de euro, reflectă chiria obținută în perioada 1999–2015 pentru un spațiu comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu, la care se adaugă dobânzi și penalități evaluate de un expert.
În 2015, la începutul primului mandat prezidențial, Klaus Iohannis declara că deține împreună cu soția sa șase imobile în Sibiu: trei apartamente și trei case. În 2024, numărul proprietăților era identic, însă familia pierduse între timp un apartament de 166 mp și dobândise un altul, de 67 mp, moștenit de Carmen Iohannis în 2020.
În ceea ce privește economiile, în 2015 acestea însumau echivalentul a aproximativ 227.000 lei (la cursul din februarie 2025), distribuite în trei conturi: 13.500 euro, 9.000 dolari și 117.000 lei. În 2024, declarația de avere indica un singur cont bancar, în valoare de 190.000 lei.
Veniturile oficiale ale fostului președinte au crescut de la un salariu anual de 43.802 lei în ultimul an ca primar al Sibiului la 186.749 lei în ultimul an de mandat prezidențial. Veniturile familiei au fost completate de salariul de profesor al lui Carmen Iohannis, care a crescut de la 26.247 lei în 2014 la 49.553 lei în 2015.
Imobilul preluat de stat necesită reparații majore, autoritățile constatând infiltrații de apă și deteriorări ale tencuielii la momentul în care au intrat în posesie.
La 3 octombrie, ANAF a confirmat preluarea cotei de o jumătate din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, care a aparținut familiei Iohannis până în 2015. Potrivit instituției, accesul în clădire a fost permis, însă nu a fost asigurat de foștii proprietari, motiv pentru care ANAF a procedat la schimbarea yalei. Președintele instituției, Adrian Nica, a subliniat că demersul a respectat procedurile legale privind administrarea bunurilor intrate în patrimoniul statului. Preluarea imobilului a avut loc după ce familia Iohannis fusese notificată să elibereze spațiul și să restituie sumele încasate.
Inspectorii fiscali au solicitat predarea cheilor, însă, în absența unui răspuns, autoritățile au considerat că bunul nu este predat și au procedat la preluarea efectivă.
Suma estimată de circa un milion de euro reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a imobilului în perioada 1999–2015, în care spațiul a fost închiriat unei bănci.
Separat, pe 17 ianuarie, ANAF a făcut clarificări după motivarea unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind un alt imobil al foștilor proprietari originali, situat pe strada Gheorghe Magheru din Sibiu. În acel dosar, instanța a stabilit că respectiva proprietate revine statului. Pentru recuperarea prejudiciului în cazul chiriei, statul trebuia să devină proprietar și asupra imobilului de pe Nicolae Bălcescu, întrucât ambele clădiri avuseseră aceiași proprietari și fuseseră naționalizate în anii ’60.
Cele două imobile au aparținut soților Eliseu și Maria Ghenea (fostă Baştea) și au fost naționalizate în perioada comunistă. După 1990, Ioan Baştea, strănepot al Mariei Ghenea, a obținut anularea naționalizării. La 1 iunie 1999, Klaus Iohannis, în calitate de mandatar al lui Ioan Baştea, s-a prezentat la notar pentru autentificarea succesiunii prin care acesta devenea proprietar al imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu 29. Ulterior, Baştea, împreună cu Georgeta Lăzurcă și fiica acesteia, Carmen Iohannis, a obținut și dreptul de proprietate asupra imobilului de pe Gheorghe Magheru 35.
În aceeași zi, Ioan Baştea a vândut soților Iohannis jumătate din imobilul de pe Nicolae Bălcescu pentru suma de 3.200 de dolari. În următorii 17 ani, spațiul comercial a generat venituri de aproximativ 1,3 milioane de lei, echivalentul a circa 260.000 de euro la cursul actual.







