Rolul lui Cristian Burci în afacerea Dragnea – Trump
Vineri, 21 mai 2021, Știri Juridice
La începutul anului 2017, Liviu Dragnea apărea, însoțit de premierul Sorin Grindeanu, la petrecerea de inaugurare a mandatului lui Donald Trump. În presă au apărut fotografii cu Dragnea dând mâna cu noul președinte american.
În dosarul în care DNA l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea pentru trafic de influență, procurorul Jean Uncheșelu, cel care a instrumentat dosarul, susține că cel care i-a facilitat fostului președinte PSD contactul cu Donald Trump este Cristian Burci, patronul cotidianului Adevărul. Prețul pentru întâlnirea dintre Dragnea Trump ar fi fost, susține DNA, mai multe miliarde de euro pe care România urma să le plătească pentru tehnică militară furnizată de firme americane. Contactul cu afaceriștii care urmau să vândă României tehnică militară s-ar fi produs tot prin intermediul lui Cristian Burci.
Procurorul Jean Uncheșelu (trecut între timp la Parchetul European, alături de Laura Codruța Kovesi) a scris în rechizitoriu că Liviu Dragnea și-ar fi folosit influența pe lângă premierul de atunci, Sorin Grindeanu, dar și în fața unor reprezentanți ai Armatei și Internelor, astfel încât compania Circinius Defence LLC să obțină contracte cu Armata României pentru „sistemul C4I cu capabilități de integrare ISTAR” și pentru un Centru de Analiză a Informațiilor din Surse Deschise (Open-Source intelligence – OSINT).
Circinius Defence LLC este controlată, prin fondul de investiții Broidy Capital Management, de Elliott Broidy, unul dintre cei care au strâns fonduri în campania electorală pentru Donald Trump și, în același timp, vicepreședinte al Comitetului de inaugurare al președintelui SUA în 2017.
În calitatea sa de sponsor al campaniei lui Donald Trump, Elliot Broidy a devenit unul dintre vicepreședinții Comitetului de Inaugurare și deținea bilete la ceremoniile de inaugurare în valoare de 250.000 de dolari.
Potrivit procurorilor DNA, Elliot Broidy i-a vândut biletele pentru Dragnea lui Cristian Burci, în schimbul promisiunii unor contracte militare în România. De aici acuzația DNA l-a adresa lui Dragnea că a primit de la Cristian Burci „promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite pentru sine, constând în recunoașterea internațională a personalității politice a acestuia prin organizarea prin intermediului lui Elliott Broidy a unei întâlniri în luna mai 2017 la sediul Parlamentului României cu președintele SUA Donald Trump și a unei întâlniri în SUA în perioada mai – iunie 2017 cu președintele Camerei Reprezentanților SUA Paul Ryan, întâlniri în final neconcretizate”.
Circinus Defence LLC, a semnat în data de 1 februarie 2018 un acord de cooperare cu Romarm pentru realizarea sistemului C4ISR, cu o valoare estimată la circa 180 de milioane de euro. Acordul ar fi fost semnat în mare secret la data de 1 februarie, fără presă și comunicate oficiale.
Ziarul Adevărul, deţinut de Cristian Burci, a fost singura organizaţie de presă care a relatat despre înțelegerea dintre Circinus și Romarm, într-un articol publicat a doua zi după eveniment, în data de 2 februarie. Articolul a fost şters ulterior ca să reapară după ce în spațiul public au apărut informații despre afacerea Circinus. Ştirea a fost, potrivit paginademedia.ro, neutră spre pozitivă, având ca titlu: „Acord pentru dotarea Armatei Române cu programe moderne de comandă, control și comunicare în standard NATO”.
https://adevarul.ro/news/eveniment/acord-dotarea-armatei-romane-programe-moderne-comanda-control-comunicare-standard-nato-1_5a749e78df52022f751f399e/index.html
Comisionul lui Burci
Potrivit DNA, comisionul lui Cristian Burci din miliardele pentru Armată promise de Dragnea ar fi fost undeva între 25 și 51 de milioane de dolari: „În data de 3 august 2017, Cristian Burci i-a solicitat Florentinei Ciobanu, una din angajatele sale, să printeze un document în care sunt calculate procentele de câștig în cadrul programului C4ISR, conform căruia el urma să câștige un procent de 15 % din valoarea contractului, respectiv o sumă cuprinsă între 25.650.000 USD și 51.300.000 USD”.
Camelia Bogdan își dorește interceptarea WhatsApp-ului
Discuțiile publicate în presă de stiripesurse.ro, de pe grupul „secret” de Facebook „Forumul magistraților”, oferă suficiente piese de puzzle pentru a ne face o idee despre ce, cum și cât gândesc unii magistrați din România. Mulți aleg să se ascundă în spatele unor conturi false, așa cum pare să fie și cazul Cameliei Bogdan,judecătoarea exclusă de două ori din magistratură. Valeriu Matei este contuldespre care se spune că aparține Cameliei Bogdan, unul destul de activ pe
grupul de Facebook.
Atrage atenția un comentariu legat de interceptări, Valeriu Matei/Camelia Bogdan dorind să știe dacă informația prezentată de presă, cum că doar SRI poate intercepta conversațiile pe WhatsApp, este adevărată. Și, printre altele este strecurat un atac discret la adresa a doi jurnaliști, Ioana Ene Dogioiu și Alex Costache, care au avut îndrăzneala de a interpreta Codul de procedură penală.
Iată comentariul integral, așa cum a fost scris de autor:
„E adevărat că doar Sri poate face interceptarea pe WhatsApp? Așa scrie in Europa liberă. Mă gândesc la ce.or zice dnii infractori când or afla, nu mai zic de dnii corupți din sistem. Nu mă gândeam vreodată că prindem vremurile astea când Dna Dogioiu și dl.Alex Costache ne învață cum să interpretăm Codul de procedura…și nu înțeleg de ce Sri nu preda relațiile. Și să fie necompetent organul, care e problema daca se declina dupa ce se fac probe…iar aici cred că trebuie administrat probatoriu chiar pentru stabilirea competenței. Macar oamenii s.au simțit bine!”.
Pare-se că doamna judecător exclus din magistratură, deși public pare că duce un război împotriva Serviciilor, în medii inaccesibile publicului larg și la adăpostul unei alte identități rămâne un susținător fervent al implicării SRI în anchetele penale. Domnia sa nu vede nicio problemă ca SRI să adune probele în locul procurorilor și apoi să își decline competența, după ce a făcut treaba altora. Practic, prin acest comentariu, Valeriu Matei/Camelia Bogdan confirmă ceea ce s-a spus mai demult despre celebrul judecător din dosarul ICA și despre practicile frecvente în dosarele penale. SRI făcea sau refăcea rechizitorii întregi, care apoi erau livrate judecătorilor „favorabili” unor astfel de practici.
La comentariul de mai sus a răspuns procurorul Alexandra Lăncrănjan, celebra „procuroare a lui Dragnea”, care spune că informația citată de Camelia Bogdan este falsă.
Autoritățile statului încearcă să afle unde au dispărut peste 200.000 de euro din conturile Cameliei Bogdan
Vineri, 23 octombrie 2020, Știri Juridice
Autoritățile statului încearcă să afle unde au dispărut peste 200.000 de euro din conturile Cameliei Bogdan
Declarațiile de avere ale Cameliei Bogdan devin din ce în ce mai interesante, de la an la an. Acestea au intrat prima dată în atenția publică după ce Grupul de Investigații Politice a sesizat ANAF privind existența unui depozit de 200.000 de euro constituit de Camelia Bogdan, deși veniturile sale nu justificau această sumă.
Ulterior, în aprilie 2020, ANAF anunța că declanșează analiza de risc.
„În ceea ce privește sesizarea dumneavoastră, vă comunicam faptul ca aceasta a fost soluționată favorabil, astfel [ca] persoana fizică va fi supusă analizei de risc, iar în situația in care se va constata ca aceasta prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, va fi introdusă în lista persoanelor care prezintă risc de neconformare”, a transmis ANAF către GIP.
Discrepanțele dintre veniturile judecătorului și declarațiile de avere ridică mari semne de întrebare, existând suspiciuni de neconformare la declararea veniturilor impozabile, fals în declarații sau, posibil, spălare de bani.
Conform declarațiilor înregistrate oficial pe site-ul CSM, în 2017, Camelia Bogdan avea conturi și depozite de circa 60.000 Euro și acordase un împrumut de 5.000 Euro. Veniturile totale ale Cameliei Bogdan în 2017 au fost de circa 20.000 Euro. Așadar, dacă judecătoarea Bogdan nu ar fi cheltuit niciun ban în tot anul 2017 ar fi putut strânge circa 85.000 Euro.
Cu toate acestea, în iunie 2018, în conturile Cameliei Bogdan se strânseseră, în total, circa 305.000 Euro. Cea mai mare parte a diferenței dintre banii declarați de Camelia Bogdan în 2018 și activele financiare și veniturile sale anterioare o constituie depozitul de 200.000 Euro creat la începutul lui 2018 și care a dispărut din declarația de avere din 2020.
În total, nouă conturi bancare au fost lichidate, banii din aceste depozite însumând aproximativ 245.000 de euro.
Declarația de avere depusă în iunie 2020 aduce cu sine noi date surprinzătoare. Din cele declarate de Camelia Bogdan reiese că judecătoare nu deține terenuri, case, mașini sau alte bunuri. În schimb, Bogdan a notat că are mai multe conturi: „aproximativ 167 lei”, „aproximativ 9 USD”, „aproximativ 10 EUR”, „aproximativ 225 LEI”, „500 lei”, 10 „GBP” Dar și un cont în SUA de „aproximativ 3000 USD”.
La rubrica venituri anuale se precizează că Bogdan a încasat „aproximativ 0 LEI”, ca judecător la Curtea de Apel București și „aproximativ 0 LEI” ca judecător la Curtea de Apel Târgu Mureș. În dreptul ambelor venituri e notat explicația „nu s-a comunicat fișa fiscală”. Declarația de avere este datată 19.06.2020, cu peste patru luni în urmă și nu a mai fost actualizată.