Comisia Europeană: România a înregistrat progrese în justiție, dar menține restanțe privind independența procurorilor și ordonanțele de urgență

Luni, 20 iulie 2026

Comisia Europeană a publicat cel de-al șaptelea Raport anual privind statul de drept, document care analizează evoluțiile din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România. Evaluarea vizează independența justiției, combaterea corupției, libertatea presei și funcționarea instituțiilor democratice.

În cazul României, Comisia constată continuarea aplicării legilor justiției și unele îmbunătățiri ale cadrului legislativ privind funcționarea sistemului judiciar. Raportul arată însă că nu au fost adoptate măsuri suplimentare pentru consolidarea garanțiilor referitoare la independența procurorilor de rang înalt și că nu s-au înregistrat progrese privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Executivul european menține recomandările adresate României referitoare la creșterea eficienței sistemului judiciar și a combaterii corupției. De asemenea, autorităților române li se solicită să finalizeze reforma declarațiilor de avere, să reducă utilizarea ordonanțelor de urgență și să continue demersurile necesare pentru acreditarea instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului.

Pentru prima dată, raportul include o analiză extinsă și asupra a patru state candidate la aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

Potrivit Comisiei Europene, majoritatea statelor membre au înregistrat progrese în consolidarea statului de drept, însă persistă probleme în toate domeniile analizate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat rolul statului de drept în menținerea încrederii dintre cetățeni, companii și instituțiile publice și a arătat că raportul reprezintă un instrument pentru susținerea reformelor și a dezbaterilor naționale.

În domeniul justiției, Comisia menționează măsurile adoptate în unele state pentru întărirea independenței consiliilor judiciare, modificarea procedurilor de numire a judecătorilor și consolidarea autonomiei parchetelor. Ritmul reformelor diferă însă de la un stat la altul, iar în unele țări continuă să existe preocupări privind influențele externe asupra sistemului judiciar.

Raportul face referire și la intrarea în vigoare, la 31 mai 2026, a noii Directive europene privind combaterea corupției, care instituie un cadru comun pentru prevenirea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție la nivelul Uniunii Europene.

Comisia constată că mai multe state au adoptat strategii anticorupție și au consolidat instituțiile competente, dar consideră necesare măsuri suplimentare privind prevenirea conflictelor de interese, reglementarea activităților de lobby și eficientizarea anchetelor și proceselor în cauzele de corupție.

În domeniul mass-media, statele membre își adaptează legislațiile la prevederile Legii europene privind libertatea mass-mediei. Raportul evidențiază măsurile adoptate pentru consolidarea independenței serviciilor publice de media, creșterea transparenței publicității de stat și protejarea jurnaliștilor împotriva amenințărilor și a proceselor abuzive.

În același timp, în unele state persistă probleme legate de concentrarea proprietății asupra instituțiilor media și de independența editorială.

Comisia Europeană semnalează și utilizarea frecventă a procedurilor legislative de urgență, precum și consultarea insuficientă a societății civile înaintea adoptării unor acte normative. Organizațiile neguvernamentale continuă să raporteze dificultăți privind accesul la finanțare și exercitarea dreptului la întrunire pașnică.

Raportul subliniază legătura dintre respectarea statului de drept și funcționarea pieței unice europene. Potrivit Comisiei, existența unor instanțe eficiente, combaterea corupției în achizițiile publice, protejarea investițiilor și predictibilitatea legislației reprezintă condiții importante pentru competitivitate și dezvoltare economică.

Concluziile raportului urmează să fie luate în considerare și în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene. Comisia propune ca planurile naționale și regionale de parteneriat să țină cont de problemele identificate în document.

Raportul va fi utilizat și în evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale și a condițiilor privind statul de drept asociate planurilor naționale de reformă. Comisia Europeană a invitat instituțiile europene, parlamentele naționale și reprezentanții societății civile să continue dezbaterile asupra recomandărilor și să susțină aplicarea reformelor necesare.