Înalta Curte clarifică principiile care au stat la baza soluțiilor pronunțate în cauze de interes public

Marți, 14 octombrie 2025

Înalta Curte de Casație și Justiție a prezentat luni, 13 octombrie, în cadrul unui demers de transparență și informare publică, argumentele și considerentele care au stat la baza soluționării a două dosare de interes public major: cel referitor la fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și cel cunoscut sub denumirea „Ferma Băneasa”.

Cu acest prilej, purtătorul de cuvânt al instanței supreme a reiterat principiile fundamentale care guvernează activitatea judiciară într-un stat de drept, subliniind următoarele aspecte:

1. Formularea unei acuzații penale nu este suficientă pentru stabilirea vinovăției; aceasta trebuie dovedită în condițiile prevăzute de lege, în cadrul unui proces echitabil.
2. Nicio persoană nu poate fi condamnată în absența unor probe concludente care să confirme vinovăția. Trimiterile în judecată fără un suport probator solid pot afecta încrederea publicului în justiție, mai ales în cauzele cu vizibilitate mediatică.
3. Urmărirea penală trebuie realizată cu diligență și în deplină conformitate cu normele legale, pentru a garanta respectarea principiilor statului de drept.
4. Instanțele judecătorești au obligația de a se pronunța exclusiv în limitele legii, indiferent de presiunea sau emoția publică asociată anumitor cauze. Respectarea acestor limite constituie o garanție esențială a procesului echitabil.
5. În contextul în care uneori percepția publică asupra vinovăției este formată înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive, este necesară o atenție sporită din partea instituțiilor judiciare și a mass-mediei pentru a proteja prezumția de nevinovăție. Stabilirea adevărului juridic aparține exclusiv instanței de judecată, în limitele legii.
6. În România, justiția se înfăptuiește potrivit standardelor statului de drept, în baza legii și nu pe criterii de popularitate. Judecătorii instanțelor naționale asigură respectarea procesului echitabil, a deciziilor Curții Constituționale, a jurisprudenței europene și a deciziilor obligatorii privind unificarea practicii judiciare.