Proiect de lege pentru modificarea profesiei de avocat: noi reguli privind secretul profesional, consultanța juridică și redactarea contractelor

Un proiect legislativ care propune modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și a unor prevederi din Codul civil, a fost depus în Parlament în octombrie 2026. Inițiativa este susținută de zece parlamentari din mai multe formațiuni politice și vizează extinderea atribuțiilor avocaților, consolidarea protecției secretului profesional și reglementarea mai strictă a serviciilor juridice, inclusiv a celor furnizate online.

Printre inițiatori se numără senatorii Daniel Fenechiu, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Cosmina Cerva, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu și Ion-Cristinel Rujan, precum și deputații Diana-Adriana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre.

Potrivit UNBR, proiectul are la bază propuneri formulate în cadrul consultărilor cu reprezentanții profesiei și rezoluțiile Congresului Avocaților din 2026.

Una dintre principalele modificări propuse privește extinderea protecției secretului profesional asupra informațiilor și documentelor utilizate de avocați, indiferent de suportul pe care sunt stocate sau de locul în care se află.

Astfel, protecția ar urma să se aplice inclusiv datelor păstrate pe dispozitive electronice, servere, platforme cloud sau în sistemele unor furnizori externi de servicii.

Proiectul introduce și garanții privind accesarea documentelor profesionale în cadrul controalelor și verificărilor administrative. În situațiile în care avocatul invocă secretul profesional, materialele respective nu ar putea fi examinate înainte de stabilirea caracterului lor protejat, potrivit legii.

O altă prevedere se referă la utilizarea dispozitivelor electronice în exercitarea profesiei. Avocații ar urma să aibă dreptul de a păstra și utiliza telefoane mobile, laptopuri și alte echipamente în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, penitenciare și alte instituții publice.

Accesul în aceste spații nu ar mai putea fi condiționat de predarea dispozitivelor, însă anumite funcții sau aplicații ar putea fi restricționate în condițiile legii, pentru motive legate de desfășurarea procedurilor, protecția informațiilor clasificate sau siguranță.

Proiectul propune introducerea unei definiții explicite a consultanței juridice, prin raportare la analiza unei situații concrete și furnizarea unei opinii sau a unui sfat juridic personalizat.

În schimb, informarea generală cu privire la legislație, activitățile de cercetare și documentare, publicarea materialelor juridice și furnizarea instrumentelor standardizate nu ar constitui consultanță juridică, atât timp cât nu presupun analiza unei situații individuale.

Distincția ar urma să se aplice indiferent de tehnologia sau mijloacele utilizate pentru furnizarea serviciului.

Inițiativa prevede, de asemenea, măsuri împotriva exercitării fără drept a activităților rezervate profesiei de avocat și împotriva folosirii unor denumiri sau titulaturi care pot crea impresia falsă că o persoană are calitatea de avocat.

În cazul serviciilor juridice neautorizate oferite online, UNBR ar putea solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea unor ordine în temeiul Regulamentului european privind serviciile digitale.

Cererile ar urma să fie judecate în regim de urgență, cu stabilirea primului termen în cel mult cinci zile de la înregistrare. Hotărârile ar fi executorii și ar putea fi atacate cu apel în termen de cinci zile de la comunicare.

Una dintre modificările cu impact asupra încheierii contractelor este propunerea de completare a Codului civil.

Potrivit proiectului, atunci când legea impune forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, înscrisul constatator ar urma să fie întocmit de avocat, cu excepția situațiilor în care legislația prevede altfel.

Regula ar urma să se aplice și modificărilor contractuale supuse acelorași cerințe de formă, precum și contractelor electronice, în condițiile legislației speciale.

Textul propus precizează că nerespectarea obligației de întocmire a înscrisului de către avocat nu ar determina automat nulitatea contractului. Această sancțiune ar interveni numai în cazurile în care legea o prevede expres.

Prin urmare, modificarea nu vizează toate contractele încheiate între persoane fizice sau juridice, ci categoria celor pentru care legea impune forma scrisă sub semnătură privată, în condițiile stabilite de proiect.

Inițiativa legislativă propune completarea listei activităților pe care le pot desfășura avocații.

Printre acestea se numără medierea, arbitrajul, recuperarea creanțelor prin mijloace juridice, activitățile de executor testamentar, consilierea judiciară, curatela și tutela specială.

În domeniul medierii, proiectul prevede că avocații ar putea desfășura această activitate fără formalitățile de autorizare aplicabile persoanelor care exercită exclusiv profesia de mediator și fără a fi supuși supravegherii profesionale a Consiliului de Mediere. Ar rămâne aplicabile cerințele privind competența, imparțialitatea, confidențialitatea și evitarea conflictelor de interese.

Avocații ar putea efectua sau primi plăți în numele clienților, inclusiv prin mecanisme contractuale de tip escrow, în limitele legislației aplicabile. Fondurile ar trebui păstrate separat de patrimoniul avocatului și administrate potrivit mandatului primit.

Proiectul reglementează și posibilitatea primirii și păstrării documentelor clienților, cu respectarea normelor privind secretul profesional, protecția datelor și prevenirea spălării banilor.

Sunt prevăzute, totodată, atribuții referitoare la înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice, la formalitățile de publicitate mobiliară și la stabilirea temporară a sediului unor societăți la sediul profesional al avocatului, pentru o perioadă de cel mult un an.

O altă modificare propusă este introducerea asistenței juridice obligatorii a soților în procedurile de divorț în care există copii minori, indiferent de procedura aleasă.

Prevederea ar urma să se aplice inclusiv în cazul copiilor născuți în afara căsătoriei sau adoptați.

Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile legale, proiectul prevede posibilitatea acordării asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar.

Inițiativa include și atribuții privind reprezentarea intereselor minorilor, prin activitatea avocatului desemnat de instanță în calitate de curator special.

Proiectul urmărește și recunoașterea expresă a împuternicirii avocațiale ca dovadă a mandatului în relația cu terții, fără a mai fi necesară prezentarea unei procuri suplimentare pentru actele și operațiunile acoperite de aceasta, cu respectarea cerințelor speciale de formă prevăzute de lege.

Totodată, instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar urma să furnizeze avocaților informațiile și documentele necesare reprezentării clienților, în limitele legislației privind protecția datelor, secretul profesional și celelalte restricții legale.

Textul propus prevede că prezența avocatului nu poate fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicată persoana asistată ori reprezentată.

Inițiativa mai prevede introducerea obligației autorităților și instituțiilor publice de a consulta UNBR în procesul de elaborare a actelor normative care afectează organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În cazul adoptării legii, autoritățile competente ar avea la dispoziție 60 de zile de la intrarea acesteia în vigoare pentru armonizarea reglementărilor subsecvente și sectoriale cu noile dispoziții.

Reprezentanții UNBR consideră că modificările propuse ar consolida rolul avocaților în activitățile de consultanță, reprezentare și prevenire a litigiilor.

Proiectul introduce însă și obligații noi pentru persoanele care apelează la servicii juridice, în special în ceea ce privește redactarea anumitor contracte și asistarea soților în procedurile de divorț care implică minori. Aplicarea acestor prevederi ar putea presupune costuri suplimentare pentru persoanele vizate, în funcție de forma finală a reglementării și de eventualele excepții.

De asemenea, delimitarea activităților rezervate avocaților și introducerea unor mecanisme de intervenție împotriva serviciilor juridice neautorizate ar putea avea implicații pentru alți furnizori de servicii juridice și pentru platformele online.

Inițiativa urmează să parcurgă procedura parlamentară, în cadrul căreia prevederile propuse pot fi modificate. Măsurile prezentate nu reprezintă, în acest stadiu, obligații legale deja intrate în vigoare.