Reformă în Justiție: utilizarea inteligenței artificiale, reorganizarea instanțelor și noi reguli pentru cariera magistraților

Vineri, 16 octombrie 2026

Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu, include o serie de măsuri privind organizarea și funcționarea sistemului judiciar din România. Printre obiectivele propuse se numără reducerea duratei proceselor, digitalizarea activității instanțelor și parchetelor, modificarea procedurilor de recrutare și promovare a magistraților, precum și dezvoltarea infrastructurii judiciare și penitenciare.

Documentul prevede, de asemenea, utilizarea unor aplicații bazate pe inteligență artificială pentru pregătirea documentelor procedurale, înființarea unei instituții dedicate protecției victimelor infracțiunilor și adoptarea unor măsuri pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din activități infracționale.

Una dintre direcțiile prevăzute în programul de guvernare vizează gestionarea volumului de dosare aflate pe rolul instanțelor și parchetelor.

Documentul propune stabilirea unui număr optim de dosare pentru magistrați, precum și introducerea unor mecanisme de verificare preliminară a sesizărilor, pentru identificarea cauzelor care nu necesită soluționare judiciară.

Sunt avute în vedere și reevaluarea distribuției teritoriale a judecătoriilor și parchetelor aferente, precum și redistribuirea resurselor umane în funcție de volumul de activitate și de necesitățile fiecărei instituții.

Aceste măsuri urmăresc echilibrarea încărcăturii de muncă a personalului judiciar și îmbunătățirea modului de administrare a cauzelor.

Digitalizarea sistemului judiciar reprezintă o altă componentă a programului.

Potrivit documentului, autoritățile intenționează să testeze aplicații bazate pe inteligență artificială care să sprijine magistrații și personalul instanțelor în pregătirea unor documente procedurale, inclusiv a încheierilor de ședință.

La nivelul Ministerului Justiției este prevăzută dezvoltarea unor instrumente digitale pentru activitățile administrative, inclusiv a unui chatbot destinat personalului instituțional și cetățenilor.

Programul include și îmbunătățirea interoperabilității bazelor de date ale instituțiilor judiciare, modernizarea infrastructurii informatice și extinderea serviciilor digitale.

Procesul de digitalizare ar urma să vizeze și activitatea notarilor, executorilor judecătorești și a serviciilor de probațiune. Printre măsurile propuse se regăsesc dezvoltarea notarului electronic și simplificarea accesului la informațiile gestionate prin Registrul Comerțului.

Programul de guvernare propune înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor, instituție care ar urma să coordoneze aplicarea măsurilor de sprijin și protecție destinate persoanelor afectate de infracțiuni.

În același domeniu, documentul prevede modificări legislative privind combaterea traficului de persoane, prevenirea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor.

Sunt incluse și adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2026–2030, precum și elaborarea unei strategii privind recuperarea bunurilor și sumelor provenite din activități infracționale.

Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ar urma să beneficieze de atribuții consolidate în procesul de recuperare a prejudiciilor.

Programul include propuneri referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, care vizează procedurile de recrutare, evaluare profesională, promovare și răspundere disciplinară.

Potrivit documentului, accesul la funcțiile de conducere și promovarea în grade profesionale superioare ar urma să fie realizate pe baza unor criterii care să ia în considerare competențele și experiența profesională a candidaților.

De asemenea, este prevăzut sprijinirea Consiliului Superior al Magistraturii în demersurile pentru ocuparea posturilor vacante din instanțe și parchete.

Eventualele modificări legislative ar urma să fie analizate în colaborare cu instituțiile sistemului judiciar, printre care Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri și Inspecția Judiciară, precum și cu organizațiile profesionale.

În ceea ce privește accesul cetățenilor la justiție, programul propune îmbunătățirea mecanismelor de acordare a ajutorului public judiciar, dezvoltarea modalităților alternative de soluționare a litigiilor și extinderea procedurilor care pot fi desfășurate la distanță.

Programul de guvernare include investiții pentru construirea a șapte sedii destinate judecătoriilor și tribunalelor, precum și continuarea lucrărilor de modernizare a Palatului de Justiție din Cluj.

În București, proiectul Cartierului pentru Justiție ar urma să ajungă la etapa finalizării proiectării detaliate până în anul 2029. Începerea lucrărilor de construcție este planificată pentru 2030, în funcție de condițiile economice și de disponibilitatea resurselor bugetare.

În sistemul penitenciar sunt prevăzute investiții pentru extinderea capacității de cazare, renovarea unor spații existente și modernizarea echipamentelor de supraveghere și securitate.

Potrivit calendarului prezentat, investiția pentru penitenciarul de la Unguriu ar urma să fie finalizată în 2028, iar cea pentru penitenciarul Berceni, în 2029. Documentul stabilește și obiective intermediare privind avansarea lucrărilor până la sfârșitul anului 2026.

O altă propunere privește posibilitatea revenirii în activitate a polițiștilor de penitenciare pensionați, în anumite condiții, într-un interval de cel mult patru ani de la pensionare. În această situație, programul prevede diminuarea pensiei cu 15%.

În domeniul combaterii criminalității, programul propune consolidarea investigațiilor financiare și dezvoltarea cooperării între instituțiile judiciare.

Sunt vizate, în special, infracțiunile grave, criminalitatea informatică, infracțiunile de mediu și recuperarea prejudiciilor rezultate din săvârșirea faptelor penale.

Documentul include măsuri privind pregătirea profesională a procurorilor și a personalului din cadrul parchetelor, precum și intensificarea cooperării judiciare internaționale.

În ceea ce privește executarea pedepselor, sunt propuse programe de educație și reintegrare socială a persoanelor condamnate, având ca obiectiv reducerea riscului de recidivă.

Sistemul de probațiune ar urma să fie supus unui proces de reorganizare, care să includă evaluarea necesarului de personal, a volumului de activitate și a programelor de formare profesională.

Programul prevede continuarea reformelor din domeniul justiției finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și pregătirea unor proiecte care ar putea beneficia de finanțare europeană în perioada 2028–2034.

Măsurile prezentate în document reprezintă obiective și propuneri asumate la nivelul programului de guvernare. Punerea lor în aplicare va depinde de adoptarea actelor normative necesare, de alocările bugetare și de calendarul stabilit pentru fiecare proiect.