ÎCCJ a amânat pe 7 octombrie pronunțarea primei decizii de cameră preliminară, cea prin care se stabilește dacă începe sau nu judecarea efectivă a fostului prim ministru al României Călin Popescu Tăriceanu, care este acuzat de DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită
ÎCCJ a amânat pe 7 octombrie pronunțarea primei decizii de cameră preliminară, cea prin care se stabilește dacă începe sau nu judecarea efectivă a fostului prim ministru al României Călin Popescu Tăriceanu, care este acuzat de DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită
Judecătorii de cameră preliminară de la instanța supremă au finalizat procedurile și au rămas, în urmă cu două săptămâni, în pronunțare asupra cererilor și excepțiilor invocate de apărarea fostului prim ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată de DNA pentru pretinsa primire a 800.000 de dolari drept mită.
Concret apărarea lui Călin Popescu Tăriceanu a invocat pe parcursul dezbaterilor din ședințele secrete, din faza camerei preliminare, mai multe pretinse vicii ale probelor anchetatorilor și în consecință cere sancționarea pe calea restituirii dosarului la DNA.
În 7 iunie ICCJ a admis o parte din cererile apărării lui Tăriceanu iar discutarea altor cereri a fost amânată pentru o dată ulterioară.
La acel moment ICCJ a stabilit emiterea unor adrese „către Arhiva Secţiei Penale din cadrul instanţei supreme şi către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în vederea comunicării, în integralitate şi în copie certificată, a încheierii din data de 11 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 2 Judecători de cameră preliminară, pronunţată în dosarul nr.2999/1/2018”.
Totodată, stabilea la acel moment ICCJ, „se va emite adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica, în copie, volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015”.
Judecătorii au respins cererile de probe constând în emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă ofiţerii de poliţie judiciară care au întocmit procesele-verbale la care sunt ataşate comunicările electronice din volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015 (comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian), aveau la momentul respectiv calitatea de „specialişti IT”, în a căror competenţă exclusivă este recunoscută efectuarea propriu-zisă a percheziţiei informatice, potrivit dispoziţiilor art.168 alin.12 Cod procedură penală. Citește mai mult pe stiripesurse.ro
