Scurt bilanț al principalelor măsuri întreprinse de Ministerul Justiției în intervalul noiembrie 2019 – noiembrie 2020

Luni, 9 noiembrie 2020, Știri Juridice –

Odată cu preluarea mandatului de ministru al Justiției de către Cătălin Predoiu, în data de 4 noiembrie 2019, Ministerul Justiției a avut ca priorități:

I. Realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare

Măsuri pentru ameliorarea legislaţiei primare în domeniul legilor de organizare a sistemului judiciar şi a codurilor
Măsuri privind admiterea în magistratură (organizarea în bune condiții a concursului)
Demararea/continuarea unor măsuri de reformă structurală în domeniu
Investiţii în infrastructura din sistemul judiciar
Alte măsuri specifice domeniului finalizate sau demarate în ultimul an
Dialogul și cooperarea onestă cu Comisia Europeană, statele membre ale UE și statele membre ale NATO; reluarea relației cu Comisia Europeană în cadrul MCV și consolidarea încrederii reciproce cu obiectivul comun al ridicării acestui mecanism la o dată previzibilă

II. Urgențe aflate pe agenda MJ la preluarea mandatului

Evitarea condamnării României la Comitetul Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului
Ocuparea posturilor vacante de procurori de rang înalt
Prorogarea termenelor pentru pensionarea magistraților

III. Măsuri specifice pentru gestionarea crizei sanitare

Măsuri pentru ameliorarea legislaţiei primare în domeniul legilor de organizare a sistemului judiciar şi a codurilor. Contextul legislativ la începutul mandatului Guvernului:

Sistemul judiciar s-a aflat, din punct de vedere legislativ, sub influența modificărilor legilor care guvernează domeniul justiției (Legea nr.303/2004 privind statutul magistraților, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), cât și a unor modificări privind Codul penal și Codul de procedură penală, intervenții legislative amplu criticate de partenerii europeni (în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, de către Comisia de la Veneția, GRECO), dar și de societatea românească în ansamblul ei.

În context, deciziile Curții Constituționale în aceleași domenii nu erau implementate, în timp ce altele erau recent pronunțate, determinând, astfel, o instabilitate a sistemului judiciar în ceea ce privește organizarea și funcționarea lui. Prin urmare, Guvernul s-a confruntat cu nevoia de amendare a legislației în domeniile menționate, dar și în fața unor provocări care implicau noi inițiative legislative, dintre care unele necesitau reale procese de reformă a sistemului judiciar.

Nu în ultimul rând, Guvernul s-a confruntat cu necesitatea de a transpune unele directive europene în materie penală și procesual-penală, dat fiind că activitatea reprezentând obiectul acestor directive a fost blocată, Comisia Europeană demarând deja acțiuni premergătoare sau de constatare a infringement-ului. Citește mai mult pe site-ul Ministerului Justiției