UNBR, la CCR: criticile privind modificările aduse procedurii camerei preliminare

Vineri, 17 iulie 2026

Uniunea Națională a Barourilor din România a transmis Curții Constituționale un memoriu „amicus curiae” în dosarul privind modificările aduse procedurii camerei preliminare. Organizația a susținut criticile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și a arătat că unele dintre soluțiile legislative analizate ar putea afecta dreptul la apărare, accesul la justiție și caracterul echitabil al procesului penal.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau desfășurarea camerei preliminare fără citarea părților la termenele ulterioare primului termen. Proiectul stabilea că participanții la proces aveau obligația de a urmări din proprie inițiativă parcursul dosarului.

Potrivit UNBR, eliminarea citării transfera asupra justițiabililor și avocaților obligația de a monitoriza permanent dosarul, inclusiv în situațiile în care informațiile nu sunt disponibile pe portalul instanțelor sau accesul la dosarul electronic este limitat. Uniunea a susținut că informarea participanților reprezintă o obligație a autorităților și o garanție necesară pentru exercitarea efectivă a dreptului la apărare.

UNBR a atras atenția și asupra efectelor pe care această obligație le-ar fi putut avea asupra persoanelor vulnerabile, precum cele private de libertate, persoanele vârstnice sau cele care nu dispun de acces la internet ori de competențe digitale. În opinia organizației, norma putea genera diferențe de tratament între participanții la proces, în funcție de resursele și posibilitățile lor materiale.

Memoriul a vizat și extinderea posibilității de reunire și disjungere a cauzelor încă din faza camerei preliminare. UNBR a susținut că aceste măsuri nu sunt suficient integrate în actuala reglementare a procedurii, întrucât articolul 346 din Codul de procedură penală nu include reunirea sau restituirea parțială la parchet între soluțiile care pot fi dispuse în această etapă.

În cauzele cu mai mulți inculpați, disjungerea dosarului și restituirea la parchet numai în privința unora dintre aceștia ar putea conduce, potrivit Uniunii, la analizarea acelorași fapte și probe în dosare diferite. O asemenea situație ar putea genera evaluări sau soluții contradictorii privind legalitatea acelorași acte de urmărire penală.

UNBR a criticat și instituirea unui termen după expirarea căruia nu ar mai putea fi formulate cereri sau excepții privind legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, cu excepția nulităților absolute. Organizația a arătat că anumite nereguli pot fi descoperite numai ulterior, inclusiv după analizarea probelor sau după schimbarea avocatului, astfel încât acestea nu ar mai putea fi invocate în baza noii reglementări.

O altă prevedere contestată acorda autoritate de lucru judecat încheierilor definitive prin care judecătorul de cameră preliminară respingea criticile referitoare la legalitatea probelor. Efectele urmau să se aplice inclusiv în cazul unei noi trimiteri în judecată după restituirea cauzei la parchet sau în dosarele disjunse.

UNBR a apreciat că această soluție ar fi limitat posibilitatea instanței de fond de a reanaliza legalitatea și loialitatea administrării probelor, inclusiv atunci când situația procesuală sau materialul probator s-ar fi modificat. Uniunea a invocat în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia anumite aspecte privind legalitatea probelor pot fi verificate și în etapa judecării fondului.

În ansamblu, UNBR a susținut că obiectivul accelerării procedurilor judiciare nu poate justifica eliminarea sau restrângerea unor garanții procesuale. Potrivit memoriului transmis Curții Constituționale, procedura camerei preliminare trebuie să permită informarea efectivă a participanților, exercitarea dreptului la apărare și verificarea reală a legalității probelor și a actelor de urmărire penală.