Pe 7 septembrie, Camera Deputaților a votat ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de șef al statului să fie retrase în cazul în care se dovedește că aceștia au avut calitatea de colaborator al Securității.
Cu 264 voturi pentru, 3 contra şi 11 abţineri, Camera Deputaților (for decizional) a adoptat pe 7 septembrie proiectul de lege de modificare a alin. b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în sensul includerii, între cauzele care determină retragerea drepturilor foştilor preşedinţi ai României, a celei vizând existenţa dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.
”Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat. Termen decisiv pentru Traian Băsescu, pe 5 noiembrie
Vizat clar de acest proiect de lege este fostul președinte Traian Băsescu, care a legat două mandate la Cotroceni (2004-2009, 2009-2014). Și asta pentru că, într-o primă instanță, Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securității, printr-o decizie din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel București, care a admis acțiunea CNSAS.
În continuare, secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit data de 5 noiembrie 2021 ca termen pentru începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii.
