Dosarul „10 August”: Curtea Militară de Apel București analizează noi cereri procedurale

Joi, 29 octombrie 2026

Curtea Militară de Apel București urmează să se pronunțe, la 29 octombrie 2026, asupra unor solicitări procedurale formulate în dosarul privind intervenția Jandarmeriei la protestul din Piața Victoriei din 10 august 2018. Cauza se află în etapa apelului, după ce instanța de fond a dispus achitarea mai multor inculpați, inclusiv a unor foști conducători ai Jandarmeriei Române.

Judecătorii urmează să soluționeze cereri referitoare la administrarea unor probe și o solicitare de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpatul George Buzatu prin intermediul avocatului său.

La termenul din 13 octombrie 2026, instanța a stabilit datele de 16 și 29 octombrie pentru pronunțarea asupra unor cereri depuse de părți. Continuarea judecății este programată pentru 5 noiembrie 2026, ora 09:30.

Deciziile privind aceste solicitări au caracter procedural și nu reprezintă, în sine, soluționarea definitivă a cauzei.

La 15 iunie 2026, Tribunalul Militar București a pronunțat o hotărâre în dosarul referitor la intervenția forțelor de ordine în timpul manifestației din 10 august 2018.

Printre persoanele achitate se numără Laurențiu Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei, Sebastian Cucoș, fost inspector general al Jandarmeriei Române, și Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al instituției.

Cei trei au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, acuzațiile fiind legate de modul de coordonare a intervenției forțelor de ordine.

Instanța a dispus achitarea și a altor inculpați, a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale pentru anumite acuzații de purtare abuzivă și a stabilit, în alte situații, pedepse cu amânarea aplicării.

Hotărârea nu este definitivă, fiind contestată în apel.

Un element relevant pentru desfășurarea procesului îl reprezintă împlinirea, la 10 octombrie 2026, a termenului general de prescripție de opt ani aplicabil infracțiunii de abuz în serviciu, potrivit informațiilor prezentate în articol.

Intervenirea prescripției poate determina încetarea procesului penal pentru infracțiunile vizate, în condițiile prevăzute de lege. Efectele acesteia urmează să fie stabilite de instanță în funcție de situația juridică a fiecărui inculpat.

Prescripția răspunderii penale nu constituie, prin ea însăși, o constatare a vinovăției sau a nevinovăției și nu exclude automat soluționarea pretențiilor civile formulate de persoanele care solicită despăgubiri.

În cadrul procesului, peste 300 de persoane s-au constituit părți civile, solicitând despăgubiri pentru prejudiciile pe care susțin că le-au suferit în urma intervenției forțelor de ordine.

Prin hotărârea pronunțată în primă instanță, patru persoane au obținut despăgubiri morale cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei.

Celelalte cereri privind acordarea de daune morale, precum și solicitările de despăgubiri materiale, au fost respinse.

Soluțiile referitoare la latura civilă a cauzei pot fi supuse analizei instanței de apel, în limitele căilor de atac exercitate.

Reprezentanții comunității Declic au anunțat că intenționează să continue sprijinirea persoanelor vătămate și că analizează posibilitatea sesizării Curții Europene a Drepturilor Omului după finalizarea procedurilor judiciare interne. Un eventual demers ar urma să privească, între altele, durata anchetei și a procesului.

Dosarul a fost constituit în urma evenimentelor din 10 august 2018, când forțele de ordine au intervenit în timpul manifestației antiguvernamentale organizate în Piața Victoriei din București.

Potrivit informațiilor rezultate din anchetă, în cadrul intervenției au fost utilizate dispozitive cu efect iritant-lacrimogen și acustic, inclusiv 489 de grenade lacrimogene, 63 de grenade cu efect acustic și 316 cartușe cu substanțe iritante.

Mai mulți participanți la protest au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar circumstanțele intervenției au făcut obiectul cercetărilor penale.

Cauza a fost clasată inițial în 2020, însă ancheta a fost redeschisă ulterior, în urma demersurilor judiciare formulate de persoanele vătămate.

Curtea Militară de Apel București urmează să soluționeze cererile procedurale aflate în pronunțare și să continue judecarea apelurilor la termenul stabilit pentru 5 noiembrie 2026.

Instanța va analiza aspectele contestate ale hotărârii de fond, inclusiv efectele prescripției răspunderii penale și, în limitele legii, pretențiile civile formulate în cauză.

Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, soluțiile adoptate în primă instanță rămân supuse controlului judiciar, iar rezultatul procesului nu poate fi anticipat.