ICCJ: Arestul la domiciliu se dispune pentru durata rămasă din arestul preventiv, nu pentru 30 de zile

Luni, 24 noiembrie 2025

Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a publicat motivarea Deciziei nr. 17 din 29 septembrie 2025, prin care a stabilit că, în cazul admiterii contestației împotriva măsurii arestului preventiv, măsura arestului la domiciliu se dispune pentru perioada rămasă până la expirarea termenului inițial al arestului preventiv, și nu pentru o durată fixă de 30 de zile.

Practic, dacă instanța înlocuiește arestul preventiv cu arestul la domiciliu, durata acestuia corespunde timpului rămas până la termenul de expirare al arestului preventiv dispus inițial.

Decizia ICCJ a fost pronunțată în contextul recursului în interesul legii promovat de Procurorul General Alex Florenta, care solicitase ca, în caz de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, măsura să fie dispusă pentru 30 de zile, contrar soluției reținute de Curte.

ICCJ își fundamentează hotărârea pe Decizia nr. 740/2015 a Curții Constituționale, prin care s-a declarat neconstituțional articolul 222 alin. (10) din Codul de procedură penală, care prevedea că durata arestului la domiciliu nu se ia în calcul pentru durata maximă a arestării preventive.

Curtea Constituțională a stabilit că, prin cumularea duratei celor două măsuri preventive privative de libertate, nu poate fi depășită limita maximă de 180 de zile.

ICCJ a concluzionat că privarea de libertate, indiferent dacă este prin arest preventiv sau arest la domiciliu, face parte din același regim de restrângere a libertății. Prin urmare, durata maximă nu poate fi reinițiată la momentul soluționării contestației, astfel evitându-se depășirea limitei prevăzute de Constituție.

Principalele concluzii din Recursul în interesul legii nr. 17/2025 sunt arestele preventive și arestul la domiciliu constituie măsuri privative de libertate comparabile din perspectiva esenței și naturii lor. În caz de admitere a contestației, durata arestului la domiciliu trebuie să fie egală cu perioada rămasă până la termenul inițial de expirare al arestului preventiv. Aplicarea duratei de 30 de zile pentru arestul la domiciliu, indiferent de timpul rămas din arestul preventiv, ar conduce la o privare de libertate mai mare decât cea prevăzută de Constituție.

Astfel, ICCJ a clarificat modalitatea de calcul a duratei arestului la domiciliu în cazul înlocuirii arestului preventiv, în conformitate cu limitele constituționale și cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.