Tribunalul București a decis înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu în cazul lui Călin Georgescu. Hotărârea nu este definitivă

Luni, 9 noiembrie 2026

Tribunalul București a admis, la 9 noiembrie 2026, cererea formulată de Călin Georgescu privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile. Hotărârea nu este definitivă, iar aplicarea noii măsuri depinde de soluționarea eventualei contestații.

Potrivit încheierii pronunțate în dosarul nr. 46441/3/2026, instanța a dispus înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu, măsură care urmează să intre în vigoare de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Instanța a prevăzut și punerea în libertate a inculpatului, cu condiția ca acesta să nu fie reținut sau arestat într-o altă cauză.

Conform informațiilor publicate de Evenimentul Zilei, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) intenționează să conteste hotărârea. În această situație, Curtea de Apel București va avea competența de a pronunța o soluție definitivă asupra măsurii preventive.

Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt cercetați într-un dosar instrumentat de DIICOT, în care sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă continuată.

Potrivit acuzațiilor prezentate în articol, cei doi ar fi determinat un om de afaceri, Răzvan Leu, să transfere aproximativ 1,1 milioane de euro într-un cont bancar din străinătate, în contextul obținerii unui presupus credit de 6 milioane de euro.

Ancheta a implicat și cooperarea judiciară internațională, fiind efectuate cinci comisii rogatorii în cinci state europene.

Aceste informații reprezintă acuzații aflate în curs de investigare și nu constituie constatări definitive privind vinovăția persoanelor cercetate.

Conform articolului, Tribunalul București a pronunțat anterior trei soluții favorabile înlocuirii sau încetării măsurilor privative de libertate în cazul lui Călin Georgescu. Aceste soluții au fost ulterior modificate de Curtea de Apel București, care a menținut arestarea preventivă.

În motivarea uneia dintre hotărârile anterioare, judecătorii Curții de Apel București au apreciat că materialul probator administrat până la acel moment susținea existența unei suspiciuni rezonabile privind implicarea inculpaților în faptele investigate.

Instanța a invocat, de asemenea, riscul sustragerii de la urmărirea penală și posibilele consecințe asupra ordinii publice drept argumente pentru menținerea arestării preventive.

Aceste aprecieri au fost formulate în cadrul evaluării necesității măsurilor preventive și nu echivalează cu o hotărâre de condamnare.

Potrivit aceleiași surse, Călin Georgescu este vizat și de alte două anchete instrumentate de DIICOT.

Una dintre acestea privește presupusa utilizare a unor gesturi cu semnificație legionară sau fascistă, iar cealaltă se referă la o posibilă tentativă de compromitere a unor mijloace tehnice de supraveghere și interceptare.

Existența acestor anchete nu presupune stabilirea vinovăției, fiecare cauză urmând să fie soluționată în conformitate cu probele administrate și procedurile legale aplicabile.

La data publicării informațiilor, hotărârea Tribunalului București privind înlocuirea arestării preventive nu era definitivă.

În cazul formulării unei contestații, Curtea de Apel București urmează să stabilească dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru menținerea arestării preventive sau pentru aplicarea unei măsuri mai puțin restrictive.

Separat, pentru 11 noiembrie 2026 a fost stabilit un termen privind măsurile asigurătorii instituite în cauză.

În concluzie, decizia Tribunalului București reprezintă o modificare a măsurii preventive dispuse în cursul anchetei, fără a afecta, prin ea însăși, desfășurarea urmăririi penale sau soluționarea acuzațiilor. Stabilirea măsurii aplicabile în continuare depinde de caracterul definitiv al hotărârii, iar eventuala răspundere penală poate fi stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.