Tribunalul București a constatat nulitatea absolută a interceptărilor SRI făcute în dosarul Carpatica
Știri Juridice
Tribunalul București a constatat nulitatea absolută a interceptărilor SRI făcute în dosarul Carpatica
Marți, 21 iulie 2020, ziare.com –
Tribunalul București a constatat nulitatea absolută a interceptărilor convorbirilor și comunicărilor telefonice, efectuate în baza unor mandate pe siguranță națională (MSN) sau mandate de supraveghere tehnica (MST), în dosarul Carpatica, în care sunt judecați, printre alții, fostul președinte al Consiliului de Administrație al societății Carpatica Asig Angela Toncescu si Dan Hosu, soțul procuror-șef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.
Iată minuta instanței
Minuta Tribunalului București: Admite, cererile formulate de inculpații Toncescu Angela și Tatu Ion Sorin, prin apărători aleși.
1. Constata nulitatea absoluta a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate, respectiv prelungite prin încheierile pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți în cadrul Tribunalului Sibiu in dosarul de urmărire penala nr.56/D/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu, (preluate in prezenta cauza) efectuate in baza mandatelor de supraveghere tehnica nr.121/UP, 122/UP, 123/UP, 124/UP, 125/UP, 126/UP, 127/UP, 128/UP, 129/UP, 130/UP,- toate din 11.11.2015, mandatelor de supraveghere tehnica nr.150/UP, 151/UP, 152/UP, – toate din 10.12.2015 și mandatelor de supraveghere tehnica nr.19/UP, 20/UP, – din 04.02.2016.
Exclude din materialul probator toate procesele-verbale de redare a rezultatelor activităților de supraveghere tehnica sus-menționate. În baza deciziei nr.22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba și a suporților care conțin rezultatul măsurilor care conțin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnica mai sus-menționate.
2. Constata nulitatea absoluta a procedeului probator și a mijloacelor de proba obținute în baza mandatelor de siguranță națională nr.002100 din 23.03.2015, nr.004648 din 21.09.2015 și nr.002232 din 22.03.2016, emise în baza încheierilor prin care au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnica de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Exclude din materialul probator notele de redare a rezultatelor activităților de supraveghere tehnica sus-menționate. În baza deciziei nr.22/2018 a CCR dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba și a suporților care conțin rezultatul măsurilor care conțin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnica mai sus-menționate. Prezenta încheiere se ataca cu fondul. Pronunțată în ședința publica, astăzi, 20.07.2020.
Acuzațiile DNA
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi acuza pe Angela Toncescu de trei infracțiuni de cumpărare de influenta și pe Dan Hosu, administrator la unei societăți comerciale, fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, de trafic de influenta, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în forma continuata și de dare de mita.
Ion Sorin Tatu, administrator al unei societăți comerciale, va fi judecat pentru de trafic de influenta, iar Cătălin Marian Catarama, la data faptelor șeful Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul Politiei Romane, pentru acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, toate în forma continuata, precum și pentru luare de mita.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada martie 2015 – martie 2016, Angela Toncescu, atunci membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig SA, a acționat in mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terțe persoane aflate în cercul sau relațional, în vederea influențării deciziilor de la nivelul Autorității de Supraveghere Financiara (ASF) în favoarea intereselor sale personale și ale societății de asigurări.
“Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obținerea avizului necesar numirii sale în funcția de președinte Consiliului de Administrație al Carpatica Asig SA, cât și pentru ca ASF sa nu adopte unele decizii nefavorabile societății de asigurări SC Carpatica Asig SA”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Procurorii ii acuza pe Sorin Tatu, Dan Hosu si Adrian Gurzău ca au favorizat sau au susținut interesele Angelei Toncescu. Aceștia ar fi pretins și primit indemnizații lunare de la SC Carpatica Asig SA, în schimbul influentei asupra unor persoane din conducerea ASF.
“Primirea banilor era mascata prin încheierea, cu societățile administrate de inculpați sau interpuși ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri pana la 480.000 de euro fără TVA”, susțin procurorii.
Acțiunile celor trei au vizat influențarea voturilor exprimate in ședințele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarata procedura de avizare a Angelei Toncescu și a lui Liviu Andrei Stoicescu în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al societății Carpatica Asig, respectiv in funcția de director general al firmei, în condițiile în care aceștia nu îndeplineau condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor respective; sa fie adoptate decizii favorabile atât societății Carpatica Asig, cât și persoanelor din conducerea acesteia (de exemplu, sa fie menținută, in mod artificial, măsura de redresare pe baza de plan a societății, în contextul în care aceasta, încă din luna iulie 2015, avea o situație financiara care impunea închiderea procedurii de redresare financiara, retragerea autorizării de funcționare și constatarea stării de insolventa urmare a necapitalizării acesteia cu o suma de circa 100 milioane de euro), a mai arătat DNA în rechizitoriu.
Procurorii îl mai acuza pe Dan Hosu că, în 3 august 2016, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra lui Cătălin Cataramă, ca fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți, l-a instigat pe acesta sa acceseze sistemul informatic administrat de Direcția pentru Evidenta Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și sa-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.
“În baza acestor informații, inculpatul Hosu Dan a urmărit sa încheie mai multe înțelegeri patrimoniale cu urmașii persoanelor decedate, cu scopul obținerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societățile de asigurări responsabile civilmente”, susțin procurorii.
În 26 august 2016, pentru “ajutorul” acordat, Dan Hosu i-a oferit un sejur într-o stațiune de pe litoralul romanesc lui Cătălin Cataramă, iar acesta a acceptat.
Acordurile cu DNA
În 26 august 2016, pentru “ajutorul” acordat, Dan Hosu i-a oferit un sejur într-o stațiune de pe litoralul romanesc lui Cătălin Cataramă, iar acesta a acceptat.
În același dosar, anterior, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu fostul deputat Adrian Gurzău, acuzat de trafic de influenta și cu Liviu Andrei Stoicescu, acuzat de complicitate la cumpărare de influenta.
În baza acestui acord, procurorii propun instanței condamnarea lui Adrian Gurzău la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare și a lui Liviu Andrei Stoicescu la un an și opt luni de închisoare cu suspendare. În acord se mai prevede ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpații vor presta o munca neremunerata în folosul comunității pe o perioada de 60 de zile, ni condițiile stabilite de instanță, afara de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu pot presta această muncă.
