G4 Media: Tur doi de alegeri la CSM pentru judecătorii vizați de contestații/ În cazul procurorilor, contestațiile au fost respinse
Consiliul Superior al Magistraturii a admis, marți, contestațiile în cazul alegerilor pentru secția de judecători, unde va fi organizat un al doilea tur de scrutin, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. În cazul procurorilor, contestațiile au fost respinse.
Turul doi de scrutin se va organiza pentru al treilea loc de membru CSM din partea curților de apel și pentru al doilea loc de membru CSM din partea tribunalelor. Turul doi ar putea avea loc – așa cum a propus președintele Comitetului Electoral, judecătoarea Simona Marcu – pe data de 7 septembrie 2022. Turul doi va fi între judecătoarea Ramona Milu de la Curtea de Apel Brașov și judecătorul Adrian Glugă, președintele Curții de Apel Craiova, și între judecătorul Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj și judecătorul Narcis Erculescu, președintele Tribunalului Dâmbovița.
”Să vedem mai concret ce anume a decis CSM. Mergem mai departe, vedem ce se poate ataca, dacă se poate ataca la Înalta Curte. Și dacă nu…turul 2. Asta decide organizatorul alegerilor și garantul independenței că este necesar un tur 2 al acestor alegeri, așa procedăm. Nu am nicio problemă în a parcurge o continuare a acestor alegeri, cu toate că mi se pare nefiresc. Însă eu nu mă tem de alegeri, nu mă tem de campanie, nu mă tem de interacțiunea cu colegii mei”, a declarat pentru G4media.ro judecătoarea Ramona Grațiela Milu.
Context. O contestaţie vizează alegerea celui de-al treilea membru judecător din partea curţilor de apel. Este vorba de contestaţia depusă de judecătorul Adrian Glugă împotriva alegerii judecătoarei Ramona Graţiela Milu. Clasat pe locul 4 din doar 3 eligibile, Glugă a obţinut 346 de voturi, în vreme ce Ramona Milu, candidata de pe locul 3 eligibil, a obţinut 361 de voturi. Potrivit contestaţiei consultate de G4media.ro, judecătorul Adrian Glugă solicită organizarea unui tur 2 între el şi Ramona Milu întrucât niciunul dintre ei nu a avut peste 392 de voturi, adică majoritate calificată de 50+1 din numărul total al votanţilor (783). Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Cristi Danileţ - exclus pentru a doua oară de CSM din magistratură
Joi, 26 mai 2022, Agerpres
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus miercuri excluderea pentru a doua oară din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ pentru abateri disciplinare, constând în apartenenţa la o formaţiune politică şi desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
“Cu majoritate, admite acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, constând în încălcarea interdicţiei de a face parte din formaţiuni politice şi pentru abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată. În baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj sancţiunea disciplinară constând în ‘excluderea din magistratură’ pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) şi d) din acelaşi act normativ”, se arată în decizia CSM.
Cristi Danileţ poate ataca cu recurs hotărârea CSM la Instanţa supremă în termen de 15 zile.
La scurt timp de la decizia CSM, Danileţ a explicat într-un mesaj pe Facebook că face parte din două ONG-uri care au criticat partidele de la guvernare.
“Azi, CSM a decis să mă sancţioneze cu excluderea din magistratură (a doua, după cea din decembrie pentru filmuleţele pe TikTok) pentru că:
* fac parte dintr-o formaţiune politică, lucru interzis magistraţilor, întrucât eu sunt membru în două ONG-uri care au dat comunicate prin care criticau activitatea partidelor de guvernământ, deşi m-am abţinut de la vot în cazul emiterii acelor comunicate, nu le-am semnat, nu le-am difuzat şi cu toate că am arătat că nu CSM e competent să stabilească ce este o formaţiune politică, ci legea, care pune în această categorie doar ‘partidele politice’, ‘alianţele electorale’, ‘alianţele politice’ şi ‘ONG-urile care reprezintă minorităţi şi candidează la alegeri’, ceea ce nu este cazul în speţă;
* am participat la acţiuni politice, lucru interzis magistraţilor, prin faptul că am scris un articol ştiinţific despre educaţie publicat de unul dintre cele două ONG-uri şi pentru că am participat la o întâlnire nepublică a membrilor unuia dintre cele două ONG-uri declarat ‘formaţiune politică’ de către CSM”, spune Danileţ.
“Pentru cine nu ştie: cele două ONG-uri sunt înfiinţate legal, de către un judecător, ca asociaţii neguvernamentale, apolitice şi nonprofit. Unul se ocupă de educaţia juridică, celălalt de promovarea culturii europene. Nimeni nu a cerut desfiinţarea lor vreodată pentru că şi-ar fi încălcat statutul propriu”, mai spune judecătorul.
Cristi Danileţ, judecător la Tribunalul Cluj, a mai fost exclus din magistratură de CSM în decembrie 2021 pentru manifestări pe care le-ar fi avut pe mai multe reţele de socializare. Este vorba de două postări pe reţeaua de socializare TikTok, despre care Danileţ susţine că nu au legătură cu justiţia, ci se referă la viaţa privată.
Danileţ a contestat decizia CSM în instanţă, însă procesele trenează de mai multe luni.
Noul președinte al CSM este judecătorul Marian Budă
Vineri, 13 mai 2022, Agerpres
Judecătorul Marian Budă a fost ales ieri, 12 mai 2022, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Decizia a fost luată cu 10 voturi “Da”, cinci “Nu” şi două voturi “Nule”.
Marian Budă a fost validat în luna ianuarie de Plenul Senatului în calitate de membru interimar al CSM, până la alegerea unui nou membru, ca urmare a pensionării judecătorului Mariana Ghena, care deţinea această funcţie.
Pe 16 decembrie anul trecut, judecătorul Bogdan Mateescu, actualul preşedinte al Consiliului, a fost votat interimar în această funcţie, după ce Secţia pentru judecători a CSM a respins candidaturile depuse de Gabriela Baltag şi Andrea Chiş.
Mai mulţi membri ai Consiliului au contestat decizia lui Bogdan Mateescu prin care s-a propus interimar la şefia CSM, judecătoarele Gabriela Baltag şi Andrea Chiş cerându-i demisia.
La aceeaşi dată, procurorul Nicolae Solomon a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.
Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.
CSM îşi alege noul preşedinte
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneşte, joi, pentru a alege noul preşedinte al CSM.
Pe 16 decembrie anul trecut, judecătorul Bogdan Mateescu, actualul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost votat interimar în această funcţie, după ce Secţia pentru judecători a CSM a respins candidaturile depuse de Gabriela Baltag şi Andrea Chiş.
Mai mulţi membri ai Consiliului au contestat decizia lui Bogdan Mateescu prin care s-a propus interimar la şefia CSM, judecătoarele Gabriela Baltag şi Andrea Chiş cerându-i demisia.
La aceeaşi dată, procurorul Nicolae Solomon a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al CSM.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.
Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.
CSM a declanşat procedura pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Marți, 3 mai 2022, Agerpres
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat marţi că a declanşat procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Potrivit calendarului, judecătorii care au funcţionat cel puţin doi ani în cadrul ICCJ şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani îşi pot depune candidaturile până pe data de 23 mai inclusiv, urmând ca a doua zi să fie publicate listele cu cei înscrişi.
Proiectele referitoare la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se vor depune la Consiliul Superior al Magistraturii până pe data de 2 iunie inclusiv, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic.
Începând cu data de 8 iunie, Secţia pentru judecători a CSM poate dispune analizarea candidaţilor şi aprobarea susţinerii interviului pentru cei înscrişi.
Secţia pentru procurori a CSM a decis ca procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, care a activat la Secţia specială, să activeze pentru o perioadă de şase luni la Parchetul General
Miercuri, 23 martie 2022, Agerpres
Pentru ca Mihaiela Iorga Moraru să ajungă rapid la Parchetul General, CSM a luat două decizii în aceeaşi zi.
În prima fază, CSM a decis ca Mihaiela Iorga Moraru să se reîntoarcă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, unitate de parchet de unde aceasta provine, pentru ca în aceeaşi zi să fie adoptată o altă hotărâre, privind delegarea pe o perioadă de 6 luni la Parchetul General.
Mihaiela Iorga Moraru a devenit cunoscută pe vremea când activa în cadrul DNA şi a avut un conflict cu şefa ei, Laura Codruţa Kovesi.
Astfel, în iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga Moraru din funcţia de procuror DNA, după care aceasta din urmă şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
Conflictul dintre cele două a continuat, Mihaiela Moraru Iorga acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi a fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.
Ulterior, în 8 februarie 2018, DNA a trimis-o în judecată pe Mihaiela Moraru Iorga pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, fiind acuzată că a desfăşurat activităţi de anchetă în afara cadrului legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de DIICOT într-un dosar care îl viza pe omul de afaceri Florian Walter. Peste câteva luni, Instanţa supremă anula rechizitoriul DNA.
Pe 28 februarie, Senatul a adoptat un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale, competenţele fiind preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.
În consecinţă, procurorii de la Secţia specială vor pleca la parchetele de unde veniseră, primele decizii ale CSM în acest sens fiind luate pe 17 martie: Adina Petescu – la Parchetul General, Nicolae Adelin Mihăilă – la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, Vasile Silviu Ciocoiu – la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa; Adina Florea – la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.
În octombrie 2018, când a devenit operaţională, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a preluat aproximativ 1.400 de dosare de la toate parchetele din ţară, respectiv acele cauze care aveau legătură cu magistraţii.
Susţinută puternic de partidele aflate atunci la guvernare şi de ministrul Justiţiei la acea vreme, Tudorel Toader, respinsă însă de majoritatea magistraţilor şi de societatea civilă, SIIJ nu a reuşit în cei peste trei ani să producă ceva semnificativ, activitatea sa fiind mai degrabă mediocră.
Astfel, la sfârşitul anului 2021, bilanţul Secţiei specială era dezamăgitor: doar cinci dosare trimise în instanţe, niciunul pentru fapte de corupţie şi fără să fie obţinută vreo condamnare cu executare.
De exemplu, primul dosar trimis în instanţă de SIIJ a fost al unui procuror din Sibiu, Eugen Stoina, acuzat că a consumat băuturi alcoolice şi a produs un accident rutier. În decembrie 2019, Instanţa supremă a decis definitiv achitarea procurorului.
Un alt dosar instrumentat de Secţia specială este cel al judecătorului Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucureşti, condamnat în primă instanţă la 10 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului. Condamnarea cu suspendare a rămas definitivă, după ce SIIJ şi-a retras apelul.
Alte dosare trimise în instanţă de Secţia specială sunt cele ale foştilor procurori Lucian Onea şi Mircea Negulescu pentru represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă, parte vătămată fiind fostul deputat Sebastian Ghiţă.
Nici în aceste cazuri nu s-a întâmplat mai nimic. Mai mult, Instanţa supremă a decis recent retrimiterea la Secţia specială a dosarului în care fostul procuror Mircea Negulescu este acuzat, alături de un fost poliţist, că a “fabricat” probe şi a obligat mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în dosarul “Tony Blair”, care îi viza pe Sebastian Ghiţă şi Victor Ponta.
Un dosar restant este cel în care procuroarea Adina Florea, între timp mutată la Inspecţia Judiciară, a pus-o sub acuzare pe actuala şefă a Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa, denunţător fiind fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia.
Deşi există două decizii ale Instanţei supreme care obliga Secţia specială să finalizeze dosarul, ancheta în acest caz trenează, iar după desfiinţarea SIIJ dosarul va fi preluat de alt parchet.
Alegeri la CSM - magistraţii care vor să ajungă membri ai Consiliului pot depune candidaturile până pe 24 martie
Vineri, 11 martie 2022, Agerpres
Judecătorii şi procurorii care doresc să ajungă membri ai Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2023-2028 îşi pot depune candidaturile până pe data de 24 martie, urmând ca aceştia să fie validaţi de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a votat calendarul privind alegerea noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit Hotărârii, Adunările generale pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii vor avea loc pe 22 iunie, ora 13,00 şi, respectiv, 29 iunie, ora 13,00, în cazul în care nu s-a întrunit cvorumul necesar. Aceste adunări vor fi precedate de alegerile pentru desemnarea candidaţilor, în data de 28 aprilie, ora 10,00 şi, respectiv, 5 mai, ora 10,00, în cazul în care nu s-a întrunit cvorumul necesar.
Perioada depunerii candidaturilor pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este 4 – 24 martie.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Secția pentru judecători din CSM despre DNA: Mentalitate retrogradă, limbaj agresiv și încrâncenare, lipsă de respect faţă de puterea judecătorească
Miercuri, 16 februarie 2022, Știri Juridice
Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea şi dezacordul profund faţă de poziţia publică exprimată de Direcţia Naţională Anticorupţie prin comunicatul din data de 15 februarie 2022.
Afirmaţiile de o gravitate deosebită din acest comunicat, prin care se atribuie magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă, denotă o mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie.
Secţia pentru judecători dezaprobă agresivitatea limbajului folosit, din care transpare lipsa oricărui respect faţă de puterea judecătorească şi consideră total de neînţeles încrâncenarea cu care Direcţia Naţională Anticorupţie acţionează, prin suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, în sensul dobândirii cu orice preţ a competenţei de a urmări penal magistraţii.
Poziţia structurii de parchet menţionate confirmă lipsa de încredere care a caracterizat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în această materie, precum şi modul incalificabil în care aceasta se raportează la ceilalţi participanţi la procedurile judiciare.
Abordarea este cu atât mai nejustificată, cu cât, potrivit proiectului de lege avizat favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii care vor efectua urmărirea penală în cauzele cu magistraţi vor fi selectaţi printr-o procedură care asigură cele mai înalte standarde de independenţă.
Tendenţioasă poate fi considerată şi maniera în care comunicatul din data de 15 februarie 2022 face abstracţie de împrejurarea că, în procedura de selecţie a judecătorilor de la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar, respectiv de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, verificarea integrităţii candidaţilor se realizează, potrivit reglementării actuale, printr-o procedură care implică inclusiv solicitarea de relaţii de la parchet sau baroul de avocaţi.
De altfel, implicarea avocaţilor în proceduri de acest tip nu poate fi considerată decât salutară, în spiritul asigurării transparenţei şi a deschiderii sistemului judiciar.
Prin comparaţie, selecţia procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este considerată „concurs riguros”, în condiţiile în care competitivitatea procedurii nu este dincolo de orice rezervă.
În acest context, Secţia pentru judecători susţine în mod ferm necesitatea ca toate instituţiile judiciare să-şi îndeplinească atribuţiile cu bună credinţă, cu respectarea tuturor principiilor care dau conţinut independenţei justiţiei.
Secţia pentru judecători nu va abdica de la susţinerea necondiţionată a acestei valori, sens în care analizează în continuare demersurile care se impun faţă de această poziţie inacceptabilă şi solicită tuturor decidenţilor să ia măsurile necesare pentru a readuce instituţiile din sistemul judiciar în limitele stabilite de Constituţie.
CSM a dat publicității lista cu situația posturilor de procuror vacante la data de 11 februarie 2022
Marți, 15 februarie 2022, Știri Juridice
Bălan (CSM): Prin crearea unei structuri paralele de investigare a magistraţilor, se consfinţeşte inexistenţa statului de drept
Judecătorul Mihai Bălan, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a afirmat vineri că, prin crearea unei structuri paralele de investigare a magistraţilor în materie penală, se consfinţeşte “inexistenţa statului de drept în România”.
CSM discută proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).
“Comisia de la Veneţia şi toate organismele internaţionale care s-au opus de la început înfiinţării acestei secţii ne-au spus constant şi ferm: desfiinţaţi această structură, nu este necesară, creează cel puţin la nivelul aparenţelor o presiune la adresa magistraţilor şi redaţi competenţa celorlalte organe care au fost şi înainte. De ce spun şi de ce au spus ei acest lucru? Pentru că, în opinia întregii Europe şi a tuturor magistraţilor din ţara asta, un stat de drept presupune nişte instituţii care funcţionează corect şi în mod egal pentru toată lumea. Prin acest proiect de lege (…), prin crearea unei structuri paralele de investigare a magistraţilor în materie penală, de fapt se consfinţeşte inexistenţa statului de drept în România”, a declarat Mihai Bălan în plenul CSM.
Magistratul a apreciat că autorităţile statului nu au încredere în structurile de parchet şi în instanţe.
“Verifică toate actele emise de procurori în ţara asta şi spun aşa: pentru că nu avem încredere cum funcţionează şi cum vor funcţiona în viitor, noi ne-am gândit ca măcar pentru o parte din populaţia acestei ţări, privilegiată pentru că putem să discutăm despre propriile noastre legi, ceea ce alţii nu pot să facă în ţara asta, vom crea o structură specială, cu procurori aleşi chiar de ei, care să îi ancheteze”, a adăugat Bălan.
El a spus că denumirea proiectului de lege referitor la SIIJ ar trebui să conţină formularea “‘se reorganizează”, pentru că de fapt nu “se desfiinţează”, aşa cum scrie în document.
“Acest proiect de lege conţine, din punctul meu de vedere, o eroare materială, dar care eroare, o dată corectată, ar da o cu totul altă semnificaţie proiectului. La articolul 1, la data intrării în vigoare a prezentei legi, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţiei se desfiinţează, spune proiectul de lege, eroare este ‘se desfiinţează’, de fapt este ‘se reorganizează'”, a explicat Bălan.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuţie vineri şi urmează să dea un aviz consultativ pe proiectul privind de lege privind desfiinţarea SIIJ.
CSM urmează să avizeze consultativ proiectul de desfiinţare a SIIJ
Vineri, 11 februarie 2022, Agerpres
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să ia în discuţie vineri şi să dea un aviz consultativ pe proiectul privind de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat, pe 21 ianuarie, că a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Predoiu a explicat, într-o conferinţă de presă, că, după desfiinţarea SIIJ, competenţele acesteia vor fi preluate de o structură inspirată din modelul Parchetului European, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu.
“Pentru investigare infracţiunilor care până acum erau în competenţa SIIJ am folosit un model inspirat din funcţionarea Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti, şi 30 de procurori răspândiţi în ţară, câte doi procurori de fiecare Curte de apel, în total 42 de procurori, care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de plenul CSM. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel”, a indicat ministrul Predoiu.
El a adăugat că procurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel – de către prim-procurorii acestor structuri.
Scandalul continuă la Consiliul Superior al Magistraturii: Un nou demers al magistraților care îl contestă pe Bogdan Mateescu, interimar la șefia CSM după expirarea mandatului
Joi, 13 ianuarie 2022, Hotnews
Cei șapte judecători și procurori din Consiliului Superior al Magistraturii care au boicotat ședința de plen a CSM din acest an anunță că au început procedurile pentru anularea hotărârii din decembrie a Consiliului prin care judecătorul Bogdan Mateescu, președintele CSM în mandatul 2021, a fost votat să ocupe funcția interimar și după 6 ianuarie, când i-a expirat mandatul, până la organizarea unui nou tur de alegeri.
Cei 7 magistrați sunt:
Judecător Andrea Annamaria Chiș
Judecător Gabriela Baltag
Judecător Evelina Mirela Oprina
Judecător Mihai Andrei Bălan
Procuror Tatiana Toader
Procuror Cristian Mihai Ban
Procuror Florin Deac
Ei consideră că hotărârea plenului CSM din 16 decembrie 2021, prin care a fost stabilit un interimat al fostului preşedinte Bogdan Mateescu, este nelegală și “de natură să creeze efecte juridice nedorite prin care ar putea fi generat un precedent periculos în sistemul judiciar”.
Cei șapte procurori și judecători au anunțat, printr-un comunicat comun, că joi au început procedurile legale formulând plângere prealabilă prin care cer plenului CSM să revină asupra hotărârii pe care o apreciem nelegală. Citește mai mult pe site-ul Hotnews
Blocaj total în CSM: Mai mulți membri au refuzat să participe la ședința plenului în semn de protest față de desemnarea judecătorului Bogdan Mateescu ca președinte interimar
Marți, 11 ianuarie 2022, G4 Media
UPDATE 12:40 : Până la urmă, s-a ajuns la concluzia că, în lipsa unei ședințe de plen, președintele interimar al CSM, judecătorul Bogdan Mateescu, să trimită la Senat o adresă pentru validarea supleantului Marian Budă ca membru CSM.
ARTICOLUL INIȚIAL:
7 membri CSM, printre care judecătorii Andrea Chiș, Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și procurorii Tatiana Toader, Florin Deac și Cristian Ban au refuzat să participe la ședința plenului în semn de protest față de desemnarea judecătorului Bogdan Mateescu ca președinte interimar.
În ședința de plen de azi urma să se valideze mandatul supleantului judecător Marian Budă în locul judecătoarei Marian Ghena, care s-a pensionat. Potrivit unor surse judiciare, judecătorul mason Marian Budă este în cărți pentru a fi noul președinte CSM.
Până la urmă, plenul nu a mai avut loc din lipsă de cvorum. Judecătorii protestatari nu participă nici la Secția pentru judecători a CSM, unde au loc interviurile pentru posturile de judecător la Înalta Curte. Ședința Secției pentru judecători are loc întrucât ministrul Justiței, Călălin Predoiu, asigură cvorumul.
”Azi, eu și colegii judecători Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și colegii procurori Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban, am ales să nu participăm la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, iar, ulterior, eu și colegii judecători enumerați nu am participat nici la ședința Secției de judecători. Ședința Plenului nu a mai avut loc pentru lipsă de cvorum, iar ședința Secției de judecători a avut loc cu participarea Ministrului Justiției, care a asigurat cvorumul, dânsul neparticipând și la ședința Plenului. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Peste 500 de magistrați cer CSM abrogarea prevederilor privind abaterile disciplinare pentru care Cristi Danileț a fost exclus din magistratură
O scrisoare deschisă semnată de 510 procurori și judecători a fost transmisă joi plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorii și judecatorii cer abrogarea unor prevederi din Legea 303/2004 privind abaterile disciplinare ale magistraților.
Este vorba de articolele 99 și 100 din statutul judecătorilor și procurorilor care consideră abateri discplinare manifestările ”care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției” și prevăd, printre altele, retrogradarea în grad profesional.
Pentru unul dintre aceste articole judecătorul Cristi Danileț a fost exclus din magistratură în urmă cu o săptămână. Tot atunci, Curtea de Apel Constanța a fost ”curățată” de unii dintre cei mai duri judecători în privința sentințelor care i-au condamnat, printre alții, și pe Mircea Băsescu, Nicușor Constantinescu sau Sorin Strutinsky. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
CSM: Declarațiile USR-Tineret prin care s-a calificat o măsură de arestare preventivă luată împotriva unei persoane, drept „aberantă” reprezintă o încălcare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său
Miercuri, 15 decembrie 2021, Știri Juridice –
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în ședința de astăzi, 14 decembrie 2021, a constatat că prin declarațiile USR-Tineret prin care s-a calificat, între altele, o măsură de arestare preventivă luată, potrivit legii, împotriva unei persoane, drept „aberantă” s-a produs o încălcare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său. Măsura a fost luată de către de Tribunalul Iași, la propunerea DIICOT – Serviciul Teritorial Iași şi menținută de Curtea de Apel Iași.
Plenul a considerat astfel inacceptabile comunicările publice ale acestei formațiuni politice şi reamintește că măsurile procesuale, inclusiv reținerea şi arestarea preventivă, nu sunt luate în funcție de agenda politică a vreunui partid, ci ele decurg exclusiv din interpretarea şi aplicarea legii. Organele judiciare nu sunt la dispoziția niciunei formațiuni politice, iar implicarea de această manieră într-un proces penal este intolerabilă prin prisma respectării statului de drept.
Nu este suficient ca statul de drept să fie menționat ca deziderat în dialoguri publice, el trebuie respectat prin faptele proprii, inclusiv prin declarații care nu trebuie să fie percepute a știrbi în acest mod inacceptabil independența autorității judecătorești.
În cuprinsul Raportului Inspecției Judiciare s-a menționat că în situația în care USR – Tineret consideră necesară dezincriminarea consumului anumitor droguri în România, fiind o formațiune parlamentară, are posibilitatea formulării unei inițiative legislative şi depunerii, în consecință, a unui proiect de lege pentru dezincriminarea unor fapte sau a altor acțiuni materiale care intră în conținutul constitutiv al altor infracțiuni de natura celor menționate în comunicarea publică, dacă această formațiune are credința proprie că o astfel de măsură este benefică pentru societate, iar nu să critice în mod incalificabil modul în care organele judiciare pun în aplicare dispozițiile legale în vigoare.
CSM: Stelian Ion a afectat independenţa Justiţiei când a vorbit de „preluări cu japca'' ale dosarelor”
Miercuri, 15 decembrie 2021, Știri Juridice
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa de astăzi, 14 decembrie 2021, a constatat că prin declarațiile publice ale fostului ministru al justiției, Ion Stelian, care generalizează incorect încălcări ale legii de către organele judiciare, exprimate inclusiv în termeni care țin mai degrabă de argou şi care presupun desconsiderarea magistraţilor, precum „preluări cu japca”, nespecifici limbajului care să caracterizeze un înalt demnitar al statului român cum este ministrul justiției în relația cu autoritatea judecătorească, s-a produs o încălcare a principiului separației şi echilibrului puterilor în stat, fiind afectată independența sistemului judiciar în ansamblul său.
CSM decide excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ
Marți, 14 decembrie 2021, Agerpres
Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, luni, excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ de la Tribunalul Cluj, pentru manifestările pe care le-ar fi avut pe mai multe reţele de socializare.
Decizia nu este definitivă.
“Cu majoritate, admite acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului Cristi Vasilică Danileţ – judecător în cadrul Tribunalului Cluj pentru fapta constând în manifestările pârâtului pe reţelele de socializare. Cu majoritate, în baza art.100 lit.e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică domnului Danileţ Cristi Vasilică – judecător în cadrul Tribunalului Cluj, sancţiunea disciplinară constând în ‘excluderea din magistratură’ pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din acelaşi act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în minuta deciziei.
Tot luni, cu unanimitate, judecătorii din CSM au respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva Cristi Danileţ pentru exprimarea unor opinii în lucrarea “900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române”.
CSM nu se opune prevederilor privind prelungirea stării de alertă și a măsurilor restrictive
Luni, 25 octombrie 2021, Știri Juridice –
CSM transmite într-un comunicat de presă că respinge „speculațiile publice în sensul împotrivirii față de măsurile restrictive luate prin H.G. nr.1130/2021”.
Puteți citi mai jos comunicatul transmis presei de CSM
Prevederile H.G. nr.1130/2021 pentru modificarea anexelor nr.2 și 3 la H.G. nr.1090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, justificate în contextul pandemic existent în România, nu vizează activitatea instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea.
În urma analizei, atât direcția internă a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea președintelui CSM, cât și Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență, au apreciat că prevederile H.G. nr.1130/2021 nu intră în conflict și nu sunt aplicabile domeniului justiției odată ce legiuitorul a stabilit printr-un demers legislativ special organizarea și desfășurarea activității instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea în contextul pandemiei de COVID-19.
În consecință, activitatea instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea se va desfășura în aceleași condiții ca și cele anterioare H.G. nr.1130/2021 atât în ceea ce privește actul de judecată și de urmărire penală, cât și ceea ce privește accesul justițiabililor în sediile acestora, cu respectarea strictă a regulilor de protecție luate de autorități în scopul limitării efectelor pandemiei.
Consiliul Superior al Magistraturii respinge și pe această cale speculațiile publice în sensul împotrivirii față de măsurile restrictive luate prin H.G. nr.1130/2021, subliniind că aplicabilitatea acestui act normativ nu vizează activitățile specifice desfășurate de instanțe și parchetele de pe lângă acestea și recomandă, în continuare, respectarea tuturor măsurilor luate de autorități în scopul limitării efectelor pandemiei.
Adina Florea de la Secția Specială a trecut de proba interviului la concursul pentru posturile de la Inspecția Judiciară. Cine sunt ceilalți candidați admiși
Luni, 18 octombrie 2021, G4 Media
Procuroarea Adina Florea de la Secția Specială a trecut de proba interviului la concursul pentru posturile de inspector de la Inspecția Judiciară, au declarat pentru G4media.ro surse judiciare. Din comisia de interviu au făcut parte Lucian Netejoru, șeful IJ, și procurorul Felix Bănilă, fost șef al DIICOT și actual inspector la IJ, au declarat sursele G4media.ro.
Alți candidați declarați admis după interviu sunt alte nume controversate precum Robert Fleckhammer, Roxana Chiuariu sau Nicu Marius Vasile.
Potrivit calendarului de concurs, urmează proba scrisă pe 23 octombrie. Inspecția Judiciară a scos la concurs 12 posturi de execuție: 4 posturi de inspector judiciar la Direcția de Inspecție pentru judecători și 8 pentru Direcția de Inspecție pentru procurori. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
CSM a exclus-o din magistratură pe judecătoarea Ileana Alexandru de la Tribunalul Călăraşi, pentru mai multe abateri disciplinare
Vineri, 1 octombrie 2021, Agerpres
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dispus joi excluderea din magistratură a judecătoarei Ileana Alexandru de la Tribunalul Călăraşi, pentru săvârşirea mai multor abateri disciplinare.
“În baza art.100 lit.e) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică doamnei Alexandru Ileana – judecător în cadrul Tribunalului Călăraşi sancţiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură pentru săvârşirea mai multor abateri disciplinare prevăzute de art.99 lit. a), c), h), i) teza a II a, m) şi t) teza I din acelaşi act normativ”, se arată în decizia Secţiei.
De asemenea, CSM a sancţionat un alt judecător de la Tribunalul Călăraşi, Alecxandru Petronel, cu “retrogradarea din gradul profesional de tribunal în gradul profesional de judecător”, urmând ca acesta să fie mutat la Judecătoria Călăraşi.
În plus, Neluţa Marinica Tudorache – fostă judecătoare la Tribunalul Călăraşi – a fost sancţionată cu diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 25%, pentru o perioadă de 1 an, însă această sancţiune nu se va mai aplica.
Cei trei magistraţi pot ataca decizia CSM la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit unui comunicat al CSM, în sarcina judecătoarei Ileana Alexandru s-a reţinut prin acţiunea disciplinară că, în perioada iulie 2019 – aprilie 2021, a formulat singură sau împreună cu alte persoane, în mod sistematic, repetitiv, nenumărate cereri, nefundamentate în fapt şi în drept, cu conţinut inadecvat ori a făcut afirmaţii lipsite de respect şi decenţă în cadrul întrunirilor cu caracter profesional.
De asemenea, Ileana Alexandru este acuzată că a formulat cereri cu conţinut defăimător sau jignitor ori a făcut anumite afirmaţii de acest gen cu ocazia judecării cauzelor cu care a fost învestită, prin diferite cereri adresate unor organe, instituţii ori autorităţi sau prin cereri în care solicita răspunsuri privind fapte ipotetice sau bazate pe zvonuri; a acordat termene de judecată pentru motive neprevăzute de lege ori a acordat termene de judecată nejustificate în cadrul procedurii de soluţionare cererilor de abţinere.
În plus, judecătoarei i se mai reproşează: a formulat mai multe cereri în care a precizat că nu va respecta actele organelor de conducere sau prin care, în pofida existenţei unor hotărâri ale colegiului, a solicitat luarea altor măsuri manageriale, din perspectiva intereselor personale, de natură a afecta bunul mers al instanţei şi de a discrimina alţi judecători ai instanţei; a analizat legalitatea unei hotărâri a Colegiului de conducere al Tribunalului Călăraşi, stabilind că este lovită de nulitate absolută, pe calea unei proceduri neprevăzute de lege; a formulat cereri de abţinere fără a arăta motivele de incompatibilitate prin încheierea de şedinţă sau la termenul acordat în acest scop; a formulat multiple plângeri penale împotriva colegilor şi avocaţilor.
În cazul judecătorului Petronel-Iulian Alecxandru, prin acţiunea disciplinară, s-au reţinut, în esenţă, fapte similare celor descrise anterior, precum şi formularea de cereri care au avut drept efect împovărarea activităţii administrative a instanţei; acordarea de termene de judecată în foarte multe dosare pentru motive neprevăzute de lege ori prin încălcarea dispoziţiilor legale, amânând practic şedinţe de judecată întregi, fără a fi luate măsuri; formularea mai multor cereri adresate colegiului de conducere prin care a discreditat profesional persoane din cadrul instanţei, precizând că nu va respecta actele organelor de conducere; formularea mai multor cereri de abţinere, fără a fi respectate dispoziţiile de drept procesual şi acceptând încălcarea dreptului la apărare şi vătămarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor de a le fi judecată cauza cu celeritate.
De asemenea, CSM o acuză pe Neluţa Marinica Tudorache, judecător în funcţie la data săvârşirii faptelor, de mai multe abateri disciplinare: a hărţuit moral persoane din conducerea instanţei, precum şi alţi colegi judecători, în special pe fosta preşedintă a Tribunalului Călăraşi; a făcut afirmaţii lipsite de respect şi decenţă, în diferite întruniri cu caracter profesional; a formulat cereri care au avut drept efect împovărarea activităţii administrative a instanţei; a formulat mai multe cereri adresate colegiului de conducere ori a făcut anumite afirmaţii în cadrul şedinţelor acestora, ce au fost de natură să discrediteze profesional alte persoane; a precizat în cereri că nu va respecta acte ale organelor de conducere; a formulat cereri cu caracter repetat, insistent sau nejustificat ori formulate la scurt timp de la luarea hotărârilor, ce au necesitat întrunirea colegiului şi efectuarea de dezbateri asupra acestora, îngreunând activitatea judecătorilor din cadrul instanţei; a analizat legalitatea unei hotărâri a colegiului, în activitatea de judecată, pe calea unei proceduri neprevăzute de lege; nu a respectat hotărârile de colegiu referitoare la planificarea judecătorilor în şedinţele de judecată, refuzând participarea la soluţionarea cererilor şi a cauzelor cu care era învestită.
Mateescu (CSM): Justiţia nu trebuie privită ca Cenuşăreasa, ca o consumatoare de resurse, ci ca un bastion de echilibru
Joi, 9 septembrie 2021, Agerpres
Preşedintele CSM, judecătorul Bogdan Mateescu, a afirmat miercuri, la Ploieşti, că justiţia nu trebuie privită ca Cenuşăreasa, ca o consumatoare de resurse, ci ca un “bastion” de echilibru într-o societate deosebit de agitată.
“Asistăm la un moment istoric şi o onoare deosebită pentru mine, un Palatul de Justiţie în oraşul Ploieşti, care denotă respect pentru actul de justiţie înfăptuit de judecători şi care denotă respect pentru justiţiabili. Imaginile pe care le-am văzut cu toţii astăzi reprezintă trecutul pentru judecătorii ploieşteni şi pentru cetăţenii, oamenii, societatea din Ploieşti, dar, din păcate, reprezintă prezentul şi viitorul apropiat al multor oameni din alte comunităţi. Mă alătur şi eu apelului doemnei preşedinte al Curţii de Apel Piteşti – justiţia, puterea judecătorească nu trebuie privită sub nicio formă ca Cenuşăreasa. Justiţia nu trebuie să fie privită ca fiind o consumatoare de resurse. Justiţia trebuie să fie privită aşa cum este, a patra putere în stat şi nu sunt lucruri mari, o spune însăşi Constituţia, şi ca un bastion de echilibru într-o societate românească după cum observăm deosebit de agitată”, a spus preşedintele CSM.
În context, el a arătat că justiţia nu se confruntă cu probleme numai la nivelul infrastructurii, ci şi la nivelul personalului.
“Sedii proprii, infrastructură adecvată reprezintă o parte din problemă, o parte esenţială, e drept, pentru înfăptuirea actului de justiţie la cele mai înalte standarde. (…) Dar nici la acest moment solemn nu trebuie să uităm că există o altă parte la fel de importantă a problemei şi azi când vorbim justiţia se confruntă cu lipsă de personal. Actul de justiţie este înfăptuit la standarde înalte în condiţii extraordinar de dificile legate de încărcătură. (…) Astăzi când vorbim, (…) alte instanţe îşi fac stocul de lemne pentru încălzire iarna şi stocul de hârtie pentru a putea folosi dosare care în mod retrograd rămân în formă scrisă”, a mai spus Mateescu, salutând deschiderea ministrului interimar al Justiţiei pentru investiţii.
Premierul Florin Cîţu, ministrul interimar al Justiţiei, Lucian Bode, şi judecătorul Bogdan Mateescu au participat la inaugurarea Palatului de Justiţie de la Ploieşti.
CSM: Plenul condamnă angajarea procedurilor privitoare la numirea unor procurori de rang înalt în discursul politic
Vineri, 3 septembrie 2021, Știri Juridice
Consiliul Superior al Magistraturii va rămâne întotdeauna echidistant politic, singura cale de a garanta independența justiției.
Plenul, cu majoritate, consideră că este esențial ca magistrații prin întregul lor comportament să nu creeze percepția că potențează elemente valorificate de unii politicieni în disputele dintre aceștia.
De asemenea, Plenul condamnă angajarea procedurilor privitoare la numirea unor procurori de rang înalt în discursul politic.
Plenul remarcă faptul că procedura a fost inițiată intempestiv de un ministru al justiției în contextul în care acesta, de-a lungul timpului, a asigurat constant opinia publică de faptul că nu o va declanșa până la reglementarea, pe plan legislativ, a diminuării importanței factorului politic în cadrul acestor numiri.
Declanșarea acestei proceduri a fost dispusă în aceleași condiții legale, fără a se reglementa vreo diminuare a pregnanței factorului politic, iar această contradicție evidentă dintre angajamente publice şi faptele asumate este de natură să arunce îndoieli legitime asupra corectitudinii scopului urmărit şi poate crea aparența unei politizări asumate a numirilor procurorilor de rang înalt, cu consecințe iremediabile pe planul încrederii în activitatea desfășurată de aceștia.
Decizia de continuare sau abandonare a unor astfel de proceduri aparține exclusiv puterii executive, însă Plenul îşi manifestă îngrijorarea că inițierea ori continuarea lor în contextul arătat, de această dată complementar unei instabilități tipice interimatului funcției de ministru, ar pune probleme serioase cu privire la substanța, coerența şi finalitatea unei astfel de proceduri.
Secţia de procurori a CSM: Declaraţiile lui Ciolacu despre dosarul alegerilor Sector 1 - presiune în instrumentarea cazului
Vineri, 27 august 2021, Agerpres
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii consideră că afirmaţiile preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, în legătură cu soluţionarea dosarului privind alegerile locale din Sectorul 1 al Capitalei sunt de natură să creeze o “presiune” asupra procurorului care instrumentează acest caz.
Secţia pentru procurori a CSM precizează, joi, într-un comunicat transmis AGERPRES, că a luat act “cu îngrijorare” de declaraţiile lui Marcel Ciolacu potrivit cărora “Justiţia nu îşi face datoria în privinţa primarului Sectorului 1” şi “nu mai are rost să mai aşteptăm de la vreun magistrat vreo decizie. Afirmaţii de această natură, făcute de un om politic, în contextul existenţei unei anchete penale în desfăşurare pe rolul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, sunt de natură să afecteze procesul de soluţionare a dosarului. Citește mai mult
Secţia pentru procurori a CSM a avizat majorarea cu 51 de posturi a statului de funcţii al DIICOT
Miercuri, 25 august 2021, Agerpres
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat, marţi, la solicitarea ministrului Justiţiei, Stelian Ion, majorarea cu 51 de posturi a statului de funcţii al DIICOT.
Secţia a avut pe ordinea de solicitarea ministrului Justiţiei de acordare a avizului conform pentru majorarea statului de funcţii al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
“Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât acordarea avizului conform pentru majorarea statului de funcţii al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu un număr de 51 de posturi, respectiv 11 posturi de procuror şi cu 40 posturi de personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ (35 de posturi de grefier, 4 posturi de funcţionar public – consilier grad profesional superior şi 1 post de personal contractual de expert- psiholog)”. Citește mai mult
Membri ai CSM, supăraţi că televiziunile au filmat venirea lui Dragnea la DNA; Baltag: Sunt foarte revoltată
Marți, 27 iulie 2021, Agerpres
Judecătoarea Gabriela Baltag, membru al CSM, şi-a exprimat nemulţumirea, marţi, faţă de prezenţa televiziunilor la venirea lui Liviu Dragnea la DNA, spunând că este “revoltată” şi “condamnă” acest lucru, în timp ce preşedintele Consiliului, judecătorul Bogdan Mateescu, spune că regretă ideea de “telejustiţie” şi nu este normal ca presa să fie prezentă “la uşa” Parchetelor.
“Eu nu am nimic cu presa. Nu o să pun niciodată pumnul în gură presei, dar sunt foarte revoltată că, prin 2014 – 2016, cred că toţi vedeam la televizor o justiţie televizată. Şi ce să vedeţi, dragi colegi, am scăpat o perioadă de această justiţie televizată, câţiva ani, şi, de curând, o unitate de parchet supra-specializată, mai mult în achitări, de ceva vreme are iarăşi televiziunile la poartă. Mă întreb cum este posibil. Oare ştiu cei de la televiziuni când se fac anumite anchete? Noi ce facem în acest sens? Suntem de acord să încurajăm această justiţie televizată? Pe mine mă deranjează foarte tare. Este adevărat că au lipsit cătuşele. Înainte erau şi cătuşe, acum oamenii ies, cât de cât, liberi. Dar această chemare a televiziunilor nu cred că este benefică sistemului judiciar. Citește mai mult
Reacție fermă a CSM după eliberarea lui Liviu Dragnea: Hotărârile judecătorești sunt rezultatul exclusiv al aplicării legii
Vineri, 16 iulie 2021, Știri Juridice
În cursul zilei de ieri, după eliberarea lui Liviu Dragnea, în spațiul public au apărut o serie de critici și acuzații la adresa judecătorilor din Giurgiu care au luat această decizie.
Reacția Consiliului Superior al Magistraturii poate fi citită mai jos.
COMUNICAT
Secţia pentru judecători, singura autoritate competentă să apere independența judecătorilor, face un apel către toţi actorii publici ca în discursurile lor să respecte independenţa, imparţialitatea şi autoritatea instanţelor judecătoreşti.
Secţia pentru judecători subliniază că hotărârile judecătoreşti de condamnare, achitare, liberare condiţionată ori de respingere a cererilor sunt rezultatul exclusiv al aplicării legii şi respinge orice speculaţii contrare, vizând posibile alte raţiuni care ar fi stat la baza adoptării lor. Citește mai mult
Mesajul lui Mihai Bogdan Mateescu, președintele CSM, cu ocazia Zilei justiției
Luni, 5 iulie 2021, Știri Juridice
În prima duminică a lunii iulie sărbătorim ”Ziua justiției”, prilej cu care este important să ne amintim, încă o dată, că supremația legii și independența sistemului judiciar constituie baza unei societăți democratice. Cu această ocazie le mulțumesc colegilor judecători, care au continuat să își desfășoare activitatea în aceste vremuri încercate, cu implicare, conștiinciozitate, profesionalism și în deplina respectare a legii, asigurând independența și eficiența sistemului judiciar.
Subliniem, cu atât mai mult astăzi, nevoia de unitate în cadrul sistemului de justiție, unitate care implică atât respect reciproc și colaborare în cadrul corpului profesional al judecătorilor, cât și cooperare loială și dialog deschis și constructiv, întotdeauna în limitele legii, cu ceilalți profesioniști ai dreptului, fără de care nu ar fi posibilă înfăptuirea justiției. Și lor, așadar, colegilor procurori, avocați și tuturor celorlalți parteneri în înfăptuirea actului de justiție cele mai alese gânduri!
Temă de campanie uneori, alteori pretext folosit de alții pentru a atrage atenția de la propriile insuccese ori culpabilizată constant, justiția a continuat. Lăsată fără resurse ani în șir, în mod nepotrivit blamată ori atacată, justiția a continuat să funcționeze, standardul meritocratic care o caracterizează făcând ca actul de justiție să se ridice la un nivel mai înalt decât ar fi fost proporțional cu calitatea și dimensiunile cadrului normativ, cu resursele precare de ordin material, cu volumul în creștere și cu dificultățile de personal. Iar pentru asta, judecătorii români trebuie felicitați de noi toți.
Justiția va continua. Cu judecători integri, echilibrați, buni profesioniști. Cu respect pentru societate și cu asumarea onestă a tuturor vulnerabilităților interne. Dar va progresa cu adevărat într-o societate care să îi înțeleagă locul, rolul, importanța reală, dincolo de sloganuri și fără subiectivism. O va face în parteneriat egal cu celelalte puteri și în deplină înțelegere a competențelor proprii fiecărui profesionist al dreptului, unul în raport cu celălalt și toți în raport cu judecătorul.
Să îi dorim justiției să progreseze, să continue să fie resursă de echilibru în edificiul constituțional român. Judecătorilor care o înfăptuiesc – responsabilitate. Colegilor care contribuie la înfăptuirea ei – înțelepciune. Iar tuturor celor care apelează la ea – sinceritate.
La mulți ani justiției române! Citește mai mult
Secția pentru judecători din CSM a solicitat revocarea din DNA a procurorului din dosarul Colectiv care s-a opus reducerii pedepsei pentru Piedone
Miercuri, 30 iunie 2021, G4 Media
Secția pentru judecători a CSM a stabilit că ar fi fost afectată independența și imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Bucureși care judecă dosarul Colectiv și a judecătorilor care au judecat cererea de recuzare a celor dintâi, formulată de procurorul DNA, potrivit ordinii de zi soluționate a Secției pentru judecători a CSM. De notat în context că unul dintre judecătorii din completul care judecă dosarul Colectiv, Adina Pretoria Dumitrache, a avut o ieșire nervoasă neobișnuită la termenul din 15 iunie. Pe fondul unor rumori în sala de judecată, declanșate după un conflict cu procuroarea DNA, judecătoarea Dumitrache le-a spus celor prezenți în sala de judecată, inclusiv victime și rude ale victimelor: „Ați înnebunit sau ce?! Am și eu limitele mele! Nu îmi dați mie lecții de drept că știu foarte bine cum să manageriez ședința!”.
În plus, Secția pentru judecători a CSM a solicitat procurorului șef DNA să evalueze posibilitatea de revocare din DNA procurorului de ședință care s-a opus disjungerii dosarului față de fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, și punerii în discuție a schimbărilor de încadrări juridice ce ar conduce la o eventuală pedeapsă redusă pentru Piedone. Potrivit unor surse din cadrul CSM, președintele Consiliului, Bogdan Mateescu, a solicitat Inspecției Judiciare un raport pentru apărarea independenței judecătorilor din dosarul Colectiv, apoi – în baza raportului IJ – fosta șefă a CSM, Lia Savonea, a propus solicitarea revocării procurorului DNA.
”Indiferent despre cine e vorba, s-a pus în discuție (în dosarul Colectiv – n.r.) o schimbare de încadrare (juridică – n.r.). Este o obligație a instanței. Punerea în discuție nu înseamnă automat schimbarea (de încadrare juridică – n.r.). Dar punerea în discuție a generat o cerere de recuzare de 72 de pagini și umilirea în presa a 4 magistrați. Este elementar, se învață în facultate că punerea în discuție a schimbării de încadrare juridică nu atrage incompatibilitatea judecătorilor. Așa încât noi am constatat că recuzarea vădit neîntemeiată, respinsă ca atare, a contribuit substanțial la declanșarea întregului mecanism de presă. Ceea ce nu cred că este acceptabil”, a explicat pentru G4media.ro unul dintre magistrații CSM care au votat pentru cererea de revocare a procurorului DNA. Citește articolul integral pe G4 Media
CSM face apel la reluarea procesului legislativ care permite organizarea concursurilor de admitere în magistratură înaintea oricărei alte discuții
Miercuri, 23 iunie 2021, Știri Juridice
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii face apel la reluarea procesului legislativ care permite organizarea concursurilor de admitere în magistratură înaintea oricărei alte discuții.
Situația resurselor umane în magistratură devine dramatică, iar efectele negative ale lipsei cadrului normativ care să permită organizarea concursurilor de admitere în magistratură vor continua să se resimtă și mai pregnant în următorii ani.
Secția pentru judecători reamintește că ultimul concurs de admitere la Institutul Național al Magistraturii a fost organizat în anul 2019. În același an a fost organizat şi ultimul concurs de admitere în magistratură. În toată această perioadă ieșirile din sistemul judiciar au continuat într-un ritm fără precedent, încurajate fiind de dezbaterile regretabile din spațiul public care au atentat la respectarea standardului constituțional şi european în materia statutului magistratului.
Este greu de înțeles insistența readăugării în procesul legislativ, corelat celui în discuție, a unor reglementari respinse în prima cameră parlamentară şi asupra cărora Plenul CSM a exprimat aviz negativ, precum micșorarea vechimii procurorilor de accedere la parchetele specializate, care pare că îşi dă concursul decisiv la blocarea procesului legislativ vizând organizarea concursurilor de admitere.
Situația resurselor umane din justiție afectează mai mult decât oricând însăși funcționarea justiției ca serviciu public, mai multe instanțe aflându-se în pragul închiderii față de lipsa de magistrați. Adăugându-se supraîncărcarea, instabilitatea cadrului normativ, lipsa sediilor adecvate şi a celorlalte condiții materiale de desfășurare a activității judiciare şi inexistența unor soluții din partea celor în drept, se poate contura exact dimensiunea de ansamblu a justiției, care este departe de modelul european la care se face apel doar la nivel declarativ. Citește mai mult
Inspecţia Judiciară s-a autosesizat şi îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis că existenţa SIIJ nu este justificată
Marți, 15 iunie 2021, Mediafax
Magistraţii îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a stabilit că SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE din 18 mai 2021
CCR a decis pe 8 iunie 2021 că funcţionarea SIIJ este constituţională iar Constituţia României are prioritate la aplicare, fiind pe o poziţie ierarhic superioară dreptului UE.
A doua zi, pe 9 iunie 2021, şi procurorul general al României, Gabriela Scutea, a transmis printr-o informare procurorilor judiciarişti că dreptul UE are preeminenţă faţă de ordinea juridică naţională deşi, potrivit legii, procurorii sunt liberi să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, ţinând seama de probele administrate în cauză.
Inspectorii Judiciari s-au autosesizat şi îl cercetează disciplinar, în baza articolului 45 alin 1, din Legea 317/2004, pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis, în mod definitiv, pe 7 iunie 2021, că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE din 18 mai 2021.
Judecătorul Costin Andrei Stancu a stabilit că SIIJ „nu este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi nu este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic al activităţii respectivilor judecătoro și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora”.
CJUE a decis pe 18 mai că este de competenţa autorităţilor naţionale să decidă dacă înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţiei respectă criteriile de independenţă, potrivit unui comunicat al CJUE.
După decizia CJUE din 18 mai 2021, pe 8 iunie 2021, Curtea Constituţională a României a constatat că, din contră, funcţionarea SIIJ este constituţională în raport cu criticile aduse iar Constituţia României „îşi prezervă poziţia ierarhic superioară neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din ”legile interne”, constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie”. Citește mai mult
Cristina Coarnă, judecătoarea care a eliberat un bărbat acuzat de violarea unei minore, suspendată 6 luni
Marți, 25 mai 2021, România liberă
Judecătoarea Cristina Coarnă de la Judecătoria Brăila, care a înlocuit măsura arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu în cazul unui bărbat acuzat de comiterea infracţiunii de viol asupra unei minore, a fost suspendată şase luni din funcţie de CSM.
„Cu majoritate, admite în parte acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva Cristinei Coarnă, judecător în cadrul Judecătoriei Brăila. În baza art. 100 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplică Cristinei Coarnă (…) sancţiunea disciplinară constând în ‘suspendarea din funcţie pe o perioadă de 6 luni’ pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. s) şi art. 99 lit. t) teza a II-a din acelaşi act normativ. (…) Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în minuta deciziei Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a CSM.
În luna februarie, Secţia pentru judecători decidea ca aceasta să fie suspendată din funcţie pe perioada cercetării disciplinare.
Judecătoarea Cristina Coarnă a decis, în decembrie 2020, să îl lase în arest la domiciliu pe un bărbat acuzat că a sechestrat şi violat timp de opt luni o minoră în vârstă de 13 ani. În motivarea care a stat la baza deciziei sale, judecătoare a scris că „faptele inculpatului, deşi reprobabile, nu sunt de o aşa gravitate încât să fi generat o rumoare socială de amploare, o reacţie a societăţii din care să rezulte că oamenii consideră faptele sale ca punându-le în pericol viaţa, existenţa în vreun fel. Nu au existat ieşiri în stradă, proteste în presă”.
Bărbatul acuzat de viol nu a apucat să părăsească arestul IPJ Brăila, deoarece, pe 15 februarie, Tribunalul Brăila a admis contestaţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi a menţinut măsura arestului preventiv. Citește mai mult
CSM: Declarațiile politice și acuzațiile privind instrumentarea dosarului „10 august” au afectat independența justiției
Vineri, 14 mai 2021, G4 Media
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat joi că este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti prin declaraţiile premierului Florin Cîţu, ale ministrului Justiţiei, Stelian Ion, ale vicepremierului Dan Barna, dar şi ale unor europarlamentari cu privire la instrumentarea dosarului „10 august”, relateză Agerpres.
„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată că este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic ’10 august’ (majoritate: 12 voturi pentru ‘constată că este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti’, 4 voturi pentru ‘constată că nu este afectată independenţa autorităţii judecătoreşti’”, se arată în minuta deciziei.
Inspecţia Judiciară a efectuat verificări în acest caz, după ce preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, i-a înaintat o cerere formulată de judecătorul Andrea-Annamaria Chiş, membru al CSM, privind apărarea independenţei sistemului judiciar în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului „10 august”.
Ulterior soluţionării definitive a dosarului nr. 26704/3/2020, dar anterior motivării hotărârii judecătoreşti, mai multe personalităţi politice, reprezentanţi ai puterilor executive şi legislative – prim-ministrul, ministrul Justiţiei, europarlamentari, reprezentanţi ai partidelor politice aflate în prezent la guvernare – au făcut o serie de afirmaţii referitoare la legalitatea soluţiilor dispuse, funcţionarea sistemului de justiţie în ansamblul său, activitatea procurorilor de caz, a procurorului-şef DIICOT şi a judecătorului de cameră preliminară. Aceştia au solicitat, totodată, ca, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, să se identifice alte căi de continuare a anchetei penale faţă de persoanele pentru care se dispusese clasarea sau demararea unei anchete parlamentare care să aibă aceeaşi finalitate, respectiv de stabilire a persoanelor vinovate. Citește mai mult
CSM îi apără reputația lui Horațiu Radu față de atacurile lui Teodor Mărieș și Dan Voinea
Miercuri, 5 mai 2021, Știri Juridice
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis cererea de apărare a reputației, formulate de Horațiu Radu, procuror detașat ca secretar general la Ministerul Justiției.
Horațiu Radu a cerut apărarea reputației profesionale față de ”campania de denigrare” atribuită publicației Podul și lui Teodor Mărieș – șef al unei asociații a revoluționarilor, și Dan Voinea – fostul procuror militar care a instrumentat dosarul Revoluției.
Horațiu Radu a arătat că împotriva sa ar fi fost dusă o campanie de denigrare pe tema dosarului Revoluției din 1989, el fiind acuzat că ar fi blocat dosarul.
Teodor Mărieș a lansat în repetate rânduri aceste acuzații la adresa lui Horațiu Radu, făcând referire la activitatea acestuia ca fost agent guvernamental pentru CEDO. Hotărârea CSM
CSM l-a descalificat pe judecătorul care i-a achitat în primă instanță pe avocatul Robert Roșu și pe miliardarul Beny Steinmetz pentru „multiple carențe” privind capacitatea de sinteză
Luni, 26 aprilie 2021, clujust
Judecătorul Costel Cristinel Ghigheci – cel care a dispus achitarea în primă instanță, la Curtea de Apel Brașov, a avocatului Robert Roșu și a miliardarului israelian Benyamin Steinmetz în dosarul Ferma Băneasa – a fost descalificat de comisia de evaluare a CSM încă din prima etapă a concursului pentru posturile de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție
Clujust a prezentat raportul de evaluare, prin care a primit 33 de puncte.
Criteriile de evaluare şi punctajele acordate
a) Capacitate de analiză şi sinteză
Punctaj acordat — 9 puncte
Peste 500 de magistrați au trimis o scrisoare deschisă către Consiliul Superior al Magistraturii, în apărarea judecătorilor acuzați de Inspecția Judiciară că au făcut politică pe un grup privat de Facebook
Vineri, 23 aprilie 2021, G4 Media
Peste 500 de judecători și procurori au transmis Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare deschisă în care își exprimă îngrijorarea că Inspecția Judiciară a cerut suspendarea a trei judecători, acuzați că au făcut politică pe un grup privat de Facebook.
Potrivit documentului, mesajele postate pe grupul privat de FB nu erau destinate publicului și susține că ele nu ar putea constitui activități publice cu caracter politic, și cu atât mai puțin activități publice cu caracter politic.
Magistrații atrag atenția în scrisoarea deschisă transmisă CSM că magistrații vizați de Inspecția Judiciară au sesizat CJUE privind organizarea și funcținarea Inspecției și au criticat modificările aduse la legile justiției în perioada 2017 – 2000 (regimul Dragnea). Ei mai solicită CSM să apere independența justiției și dreptul la viață privată al magistraților.
Context
Inspecția Judiciară a propus secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) suspendarea a trei judecători sub pretextul că ar fi adus atingere prestigiului justiției și că au făcut politică pe un grup al magistraților de pe Facebook.
Astfel, printr-o adresă înaintată șefului CSM, Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare (IJ) propune suspendarea din funcții a judecătorilor Dragoș Călin de la Curtea de Apel București, Laurențiu Marius Grecu de la Tribunalul Mehedinți și Alina Mihaela Gioroceanu de la Tribunalul Olt, suspendare care ar trebui să dureze până la finalizarea cercetărilor IJ.
IJ mai spune că s-a autosesizat după ce, într-o publicație, au apărut fragmente din discuții de pe „Forumul magistraților”, un grup de Facebook care adună aproximativ 2.000 de judecători și procurori din toată țara.
Potrivit analizei făcute de un inspector, acuzațiile aduse la adresa lui Dragoș Călin vizează afirmațiile: „Totuși, decizia CCR pe C3 este contrară dreptului UE” și „E oficial. Ministerul Justiției a scăpat de Predoiu. Un an irosit de un personaj politic care să nu mai aibă vreodată mandat la justiție”. În cazul Alinei Gioroceanu, acesta a scris pe forum: „Chestia aia roșie este brâu sau ștreang? Că nu realizez” și „Covidu naște victime și eroi. Ambele atrag o reacție afectivă, mișcă ceva în noi, prin compătimire ori admirație. Unii intră în rolul acesta fără să vrea, alții, cu bună știință, urmărind să inducă aceleași reacții. Așa că, de eroi și de victimele de carton trebuie să ne ferim, de victimizare și de actele de eroism ale oportuniștilor lipsiți de autenticitate”, lucruri care nu a fost pe placul lui Netejoru. Citește mai mult
Inspecția Judiciară solicita Secției pentru judecători a CSM suspendarea din funcție a liderului magistraților activiști, judecătorul Dragoș Calin de la Curtea de Apel București, pentru discuțiile de pe Facebook în care erau defăimați magistrați, politicieni și ziariști
Marți, 20 aprilie 2021, Lumea Justiției
Surse avizate au dezvăluit marți, 20 aprilie 2021, în exclusivitate pentru Lumea Justiției, că Inspecția Judiciară solicita Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii suspendarea din funcție a judecătorului Dragoș Calin, până la finalizarea procedurii disciplinare din dosarul în care acesta este anchetat. Un dosar care privește, conform informațiilor noastre, discuțiile purtate de Dragoș Calin pe un forum al magistraților de pe Facebook cu mai mulți colegi de-ai săi, discuții în care erau atacați politicieni, magistrați și ziariști.
De asemenea, potrivit acelorași surse, pe lângă Dragoș Calin, Inspecția Judiciară solicita suspendarea din funcție până la finalizarea procedurii disciplinare din dosarul disciplinar deschis ca urmare a discuțiilor de pe Facebook și a altor doi judecători #rezist: Laurențiu Grecu de la Tribunalul Mehedinți și Alina Gioroceanu de la Tribunalul Olt.
Măsura suspendării din funcție până la finalizarea procedurii disciplinare este ceruta în baza art. 52 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor:
„Pe durata procedurii disciplinare, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitiva a acțiunii disciplinare, daca exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare sau daca procedura disciplinara este de natura sa aducă atingere grava prestigiului justiției. Măsura suspendării poate fi reevaluata oricând pe durata judecării acțiunii disciplinare, până la pronunțarea hotărârii de către secția corespunzătoare”.
Vom reveni cu alte amănunte despre acest caz. Pana atunci trebuie sa precizam ca de data aceasta, spre deosebire de cazul judecătoarelor Neluța Tudorache și Ileana Alexandru de la Tribunalul Călărași, avem de-a face cu o cerere de suspendare din funcție în care acuzațiile la adresa celor vizați sunt cunoscute, iar faptele reținute în sarcina lor, precum defăimarea unor colegi magistrați, a unor politicieni și a unor ziariști sunt extrem de grave, afectând intr-adevăr prestigiul justiției. Citește mai mult
Inspecția Judiciară: Camelia Bogdan nu mai prezintă calitățile necesare pentru a face parte din magistratură
Vineri, 26 martie 2021, Știri Juridice
Inspecția Judiciară cere CSM să constate că „doamna Camelia Bogdan, judecător suspendat, nu mai prezintă calitățile necesare pentru ocuparea funcției de judecător, nemaibucurându-se de o bună reputație”.
GIP publică „Raportul Inspecției Judiciare din 22 martie 2021, privind rezultatul verificărilor referitoare la îndeplinirea condiției de bună reputație pentru doamna judecător Camelia Bogdan”. Câteva dintre faptele deosebit de grave identificate de Inspecția Judiciară:
– Judecătoarea suspendată Camelia Bogdan a atacat permanent autoritatea judecătorească cu scopul de a induce în eroare, de a afecta credibilitatea justiției și de face presiuni indirecte împotriva tuturor celor implicați în desfășurarea procedurilor disciplinare care o vizau.
– Camelia Bogdan a fost sancționată de două ori de CSM cu excluderea din magistratură pentru fapte deosebit de grave.
– Înalta Curte a stabilit, printr-o sentință definitivă, că judecătoarea Camelia Bogdan a avut un comportament neconform statutului de magistrat și a subminat independența justiției, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat.
– Camelia Bogdan a făcut afirmații defăimătoare la adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, a judecătorilor care au dat sentințe care nu i-au convenit, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Serviciului Român de Informații și a Curții Constituționale. A îndemnat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale. Citește mai mult
CSM cere Inspecţiei Judiciare să verifice declaraţiile publice privind instrumentarea dosarului 10 august
Vineri, 5 martie 2021, Știri Juridice
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în ședința din 4 martie 2021, a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării verificărilor care se impun faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului cunoscut generic sub denumirea “10 august”, în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin 2 din Legea 317/2004, rep., potrivit cărora: ”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, (…) sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.”
Procedura prevăzută de lege în cadrul căreia a fost dispusă efectuarea acestor verificări este cea privind apărarea independenței autorității judecătorești, această procedură reprezentând un cadru legal adecvat care permite analiza tuturor aspectelor dezbătute public, cu respectarea principiilor care guvernează activitatea organelor judiciare, precum independența justiției și legalitatea.
Sistemul judiciar înțelege nevoia societății de informare și este receptiv la abordarea constructivă a tuturor observațiilor și criticilor, fiind deschis permanent să clarifice toate aspectele referitoare la modul în care funcționează și să asigure respectarea legii în toate situațiile.
În același timp, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reiterează apelul la moderație în discursul public față de activitatea autorității judecătorești. Citește mai mult
Secţia pentru judecători a CSM condamnă derapajele de limbaj ale USR PLus după decizia Tribunalului în cazul dosarulul 10 august
Joi, 4 martie 2021, Știri Juridice
Faţă de comunicatul alianţei USR-PLUS şi declaraţiile publice ale mai multor oameni politici cu referire la soluţia pronunţată de Tribunalul Bucureşti în cauza cunoscută sub numele “dosarul 10 august”, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă, cu fermitate, derapajele de limbaj în transmiterea mesajului public.
Astfel, prin folosirea unor termeni şi a unor construcţii lingvistice de genul „decizia de astăzi a Tribunalului Bucureşti este una foarte tristă pentru democraţia românească”, „un nou dosar închis fără să fi fost instrumentate toate probele”, „nu putem să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic”, „o mare ruşine pentru justiţia din România”, „imaginea unei ţări abandonate, unde justiţia nu funcţionează, unde justiţia umblă cu capul spart” a fost depăşită orice limită admisibilă a libertăţii de exprimare, afirmaţiile menţionate în cuprinsul acestor poziţii având potenţial de a insufla ideea că o soluţie care nu răspunde aşteptărilor unui partid politic atacă democraţia.
De asemenea, se constată existenţa unor excese de discurs în legătură cu un alt proces penal, nefinalizat.
Secţia pentru judecători reiterează că statul democratic se fondează pe ordinea constituţională care exclude ingerinţa politică şi afectarea directă sau indirectă a independenţei judecătorilor chemaţi să aplice legea.
În acest context, Secţia constată că astfel de discursuri publice reprezintă un veritabil atac la adresa independenţei judecătorului. Citește mai mult
CSM: Ministrul Justiției prezintă distorsionat realităţi pentru a obţine modificarea legilor justiţiei
Vineri, 26 februarie 2021, Știri Juridice
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii atrage atenţia asupra riscurilor pe care comportamentul public al ministrului justiţiei, domnul Stelian Ion, îl generează asupra bunei funcţionări a activităţii din justiţie şi statutului judecătorilor.
Declaraţiile publice repetate prin care a indus opiniei publice ideea că judecătorii fie au anumite beneficii nejustificate, fie vor să-şi creeze „superimunităţi”, sau că doar o parte dintre aceştia ar fi oneşti în funcţie de propria-i apreciere pe care o raportează la opiniile exprimate pe marginea modificărilor aduse legilor justiţiei, coroborate cu dezinteresul manifest faţă de adevăratele probleme din justiţie au generat în rândul judecătorilor un sentiment de nesiguranţă cu privire la statutul lor.
Ministrul justiţiei sfidează cadrul constituţional prin angrenarea reprezentanţilor altor state într-un proces eminamente intern, prezentând distorsionat realităţi din domeniul justiţiei în unicul scop de a obţine susţinere politică pentru proiectele de modificare a legilor justiţiei. Maniera netrasparentă a discuţiilor purtate, furnizarea trunchiată a informaţiilor sunt singurele explicaţii pentru concluziile prezentate de aceştia.
Demersurile ministrului justiţiei nu sunt întâmplătoare şi au drept scop influenţarea şi obţinerea incorectă a susţinerii opiniei publice, a factorilor decizionali interni, dar şi a partenerilor străini în contextul escamotării realităţii. Edificatoare în acest sens este trecerea sub tăcere de către ministru a rezultatului consultării judecătorilor întrucât acesta se prefigurează a-i fi defavorabil. Spre exemplu, majoritatea judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a altor instanţe judecătoreşti se opun propunerilor de modificare a legilor justiţiei cu privire la care ministrul justiţiei a generat consultarea. Citește mai mult
CSM a blocat participarea reprezentanților societății civile la ședințele Comisiilor pregătitoare
Marți, 23 februarie 2021, Știri Juridice
Victor Alistar și Romeu Chelariu, membrii aleși ai CSM – reprezentanți ai societății civile, au declarat într-un comunicat de presă că astăzi s-a petrecut „un fapt deosebit de grav la ședința Comisiei 1 legislație și cooperație instituțională, când a fost cenzurată participarea noastră la dezbaterile privind punctele înscrise pe ordinea de zi”.
Cei doi au mai menționat că acest fapt s-a petrecut în condițiile în care vineri le-a fost comunicat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 217/2001 că pot participa la ședința Comisiei în baza interesului lor.
Comunicatul complet poate fi citit aici.
Sursa foto: HOTNEWS
CSM: Afirmaţia ministrului Muncii potrivit căreia sporurile reprezintă 85% în sistemul de justiţie este total neadevărată
Vineri, 19 februarie 2021, Știri Juridice
Consiliul Superior al Magistraturii a luat act cu indignare de declarația doamnei ministru al muncii şi protecției sociale, Raluca Turcan, în sensul că în sistemul de justiție nivelul sporurilor reprezintă 85% din veniturile salariale.
Această afirmație este total neadevărată. Citește mai mult
UPDATE Aviz negativ al CSM privind desființarea Secției speciale. Scandal în CSM. Judecătoarele Baltag și Savonea, acuzații dure la adresa lui Stelian Ion: Luați mâna de pe SIIJ
Joi, 11 februarie 2021, Hotnews
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ joi pe proiectul de desființare a controversatei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), la capătul a 7 ore de discuții aprinse. Judecătoarele Lia Savonea și Gabriela Baltag l-au acuzat pe ministrul Justiției, Stelian Ion, că vrea să subordoneze politic justiția. “Luați mâna de pe noi, domnule ministru, și luați mâna de pe SIIJ”, a spus Baltag. CSM, condus de judecătorul Bogdan Mateescu, a avut pe agendă un proiect de desființare a SIIJ trimis de Stelian Ion. Este proiectul făcut în mandatul lui Cătălin Predoiu. Citește mai mult
CSM a dat aviz negativ proiectului privind desființarea Secției Speciale
Joi, 11 februarie 2021, G4 Media
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului de lege privind desființarea Secției Speciale.
Au fost voturi pentru și 11 împotrivă și doar 8 pentru, potrivit surselor G4Media.ro
Avizul negativ, care este consultativ, a fost dat după peste 7 ore de dezbateri aprinse, la care a participat și ministrul justiției, Stelian Ion.
Victor Alistar, membru CSM din parte societății civile, a confirmat la Antena 3 că votul din Consiliului Superior al Magistraturii a fost unul negativ.
Victor Alistar: „Este a doua oară când se dă aviz negativ. Votul a fost clar, 11 la 8. Este de reținut că acest aviz nu este unul obligatoriu formal. Însă în chestiuni care privesc independența justiției, legiuitorul ar trebui să țină seama de el”, a mai spus Alistar. Citește mai mult
Acuzaţii dure la adresa SIIJ: Activitate ruşinoasă; au deja o rată de achitare în dosare de 66%
Joi, 11 februarie 2021, Agerpres
Reprezentanţi ai unor asociaţii profesionale ale procurorilor au adus, joi, în cadrul dezbaterilor de la CSM, acuzaţii grave cu privire la activitatea Secţiei speciale pe anul 2020, pe care au catalogat-o ca fiind “ruşinoasă”, cu o rată de achitare a dosarelor trimise în instanţe deja de 66%, în condiţiile în care SIIJ are resurse şi cheltuieli enorme.
Astfel, procurorul militar Bogdan Pârlog de la Asociaţia “Iniţiativa pentru Justiţie” a spus că, în anul 2019, Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a trimis trei dosare în instanţe, din care în două s-au dispus achitări şi sunt şanse ca şi al treilea să se finalizeze cu acceaşi soluţie, existând posibilitatea ca SIIJ să reuşească “performanţa” de a avea o rată de “100% achitări” în cauzele trimise în judecată.
“În ceea ce priveşte raportul de activitate al SIIJ, constatăm că s-au menţinut constanţi. Dacă ne uităm şi la anul precedent, vorbim de trei trimiteri în judecată pe nişte infracţiuni care de obicei sunt instrumentate de către parchetele de pe lângă judecătorii. Din trei rechizitorii cu care a fost sesizată instanţa de judecată, deja în două dintre ele a rămas definitivă soluţia de achitare. Ceea ce înseamnă deja că au 66% rată de achitare în acest moment, la care, probabil, sunt şanse mari să se adauge şi cea de-a treia achitare, astfel încât să reuşească performanţa de 100%”, a spus Bogdan Pârlog. Procurorul a adăugat că, în anul 2020, SIIJ a “produs” doar două rechizitorii trimise în instanţe, care privesc aceeaşi persoană, respectiv pe procurorul Mircea Negulescu, în condiţiile în care în cadrul Secţiei respective lucrează şapte procurori şi 20-30 de poliţişti. Citește mai mult
CSM discută proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie
Joi, 11 februarie 2021, Agerpres
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii discută, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Avizul CSM este unul consultativ.
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat pe 31 decembrie anul trecut, în prima sa conferinţă în noua funcţie, că trimite Consiliului Superior al Magistraturii un proiect de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), în vederea obţinerii unui aviz din partea acestei instituţii.
“Încă de la preluarea acestui mandat, am discutat în cadrul Direcţiei de elaborare acte normative, în sensul de a face unele corecturi proiectului de lege referitor la desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi a trimite acest proiect către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea obţinerii unui aviz. Am făcut acest lucru, iar în cursul zilei de astăzi vom trimite către CSM proiectul. Vreau să vă fac precizarea că, din proiectul iniţial de lege, am păstrat doar partea referitoare la desfiinţarea SIIJ, eliminând celelalte articole care se refereau la aşa-zisele super-imunităţi ale judecătorilor şi procurorilor, pe care nici aceştia nu le ceruseră şi care, din punctul meu de vedere, nu îşi aveau locul în acest proiect de lege. Am avut o colaborare bună cu CSM până în prezent, am obţinut acele avize şi sunt optimist că şi pe viitor se va întâmpla acelaşi lucru şi vom obţine un aviz din partea CSM pe acest proiect de lege”, a declarat Stelian Ion, într-o conferinţă de presă. Citește mai mult
CSM: Robert Fleckhammer, delegat ca procuror şef secţie la DIICOT, în ciuda opoziţiei unor ONG-uri
Miercuri, 3 februarie 2021, Agerpres
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, marţi, delegarea lui Robert Fleckhammer în funcţia de procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul DIICOT, deşi mai multe ONG-uri au trimis o scrisoare Consiliului în care îşi exprimau îngrijorarea în legătură cu această numire.
Robert Fleckhammer, care ocupă în prezent funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul DIICOT, va fi delegat ca şef al acestei secţii începând cu data de 8 februarie, pe o perioadă de maxim 6 luni, decizia fiind luată în CSM cu patru voturi ‘pentru’ şi trei ‘împotrivă’.
Mai multe ONG-uri au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o scrisoare deschisă, să nu-l numească pe Robert Fleckhammer în funcţia de procuror şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice din cadrul DIICOT, semnatarii fiind nemulţumiţi de modul în care acesta a instrumentat două dosare în care erau implicaţi şi jurnalişti. Citește mai mult
Preşedintele CSM anunţă că în februarie va fi discutat proiectul de desfiinţare a SIIJ
Vineri, 29 ianuarie 2021, Agerpres
Preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, a anunţat joi că proiectul de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) trimis de ministrul Justiţiei, Stelian Ion, va fi discutat în plen în luna februarie, însă a susţinut că este nevoie de o dezbatere pe tema unor “garanţii” pentru judecători şi procurori.
“Am primit un nou proiect (…) care va fi pus pe ordinea de zi de îndată ce toţi membrii Plenului CSM vor fi disponibili. (…) În cel mai scurt timp posibil, în luna februarie, cred că vom putea, dacă suntem toţi prezenţi şi mă gândesc că vom fi în această perioadă. (…) Este un nou proiect de lege şi aş vrea să fac nişte nuanţe cu privire la această situaţie. Anteriorul proiect de lege (trimis de fostul ministru Cătălin Predoiu – n.r.) făcea referire la desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie şi revenirea competenţelor, conform legii generale, la DIICOT, DNA, Parchetul General, cu două garanţii, în opinia iniţiatorului de atunci: aviz de autorizare din partea procurorului general şi un aviz din partea secţiei corespunzătoare, la trimitere în judecată. Aceste două garanţii astfel cum au fost ele menţionate au fost înlăturate” Citește mai mult
Judecătorul care l-a achitat pe Radu Mazăre, cercetat de Inspecția Judiciară
Luni, 25 ianuarie 2021, G4 Media
Consiliul Superior al Magistraturii confirmă, într-un răspuns la o solicitare adresată de Epoch Times, că preşedintele instituţiei, Bogdan Mateescu, a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a realiza cercetări cu privire la judecătorul care l-a achitat definitiv pe Radu Mazăre într-unul dintre dosare, în care fostul primar fusese condamnat la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în primă instanţă.
Fostul primar al Constanței Radu Mazăre a fost achitat definitiv în dosarul terenurilor din centrul stațiunii Mamaia, vândute la prețuri derizorii, transmite Info Sud-Est. Speța a fost instrumentată de DNA Constanța, iar procurorii au arătat în rechizitoriu cum 1,5 hectare de teren aferent al Palatului Reginei Maria au fost vândute cu doar 23 de euro/mp. La acea vreme, un metru pătrat de teren din Mamaia se vindea cu prețuri cuprinse între 100 și 300 de euro.
În aceeași speță, Mazăre a mai fost trimis în judecată pentru vânzarea subevaluată a terenului aferent Cazinoului din stațiune, care a ajuns la o societate deținută de Sorina Hortolomei Moscu, una dintre apropiatele fostului primar. În primă instanță, Radu Mazăre a fost condamnat la 6 ani și jumătate de închisoare cu executare.
Judecătorii care l-au achitat luni pe Radu Mazăre sunt Marius Cristian Epure, președintele Curții de Apel Constanța, și Adriana Ispas, judecător care a făcut opinie separată și în speța în care a fost condamnat definitiv afaceristul fugar Sorin Strutinsky, prieten al fostului primar. Strutinsky ar fi trebuit să fie în închisoare pentru 10 ani și 8 luni după ce a fost găsit vinovat pentru trafic de influență și spălare de bani. Citește mai mult pe G4 Media
CSM sesizează Inspecţia Judiciară pentru modul în care Adina Florea a făcut ancheta în cazul Kovesi
Miercuri, 13 ianuarie 2021, Agerpres
Secţia pentru procurori a CSM a decis, marţi, în unanimitate, sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la posibila săvârşire de către Adina Florea, procuror la Secţia specială, a unei abateri disciplinare, constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă în legătură cu modul în care a dispus în anul 2019 măsura controlului judiciar faţă de Laura Codruţa Kovesi.
“În şedinţa din data de 12 ianuarie 2021, Secţia pentru procurori, în unanimitate, în urma suplimentării ordinii de zi, a dispus în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări conform competenţelor legale, cu privire la posibila săvârşire de către doamna procuror Adina Florea din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, a abaterii disciplinare prevăzută de dispoziţiile art. 99 alin. 1 lit. t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, în ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor de drept material şi procesual în procedura luării măsurii preventive a controlului judiciar faţă de procurorii Laura Codruţa Kovesi şi Alfred Savu”, se arată într-un comunicat al CSM.
Potrivit CSM, măsura a fost dispusă în urma publicării în mass-media, prin intermediul mai multor articole de presă, a considerentelor reţinute în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care au fost admise, în anul 2019 şi anul 2020, contestaţiile formulate împotriva măsurii preventive a controlului judiciar dispus faţă de Laura Codruţa Kovesi şi Alfred Savu. Citește mai mult
Judecătorii ÎCCJ care l-au condamnat pe Robert Roșu au depus plângeri
Luni, 11 ianuarie 2021, Lumea Justiției
Judecătorii ÎCCJ care l-au condamnat pe avocatul Robert Roşu în dosarul Ferma Băneasa (Ionuț Matei, Florentina Dragomir, Alina Ioana Ilie) au depus recent o plângere la Inspecţia Judiciară şi acuză o formă de presiune inacceptabilă la adresa lor şi a magistraţilor în general.
Ionuţ Matei, Florentina Dragomir şi Ilie au ajuns la această concluzie după mai proteste faţă de situaţia avocatului Robert Roşu. Nu au fost doar acţiunile colegilor avocaţi care au ieşit în stradă pentru a trage un semnal de alarmă.
„Atacul fără precedent împotriva judecătorilor de la cea mai înalta instanță reprezintă un atentat la independența justiției… Scopul îl constituie intimidarea și crearea unei stări de temere în rândul magistraților de la toate instanțele și parchetele”, arată magistraţii citaţi.
IJ urmează să emită un raport în urmă sesizării formulate de judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir și Alina Ioana Ilie. Raportul va fi discutat apoi în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Citește mai mult pe Lumea Justiției
Stelian Ion: CSM să aibă un drept de veto față de propunerile pentru șefia marilor parchete
Miercuri, 6 ianuarie 2021, Hotnews –
Judecătoarea Gabriela Baltag către Iohannis: Obiceiul dumneavoastră de a face politică în CSM este evident
Vineri, 4 decembrie 2020, Agerpres
Judecătoarea Gabriela Baltag l-a rugat joi pe preşedintele Klaus Iohannis să nu aducă “dezbinare” în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii, spunând că este evident obiceiul şefului statului de a face politică în CSM.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la şedinţa plenului CSM, în cadrul căreia a fost prezentat bilanţul activităţii instituţiei pe anul în curs.
După ce preşedintele le-a spus membrilor CSM că sistemul judiciar aşteaptă de la Consiliul Superior al Magistraturii un rol activ, o abordare constructivă şi matură, lipsită de partizanat în ceea ce priveşte temele cele mai “arzătoare” din domeniu, câţiva membri ai CSM au luat cuvântul.
Prima a fost judecătoarea Gabriela Baltag, care l-a rugat pe preşedinte să nu mai facă politică la şedinţele CSM şi să nu dezbine instituţia.
“Domnule preşedinte, nu mi-am făcut un obicei şi nu mi-aş fi dorit să iau cuvântul, dar pentru că, din păcate, obiceiul dumneavoastră de a face politică în CSM este evident, aş vrea să vă adresez o rugăminte, care vine din partea mea şi nu numai a mea, ci şi din partea altor magistraţi ai acestei ţări. Vă adresez rugămintea, poate măcar la finalul mandatului nostru, nu veţi mai aduce dezbinare în această instituţie, pentru că suntem suficient de dezbinaţi”, i-a spus Baltag preşedintelui.
De asemenea, judecătoarea l-a întrebat pe Iohannis de posibilitatea ca serviciile de informaţii “să fie din nou pe val în Justiţie”.
“Ştiu că sunteţi creştin, vă văd de multe ori la televizor duminica. Ştiţi că la sfârşitul vieţii nu suntem întrebaţi sau nu dăm socoteală pentru cât am urât, ci pentru cât am iubit şi iertat. Dacă tot sunteţi oaspetele nostru, musafir cum spuneţi dumneavoastră, aş vrea să nu lăsăm să treacă această zi fără să spuneţi colegilor noştri şi societăţii căreia vă adresaţi cum vă raportaţi dumneavoastră la posibilitatea de a fi din nou pe val în Justiţie serviciile de informaţii, indiferent de numele lor. Ştiu că v-am auzit în octombrie vorbind de faptul că nu veţi agrea acest lucru, însă să nu uităm, domnule preşedinte, că, în septembrie, aţi dat un vot în CSAT pe această problemă şi nu îmi explic dacă va exista o hotărâre de retractare faţă de viziunea dumneavoastră din octombrie. M-aş bucura dacă aş afla răspunsul la această problemă”, s-a adresat Baltag şefului statului, fără a primi însă o replică din partea lui Iohannis. Citește mai mult
CSM refuză să dea aviz pe legea de modificare a securităţii naţionale; Baltag: un proiect monstruos
Miercuri, 16 decembrie 2020, Agerpres
Plenul CSM a refuzat marţi să emită un aviz şi a dat doar un punct de vedere negativ în legătură cu propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de modificare şi completare a Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, care permite folosirea din nou a informaţiilor strânse de serviciile secrete în anchetele penale.
“Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu se impune emiterea unui aviz de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României (majoritate: 8 voturi pentru ‘se impune emiterea avizului’; 10 voturi pentru ‘nu se impune emiterea avizului’)”, se arată în decizia CSM.
Pe de altă parte, Plenul CSM a hotărât transmiterea unui punct de vedere negativ faţă de propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991, decizia fiind luată cu 11 voturi pentru.
În timpul dezbaterilor din şedinţa Consiliului, o parte dintre membrii CSM au adus acuze grave acestei iniţiative legislative, pe motiv că implicarea din nou a serviciilor de informaţii în anchetele penale ar fi un pericol pentru democraţie.
“Proiectul de modificare legislativă este unul profund viciat. Viciul viciilor, spun eu, este sfidarea. Mi se pare că această propunere legislativă sfidează ordinea constituţională şi sfidează democraţia. Cadrul constituţional al derulării procedurilor judiciare în România este foarte bine conturat. În niciun capitol sau text din Constituţie nu vom găsi decât instanţele de judecată şi Ministerul Public competente să deruleze vreun act în legătură cu actul de justiţie. Eu cred că democraţia ar înceta să mai funcţioneze în parametrii constituţionali în momentul în care serviciile secrete ar interfera în actul de justiţie”, a declarat judecătoarea Lia Savonea.
Un alt membru al CSM, judecătoarea Gabriela Baltag, a spus că proiectul este unul “monstruos”, care ar permite Securităţii să revină în sistemul judiciar.
“Consider că CSM nu trebuie să dea un aviz pe acest proiect de lege. Este trist că, la mai bine de 31 de ani de la Revoluţie, ne gândim să acceptăm ideea că am putea să întoarcem Securitatea în activitatea judiciară. Oficial, că bănuiesc probabil nu prea a plecat niciodată din sistemul judiciar. Citește mai mult
Noul șef al CSM, Bogdan Mateescu: „Secţia specială, aşa cum este organizată astăzi, nu este eficientă”
Joi, 3 decembrie 2020, G4 Media
Judecătorul Bogdan Mateescu, ales joi preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, astfel cum este ea organizată astăzi, „nu este eficientă”, transmite Agerpres.
Întrebat de ziariști dacă mai susţine desfiinţarea SIIJ, Mateescu a răspuns: „Astfel cum este organizată astăzi, nu este eficientă. Împreună, în schimb, cu sistemul judiciar, cu partenerii noştri, în crearea unei propuneri corespunzătoare va trebui să găsim o soluţie astfel încât drepturile şi libertăţile şi independenţa judecătorului să fie respectate, însă, în acelaşi timp, să asigurăm eficienţa sub aspectul tragerii la răspundere penală şi a magistraţilor care greşesc”.
Bogdan Mateescu a dat asigurări că justiţia în independenţa sa nu se disociază de ideea de responsabilitate.
„Este o onoare şi o imensă responsabilitate pentru mine, mai ales în condiţiile în care ne aşteaptă un an extraordinar de dificil, în contextul destul de dificil în care ne aflăm şi în contextul modificării legilor Justiţiei. Vreau să asigur magistratura că în CSM va avea în continuare un sprijin. Consiliul se va preocupa şi anul viitor pentru apărarea în termenii cei mai optimi a independenţei sale. Citește mai mult
Bogdan Mateescu este noul președinte al CSM
Joi, 3 decembrie 2020, Știri Juridice –
Judecătorul Bogdan Mateescu a fost desemnat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a candida la funcţia de preşedinte al CSM.
Procurorul Florin Deac a fost desemnat vicepreședinte al CSM.
Bogdan Mateescu a obţinut 7 voturi pentru şi 2 împotrivă, reuşind să obţină mai multe voturi decât judecătoarea Evelina Mirela Oprina.
CSM îşi alege noua conducere; Klaus Iohannis participă la prezentarea raportului de activitate
Joi, 3 decembrie 2020, Agerpres
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneşte, joi, pentru a-şi alege noua conducere – preşedintele şi vicepreşedintele.
Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM se află şi prezentarea raportului de activitate a instituţiei pe anul 2020, în mandatul judecătorului Nicoleta Margareta Ţînţ – preşedinte şi al procurorului Tatiana Toader – vicepreşedinte. Preşedinte Klaus Iohannis a anunţat că va fi prezent la bilanţ.
Judecătorul Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a anunţat, pe 19 noiembrie, că urmează să candideze pentru funcţia de preşedinte al CSM.
Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea lor referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare. CSM are în componenţă 19 membri: 9 judecători şi 5 procurori aleşi de în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor… Citește mai mult
Judecătorul Bogdan Mateescu anunță pe Facebook că va candida la președinția CSM
Vineri, 20 noiembrie 2020, Știri Juridice
Bogdan Mateescu: „Consider că este esenţial pentru magistratură, dar şi pentru societate un Consiliu coerent, care să contribuie cu toată energia lui şi cu toată forţa argumentelor miilor de magistraţi la îmbunătăţirea cadrului legal care să le apere cu adevărat independenţa, în contextul imensei responsabilităţi pe care o poartă. Un Consiliu care să depună toate eforturile posibile pentru a fi îndeplinite condiţiile necesare înfăptuirii unui act de justiţie de calitate în beneficiul cetăţenilor, dar şi pentru a asigura păstrarea standardelor de demnitate şi de conduită ataşate statutului de magistrat”.
Răzvan Horațiu Radu, numit de CSM reprezentant al României în cadrul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni
Miercuri, 18 noiembrie 2020, G4 Media
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât marți să desemneze pe Răzvan Horațiu Radu ca reprezentant al României în cadrul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, potrivit ordinii de zi a CSM.
Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni funcționează în cadrul Consiliului Europei și s-a remarcat în perioada 2017 – 2019 prin poziții care au apărat poziția procurorilor români, în contextul modificărilor legislative impuse de majoritatea PSD-ALDE.
Răzvan Horațiu Radu este procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și membru al Comitetului pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante, un organism al Consiliul Europei. El a fost agent guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE. Citește mai mult
Reacția reprezentanților societatii civile din CSM, Victor Alistar si Romeu Chelariu, dupî revolta avocaților care au acuzat CSM de încălcarea legii
Luni, 16 noiembrie 2020, Lumea Justiției
Reprezentanții societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, Victor Alistar și Romeu Chelariu au reacționat în cel mai nou scandal în care este implicat CSM. Ne referim la revolta avocaților împotriva judecătorilor din CSM, care contrar art. 91 alin. (4) din Codul de procedura penala au decis ca delegațiile avocaților din oficiu pot fi menținute și după prezentarea apărătorilor aleși (decizie luata cu opinia separata a judecătoarelor Gabriela Baltag și Evelina Oprina).
Astfel, într-o informare de presa, cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM arata ca opinia lor a fost în concordanta cu pozițiile exprimate de UNBR, barourile din Romania și APADOR-CH, care au condamnat interpretarea data de judecătorii din Consiliu în problema avocaților din oficiu. De asemenea, Victor Alistar și Romeu Chelariu amintesc faptul ca dreptul la apărare este unul fundamental garantat de Constituția României, ca normele de procedura sunt de stricta, imediata și imperativa aplicare fără a permite organelor judiciare derogări de la lege (nici măcar în cazuri excepționale). Citește restul articolului pe Lumea Justiției
Mesajul judecătoarei Evelina Oprina (CSM) de Ziua Europeană a Justiției
Luni, 26 octombrie 2020, Știri Juridice
Evelina Oprina: „Simbolistica zilei de astazi este despre constientizare si responsabilizare, despre nevoia de transparenta si accesibilitate in infaptuirea actului de justitie, despre educatie juridica, dar si despre deschidere si comunicare.
Principiile accesului liber la justitie, dreptului la aparare si la un proces echitabil sunt doar cateva dintre preocuparile constante ce trebuie sa anime institutiile si autoritatile statului din domeniul justitiei, dar si profesionistii dreptului.
Ziua de azi imi da prilejul de a reitera ca valori precum echilibrul, moderatia si seninatatea trebuie sa ramana coordonatele unui act de justitie independent si impartial, ca este absolut necesar ca preocuparile periferice ale unora dintre cei ce vremelnic decid soarta justitiei sa fie abandonate imediat, iar cetateanul sa redevina centrul atentiei si interesului justitiei.
La multi ani justitiei romane si europene!” Citește mai mult
Forumul Judecătorilor din România solicită CSM să anuleze concursul actual de promovare la Înalta Curte
Luni, 26 octombrie 2020, Știri Juridice
Asociația Forumul Judecătorilor din România a atras atenția constant asupra necesității existenței garanțiilor privind meritocrația și șansele egale pentru fiecare concurent înscris la concursul de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Modificările aduse în anul 2018 legilor justiției, inclusiv asupra modalității de derulare a concursurilor din perioada recentă, afectează dreptul/interesul judecătorilor de a participa la concursuri pentru accederea la funcțiile de elită, în condițiile în care organizarea și desfășurarea acestora este fiind apanajul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și al unui număr extrem de redus de examinatori numiți de aceasta, aproape mereu aceiași, în lipsa oricăror interdicții de desemnare în comisii în cadrul unor examene/concursuri consecutive.
O reformă reală este absolut necesară și nu mai poate întârzia, cadrul legislativ actual ignorând recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, ca materializare a obligației pe care România și-a asumat-o, la momentul aderării la UE, de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță. Citește mai mult
Informare privind modul de soluționare a sesizării adresată DNA de către doamna judecător Evelina Oprina, membru ales al CSM
Joi, 15 octombrie 2020, Știri Juridice
Biroul de informare publică şi relații cu mass media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:
La data de 13.10.2020 a fost comunicată Consiliului Superior al Magistraturii ordonanța emisă la 12.10.2020 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin care s-a dispus clasarea cauzei înregistrate în urma sesizării formulate de către doamna judecător Oprina Evelina Mirela, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.
Sesizarea a fost înregistrată inițial la Direcția Națională Anticorupție și calificată ulterior drept denunț față de neîndeplinirea dispozițiilor art. 23 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancționarea faptelor de corupție.
Potrivit celor reținute în ordonanța de clasare, denunțătoarea a arătat că există posibilitatea săvârșirii unor fapte de corupție prevăzute de Legea nr.78/2000 în contextul atribuirii și executării unui contract de prestări servicii în cadrul unui proiect cu fonduri europene derulat de Consiliul Superior al Magistraturii. Citește mai mult
Procurorul militar Bogdan Pîrlog, cercetat disciplinar în urma unui interviu acordat HotNews
Marți, 6 octombrie 2020, HotNews
Prim-procurorul adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Bogdan Pîrlog, este vizat de o nouă cercetare disciplinară – a șaptea -, de această dată fiindu-i imputate declarațiile făcute într-un interviu acordat HotNews.ro în luna iulie, după decizia DIICOT de clasare a dosarului 10 august. Printre altele, el critica numirea Giorgianei Hosu la șefia DIICOT, în condițiile în care soțul acesteia este judecat pentru corupție. Între timp, Dan Hosu a fost condamnat în prima instanță, iar Giorgiana Hosu a demisionat.
Prim-procurorul adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Bogdan Pîrlog, cel care a deschis dosarul privind intervenția în forță a jandarmilor la protestul din 10 august 2018, a vorbit în 16 iulie, la interviurile HotNews.ro LIVE, despre violențele de atunci din Piața Victoriei, despre “coregrafia foarte bine pusă” la punct a persoanelor violente și despre organizarea dispozitivelor jandarmilor într-un mod total diferit față de alte mitinguri, nemaintervenind, de exemplu, pentru a crea un cordon astfel încît să fie protejate persoanele pașnice. “În Piață erau 36-37 de grade, nu puteai să te miști, se dădea cu gaze, cui îi ardea să fie amuzat?”, a răspuns procurorul, întrebat despre unul dintre argumentele DIICOT din dosarul de clasare că “a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat”. Inspecția Judiciară arată, în rezoluția de începere a cercetării disciplinare a procurorului militar. Citește mai mult
CSM: proiectele aflate în dezbatere au fost elaborate fără consultarea şi implicarea instanțelor judecătorești, parchetelor sau a Consiliului Superior al Magistraturii
Vineri, 2 octombrie 2020, Știri Juridice
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act cu îngrijorare de proiectele de modificare a Legilor justiției astfel cum au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției la data de 30 septembrie 2020.
În acest context, Consiliul aduce la cunoștința opiniei publice că proiectele aflate în dezbatere au fost elaborate fără consultarea şi implicarea instanțelor judecătorești, parchetelor sau a Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii susține în mod ferm că orice viitoare reglementare în materie trebuie să conțină suficiente garanții privind independența magistraților, separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor şi asigurarea rolului constituțional al Consiliului. Citește mai mult
Georgiana Hosu va lucra la Parchetul General după demisia de la șefia DIICOT
Miercuri, 30 septembrie 2020, Știri Juridice
Secţia pentru procurori a CSM a decis ca Giorgiana Hosu să fie mutată la Parchetul General, după ce aceasta şi-a dat demisia din funcţia de şef al DIICOT.
“Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât continuarea activităţii doamnei procuror Hosu Elena – Giorgiana în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 26.09.2020, ca urmare a eliberării din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin demisie, începând cu data de 25.09.2020”, se arată în decizia CSM.
Giorgiana Hosu a solicitat CSM să-şi continue activitatea ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Serviciul de îndrumare şi control.
Hosu a demisionat de la şefia DIICOT, după ce soţul său, fostul poliţist Dan Hosu, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul ‘Carpatica Asig’, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii. Citește mai mult
CSM a respins acțiunile disciplinare promovate împotriva Laurei Codruța Kovesi și a altor doi procurori DNA
UPDATE
Miercuri, 16 septembrie 2020, Știri Juridice
Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a respins acțiunile formulate de Inspecția Judiciară cu privire la săvârșirea de către fostul procuror-șef al DNA Laura Codruța Kovesi și a foștilor procurori DNA, Marius Iacob și Cristi Ardelean, a unor abateri disciplinare, în trei cazuri diferite. Deciziile CSM pot fi contestate la Înalta Curte.
– În cazul Laurei Codruța Kovesi, CSM a respins acțiunea disciplinară pe motiv că a rămas „fără obiect”.
– În cazul fostului adjunct al procurorului-șef DNA, Marius Iacob, în prezent procuror în Parchetul General, acțiunea disciplinară a fost respinsă ca neîntemeiată.
– În cazul procurorului Cristi Ardelean, în prezent la Parchetul tribunalului Bihor, CSM a constatat nulitatea acțiunii disciplinare. Minuta CSM poate fi citită aici.
ARTICOLUL INIȚIAL – Miercuri, 16 septembrie 2020, Agerpres
Secţia pentru procurori a CSM va discuta acţiunile formulate de Inspecţia Judiciară cu privire la săvârşirea de către Laura Codruţa Kovesi şi Marius Iacob, a unor abateri disciplinare. Citește mai mult
CSM a anunţat concursul pentru selecţia candidatului României la funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Sâmbătă, 1 august 2020, Știri Juridice
În condițiile în care, în 6 octombrie 2021 expiră mandatele a paisprezece judecători şi a şase avocaţi generali din cadrul CJUE, printre care şi mandatul judecătorului român, statele membre sunt invitate să transmită propunerile lor pentru posturile vacante de judecători şi avocaţi generali până la data de 30 noiembrie 2020.
Judecătorii şi avocaţii generali ai Curţii de Justiţie sunt aleşi dintre personalităţile care oferă toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale sau care sunt jurisconsulţi ale căror competenţe sunt recunoscute. Aceştia sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul 255 TFUE.
Judecătorii Curţii de Justiţie nu pot exercita nicio funcţie politică sau administrativă. Aceştia nu pot exercita nicio activitate profesională, fie că este sau nu remunerată, în afara cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepţional. La instalarea în funcţie, judecătorii îşi iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funcţiei lor şi după încetarea acesteia, obligaţiile care decurg din aceasta, în special îndatoririle de a da dovadă de onestitate şi de discreţie în acceptarea anumitor poziţii sau avantaje, după încetarea funcţiei lor. Comunicatul integral al CSM.
CSM: Premierul Ludovic Orban a afectat independenţa puterii judecătoreşti
Sâmbătă, 25 iulie 2020, G4 Media
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis că premierul Ludovic Orban a afectat independenţa puterii judecătoreşti atunci când i-a îndemnat pe pe magistraţi „să judece cu mai multă atenţie”. Scorul a fost de 6 voturi pentru, 2 împotrivă şi 3 voturi au fost nule.
Orban a fost reclamat de şefa forului după ce premierul i-a „îndemnat” pe magistraţi „să judece cu mai multă atenţie”. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Nicoleta Ţînţ, a anuntat pe 25 iunie, în ședința Plenului, că a sesizat Inspectia Judiciară „pentru a face verificări, în temeiul art. 30 din Legea 317/2004”.
Orban a făcut declarația în contextul în care Curtea de Apel Bucureşti a suspendat hotărârea de guvern privind reorganizarea Ministerului Finanţelor Publice: „Este vorba despre o suspendare care este decisă până la judecarea de fond. Sigur că nu pot să nu îmi pun întrebări ce treabă există în această procedură. Eu cred că managementul unui minister trebuie să îşi organizeze ministerul aşa cum consideră necesar. Nu suntem la primele astfel de decizii şi aici chiar îi îndemn pe judecători să judece cu mai multă atenţie, pentru că în elaborarea hotărârilor de guvern de organizare şi funcţionare ale ministerelor, ale autorităţilor administraţiei centrale, conducătorii acestor instituţii au posibilitatea legală de a-şi organiza activitatea în departamente, direcţii generale, aşa cum consideră ei că este bine. Dacă în felul ăsta se suspendă hotărâri de guvern privitor la reorganizarea unor ministere, reforma în administraţie va fi întârziată, pentru că cine ştie când se va ajunge la judecarea pe fond, iar suspendarea unui act normativ nu mi se pare corectă”.
CSM discută raportul Inspecției Judiciare privitor la Laura Codruța Kovesi și Marius Iacob
Miercuri, 22 iulie 2020, Agerpres
Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută miercuri acţiunile formulate de Inspecţia Judiciară (IJ) cu privire la săvârşirea de către fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi şi fostul adjunct al acesteia, Marius Iacob, a unor abateri disciplinare.
Pe 10 iunie, Secţia pentru procurori a amânat pentru 22 iulie discutarea acestor acţiuni.
Potrivit IJ, în cazul Laurei Codruţa Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017: „concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei generate de decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare ‘cu miniştri’, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, arată Inspecția Judiciară. Citește mai mult
Judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, suspendată 6 luni din magistratură de Secția pentru judecători
Joi, 16 iulie 2020, G4Media
Fosta președintă a Tribunalului Bihor, judecătoarea Crina Muntean, a fost sancționată de Secția pentru judecători a CSM cu suspendarea din magistratură pe o perioadă de 6 luni pentru un interviu acordat revistei Newsweek.ro, potrivit unui comunicat al CSM.
Decizia a fost luată cu 6 voturi, printre care fosta șefă a CSM, Lia Savonea, și actuala șefă, Rodica Țînț, au explicat pentu G4media.ro surse judiciare. Un vot pentru o sancțiune mai blândă de genul avertisment a dat judecătorul Bogdan Mateescu, iar membrii CSM Mihai Bălan și Andrea Chiș au votat pentru respingerea acțiunii disciplinare inițiate de Inspecția judiciară. Judecătoarea Muntean a fost găsită vinovată pentru ”manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
Judecătoarea Crina Muntean a dat un interviu în revista Newsweek.ro în care a avertizat asupra pericolului reactivării rețelelor de interese din Justiția locală. Crina Muntean: Putem vorbi despre reactivarea unor „reţele de interese în justiţia locală“, chiar de o tendinţă de construire de noi reţele de interese. Citește mai mult
Președintele CSM: Datoria noastră este să protejăm cetățeni de orice formă de arbitrariu
Duminică, 5 iulie 2020, Știri juridice
Nicoleta Țînț, președintele CSM, a transmis într-un mesaj prilejuit de Ziua Justiției că este de datoria magistraților să protejeze cetățenii împotriva oricărei forme de arbitrariu.
Nicoleta Țînț: „Aşa cum obişnuim de peste două decenii, în prima duminică a lunii iulie sărbătorim Ziua Justiţiei, eveniment cu o deosebită însemnătate pentru profesioniştii dreptului, ce are menirea de a reaminti – simbolic – importanţa şi rolul unui act de justiţie de calitate, ca reper al societăţii democratice. (…) Simbolistica profundă a acestei zile de sărbătoare pentru justiţia românească îmi oferă ocazia de a reaminti că este datoria noastră, prin unitate profesională şi morală, să identificăm toate pârghiile necesare pentru menţinerea actului de justiţie la cele mai înalte standarde, în scopul protejării fiecărui cetăţean împotriva oricărei forme de arbitrariu. Acest deziderat îl putem atinge numai conlucrând spre găsirea echilibrului social necesar respectării supremaţiei legii”.
În încheiere, Nicoleta Ţînţ a mulţumit magistraţilor „pentru curajul, dedicarea şi profesionalismul” cu care au acţionat într-un an marcat de evenimente: „Mai mult ca oricând, îmi doresc ca mesajul meu să fie unul de solidaritate şi responsabilitate, în momentele dificile prin care trece nu doar societatea românească, ci întreaga omenire. Mulţumesc corpului magistraţilor pentru curajul, dedicarea şi profesionalismul cu care şi-au adus la îndeplinire menirea, într-un an marcat de evenimente fără precedent. Citește mai mult
CSM nu este de acord cu adoptarea, de către Parlamentul României, a unor măsuri care afectează statutul magistratului
Vineri, 19 iunie 2020, Știri Juridice
Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă ferm dezacordul și îngrijorarea față de adoptarea, de către Parlamentul României, a unor măsuri care afectează statutul magistratului. Astfel, printr-un procedeu legislativ disimulat, a fost adoptată măsura supraimpozitării progresive a pensiei de serviciu a judecătorilor și procurorilor, cu consecința eliminării acestei garanții constituționale. Consiliul Superior al Magistraturii susține și de această dată, în totalitate, demersul legal al SIIJ, de sesizare a Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare. Citește mai mult
CSM a propus din 2016 modificarea legii in privinta eliberarii conditionate pentru criminali. Raluca Pruna a refuzat
Vineri, 19 iunie 2020, Știri Juridice
Judecătorii au cerut în 2016, prin Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ministrului Justiției de atunci, Raluca Prună, să avizeze favorabil mai multe propuneri de modificare a Codului Penal astfel încât condamnații cu pedepse peste 10 ani, pentru fapte grave, recidiviști, să nu mai beneficieze de liberare condiționată. Raluca Prună s-a opus. Argumentul fostului ministru al Justiției este acela că dacă nu ar exista măcar în plan teoretic posibilitatea de liberare condiționată s-ar încălca art 3. din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Iată argumentele invocate de Raluca Prună în documentul de răspuns trimis Consiliului Superior al Magistraturii. Citește mai mult
Consiliul Superior al Magistraturii: subfinanțare și deficit cronic de personal
Vineri, 19 iunie 2020, Știri Juridice
În 18 iunie 2020, a avut loc la sediul Consiliului întâlnirea dintre reprezentanții CSM, ministrul justiției și ministrul finanțelor publice, în cadrul căreia au fost prezentate nevoile acute ale instanțelor judecătorești, precum:
– deficitul cronic de personal auxiliar,
– situația sediilor improprii ale instanțelor judecătorești și
– subfinanțarea din perspectiva dotărilor și a infrastructurii IT. Mai mult
Colaborare între CSM și Consiliul de mediere în privința soluționărilor litigiilor
Marți, 9 iunie 2020, Știri Juridice
În 9 iunie 2020 a avut loc întâlnirea dintre reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii și reprezentanții Consiliului de Mediere în cadrul căreia ambele părți participante au reafirmat disponibilitatea de colaborare, în scopul identificării de soluții benefice pentru justițiabili din perspectiva soluționării litigiilor pe calea medierii, în condițiile legii. Citește mai mult