Lucian Duță, fostul şef al CNAS - condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 6 ani închisoare pentru luare de mită
Luni, 25 iulie 2022, Agerpres
Lucian Duţă, fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost condamnat definitiv, luni, de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de DNA că a primit o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software.
Curtea de Apel Bucureşti a menţinut pedepsa aplicată lui Duţă de Tribunalul Bucureşti în noiembrie 2020.
De asemenea, CAB a confirmat decizia tribunalului privind confiscarea sumei de 6.300.000 euro de la Lucian Duţă.
Tribunalul mai dispusese menţinerea sechestrului pe suma de 2.183.820 aflată în conturile din Elveţia ale societăţii Eurotrust Invest Inc. şi pe suma de 1.503.000 euro primită de Euroinvest Development SRL şi investită într-o construcţie şi teren de pe strada Jean Monnet din Bucureşti.
În plus, a fost instituit sechestru asigurător asupra tuturor bunurilor lui Duţă, prezente şi viitoare, în limita sumei de 2.294.187 euro (având în vedere că suma totală primită cu titlul de mită de inculpat a fost de 6.300.000 de euro, iar în limita sumei de 4.005.813 euro au fost identificate sumele de bani şi bunurile imobile ce fac obiectul sechestrului).
Lucian Duţă a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2018, fiind acuzat că, în perioada 2010 – 2012, în calitate de preşedinte al CNAS, a pretins de la reprezentanţii a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adiţional sau contract pe care l-a semnat în această calitate şi a primit suma totală de 6.300.000 de euro, dintre care 5.500.000 euro prin transferuri bancare şi 800.000 euro în numerar.
Sumele de bani au fost remise lui Duţă fie în numerar (în mai multe tranşe), fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile şi cu conturi bancare deschise în Elveţia.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra sumei de 2.183.820 euro identificată într-un cont bancar din Elveţia, asupra unui teren cu construcţie S+P+4, asupra a trei apartamente şi asupra unui autoturism.
Pe 4 aprilie 2018, DNA anunţa că i-a fixat lui Duţă o cauţiune de 4.500.000 de lei.
DNA mai susţinea atunci că Lucian Duţă ar fi primit mită în legătură cu încheierea şi derularea unui act adiţional la contractul pentru realizarea unui parteneriat pentru proiectarea, construirea şi operarea unui sistem informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România.
De asemenea, el ar fi primit bani în legătură cu încheierea şi derularea unui acord-cadru de servicii ce avea ca obiect furnizarea soluţiei informatice de implementare a Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate şi interconectarea acestora cu Sistemul Informatic Unic Integrat.
Antena 3: Sorin Oprescu nu va fi extrădat din Grecia, din cauza condiţiilor de detenție din închisorile din România
Joi, 21 iulie 2022, Antena 3
Decizia judecătorilor eleni a venit joi la prânz, după ce Sorin Oprescu s-a prezentat în fața acestora în procesul privind extrădarea sa.
În urmă cu aproape două luni, magistrații au decis ca el să fie judecat în stare de libertate, după ce inițial fusese arestat preventiv după ce plecase din România, în momentul în care s-a dat sentința în dosarul său.
Acum, la aproape două luni distanță, Sorin Oprescu primește și decizia în procesul extrădării.
Magistrații eleni consideră că Sorin Oprescu nu va avea parte de condiții decente în închisorile din România, dacă va fi extrădat şi nu se va putea trata pentru bolile de care suferă (diabet şi alte boli asociate).
Astfel, magistrații eleni au hotărât ca acesta să nu fie extrădat. El rămâne așadar în Grecia pe perioadă nedeterminată.
Se încheie, practic, acest capitol al extrădării sale şi rămâne de văzut dacă procuratura elenă va mai face apel la această decizie.
Ciuvică cere revizuirea sentinței din procesul pe care i l-a intentat Băsescu
Vineri, 10 iunie 2022, Știri Juridice
Vineri, 10 iunie 2022, se judecă la Tribunalul București cererea prin care Mugur Ciuvică solicită revizuirea hotărârii judecătorești din 2005 prin care a fost obligat să-i plătească daune lui Traian Băsescu. Băsescu îl dăduse în judecată pentru că Ciuvică spusese despre el că a colaborat cu Securitatea.
Într-o conferință de presă din 15 februarie 2004, Mugur Ciuvică a prezentat documente care demonstrau că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. Băsescu i-a intentat un proces, susținând că nu a avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate și că niciodată nu a fost contactat de un reprezentant al Securității.
În ciuda documentelor prezentate de Ciuvică și a unei adrese transmise instanței de Ministerul Apărării în care se spunea negru pe alb că Băsescu a fost colaborator al Securității, Tribunalul București i-a dat dreptate lui Băsescu. Sentința a fost dată la puțin timp după ce acesta devenise Președintele României.
La baza sentinței a stat o Decizie a CNSAS în care se spunea că „lui Băsescu nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securității”. La acea dată, șefa Departamentului Investigații a CNSAS era Germina Nagâț, care a intervenit și public în favoarea lui Băsescu. Nagâț este, în prezent, membră în Colegiul CNSAS, susținută de USR.
În realitate, așa cum a stabilit definitiv Înalta Curte de Justiție și Casație pe 23 martie 2022, Băsescu este fostul informator Petrov, care și-a turnat la Securitate colegii de la Institutul de Marină.
Declarația făcută de Mugur Ciuvică în 2004, în urma căreia a fost dat în judecată de Băsescu, poate fi citită aici.
Judecătoarea Corina Corbu - singurul candidat înscris pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi
Miercuri, 25 mai 2022, Agerpres
Judecătoarea Corina-Alina Corbu, actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), este singurul candidat care s-a înscris în procedura de ocupare a acestei funcţii, potrivit listei publicate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Conform calendarului, ultima zi de depunere a candidaturilor a fost luni, urmând ca până pe data de 2 iunie să fie depus proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.
Începând cu data de 8 iunie, Secţia pentru judecători a CSM poate dispune analizarea candidaturilor şi aprobarea susţinerii interviului.
În scrisoarea de intenţie adresată preşedintelui CSM, Marian Budă, Corina Corbu spune că pe parcursul celor aproape trei ani în care a coordonat managementul Înaltei Curţi, aceasta a cunoscut “transformări importante”, dintre care unele şi-au găsit motivaţia în necesitatea de adaptare la o perioadă cu caracter extraordinar pe care a traversat-o atât sistemul judiciar, cât şi întreaga societate, dar cele mai multe au fost necesare tocmai pentru creşterea calităţii activităţii instanţei, a transparenţei acesteia şi, nu în ultimul rând, a refacerii relaţiei cu cetăţeanul, precum şi cu reprezentanţii celorlalte profesiuni juridice.
“Astfel, procesul de digitalizare a Instanţei supreme a reprezentat un real progres, în special din perspectiva beneficiarilor actului de justiţie. Reacţiile generate de operaţionalizarea dosarului electronic, a sistemului de comunicare electronică a actelor de procedură, a posibilităţii depunerii cererilor, documentelor sau petiţiilor direct prin site-ul propriu, precum şi numărul de accesări privind resursele disponibile prin biblioteca digitală de pe pagina de web a ICCJ îndreptăţesc o astfel de concluzie. Tot spre relaţia cu cetăţeanul au fost îndreptate şi proiectele deja realizate de creare a unui nou site web, cu resurse diversificate, sistematizate şi uşor accesibile cetăţenilor, dar şi faptul că întreaga jurisprudenţă ICCJ este în prezent disponibilă, universal şi gratuit, tuturor persoanelor interesate. Indexarea şi sistematizarea acesteia, precum şi îmbunătăţirea motorului de căutare au fost elemente menite să sporească capacitatea Curţii de a-şi disemina propria jurisprudenţă, ca factor unificator al practicii judiciare în general”, menţionează Corbu.
Ea mai arată că un element deosebit de important al unei justiţii eficiente este “previzibilitatea soluţiei”, iar creşterea gradului de diseminare a jurisprudenţei Înaltei Curţi consideră că este în măsură să contribuie “în mod vital” la consolidarea unui astfel de deziderat, putând conduce pe termen mediu şi lung chiar la o scădere a numărului de litigii care sunt în final deduse judecăţii.
Sorin Oprescu - condamnat definitiv la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru corupţie
Vineri, 13 mai 2022, Agerpres
Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă mărită de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
Potrivit deciziei instanţei, Sorin Oprescu a primit 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată; 6 ani pentru luare de mită, 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu şi 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor. Pedepse au fost contopite şi, prin adăugarea unui spor, a rezultat 10 ani şi 8 luni închisoare.
Instanţa a mai dispus confiscarea specială de la Oprescu a sumelor de 25.000 euro, 102.400 lei şi de 9.500 euro.
De asemenea, magistraţii au decis confiscarea extinsă a imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. Herăstrău, cumpărat de Sorin Oprescu, prin intermediul iubitei sale Adriana-Elena Nica.
În plus, a fost menţinut sechestrul asigurător asupra imobilului situat pe str. Covrigarului, sat Ciolpani, compus din casă, în suprafaţă de 526 mp şi teren în suprafaţă de 895 mp, aparţinând lui Sorin Oprescu.
Fostul primar trebuie să plătească şi 50.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
În acelaşi dosar, Bogdan Popa (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane) a primit 11 ani şi 6 luni închisoare, de la acesta fiind confiscate şi sumele de 12.053.249 lei şi 537.121 lei.
De asemenea, Cristian Stanca (fost şofer al lui Oprescu) a fost condamnat la 7 ani şi 2 luni.
Alte condamnări: Mircea Octavian Constantinescu (fost director al Direcţiei economice din Primăria Generală) – 6 ani şi 10 luni cu executare; Florin Şupeală (fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) – 7 ani închisoare cu executare; Ruxandra Avasiloae (fost director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti) – 2 ani şi 10 luni cu suspendare; Claudiu Bengalici (administrator al unei societăţi comerciale) – 6 ani şi 6 luni cu executare, Albu Romeo – 6 ani, Ion Niţă – 7 ani şi 10 luni.
Trebuie menţionat faptul că, iniţial, sentinţa în dosar ar fi trebuit dată în luna aprilie 2021, însă cele două judecătoare din complet – Daniela Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu – nu ajuns la un acord, astfel încât a fost cooptat un al treilea judecător prin formarea unui complet de divergenţă, iar dezbaterile în proces au fost reluate de la zero.
De altfel, unul dintre cei trei magistraţi a făcut opinie separată la pronunţarea sentinţei, în sensul desfiinţării unor probe de la dosar, respectiv a interceptărilor şi înregistrărilor audio/video realizate de SRI în dosar şi aplicării unor pedepse mai mici pentru inculpaţi.
În cazul lui Sorin Oprescu, acest judecător considera că fostul primar trebuie achitat pentru spălarea banilor şi abuz în serviciu, iar pentru celelalte infracţiuni să fie condamnat la 6 ani închisoare.
Potrivit DNA, de la finalul anului 2013, Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti.
“Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi”, precizează DNA.
Potrivit sursei citate, pe măsură ce alte persoane au aderat la grup în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări,culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider, respectiv primarul Capitalei, crearea unui eşalon de “secunzi” ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii.
“În acelaşi context, în cursul anului 2014, Sorin Oprescu a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului pe inculpaţii Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, persoane obediente faţă de Popa Bogdan Cornel, numit şi el la conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian”, spune DNA.
Cristian Stanca a fost angajat şi promovat la Administraţia Cimitirelor la insistenţele lui Oprescu, în vederea obţinerii unui control mai ridicat asupra deciziilor lui Bogdan Cornel Popa.
Procurorii arată că Sorin Oprescu a impus funcţionarilor din cadrul Administraţiei Cimitirelor şi Direcţiei de Resurse Umane din subordinea sa angajarea lui Cristian Stanca, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituţiei şi, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate,cu încălcarea prevederilor legale.
“La data de 5 septembrie 2015, Sorin Mircea Oprescu, în calitate de primar al municipiului Bucureşti, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii Popa Bogdan Cornel şi Stanca Cristian, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinşi în mod necuvenit de cei doi de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), în legătură cu un contract de execuţii lucrări în cadrul Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, susţin procurorii.
Procurorii mai spun că, în perioada 2013 – 2014, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi în legătură cu încheierea a două acorduri cadru, a pretins şi primit sume totalizând 2.798.941 lei de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), prin intermediul unor persoane şi firme controlate de el prin inculpaţii Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, respectiv controlate de Niţă Ion, susţinând că prin influenţa pe care o are asupra lui Sorin Oprescu şi Mircea-Octavian Constantinescu îi va determina să vireze cu prioritate sumele necesare către instituţia respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunţători şi să fie de acord cu executarea lucrărilor pentru beneficiarul CCPBPB, aflat în subordinea lui, de către societatea denunţătoare. În perioada mai – august 2015, în acelaşi context, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al Administraţiei Cimitirelor, împreună cu inculpatul Cristian Stanca, a pretins de la aceiaşi martori denunţători, prin intermediari, suma de 60.000 de euro, ca mită pentru Sorin Oprescu”, mai susţin anchetatorii.
Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.
Dosarul Colectiv: Cristian Popescu Piedone, condamnat la 4 ani de închisoare. Patronii clubului au primit pedepse între 6 ani și 11 ani de închisoare
Joi, 12 mai 2022, Agerpres
Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, în prezent edil al Sectorului 5, a fost condamnat definitiv, joi, de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv, în urma căreia au decedat 64 de persoane.
Iniţial, la instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti – Piedone primise 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, însă judecătorii de la CAB au admis, joi, apelul primarului şi au decis scăderea pedepsei la 4 ani închisoare cu executare.
De menţionat că, în timpul procesului, judecătorii de la CAB au eliminat forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu de care era acuzat Piedone.
Potrivit deciziei instanţei, Piedone a fost condamnat la patru ani închisoare pentru o infracţiune de abuz în serviciu, în legătură cu autorizaţia emisă de Primărie pentru clubul Colectiv şi achitat pentru altă infracţiune de abuz în serviciu.
“În temeiul art.297 alin.1 C.pen. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, condamnă pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu (autorizaţia SC Colectiv Club SRL). În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b),g) şi k) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public. În baza art.72 Cp deduce perioada reţinerii şi arestării preventive de la 06.11.2015 la 11.11.2015. În temeiul art.16 alin.1 lit. b teza I C.pr. pen. achită pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu (autorizaţia SC Noran Prompt SRL), fapta nefiind prevăzută de legea penală”, se arată în decizia instanţei.
În acelaşi dosar, patronii clubului Colectiv au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 6 şi 11 ani şi 8 luni de închisoare (la instanţa de fond, cei trei primiseră câte 11 ani şi 8 luni):
* Paul Gancea – 6 ani şi 4 luni de închisoare;
Firmele SC Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists trebuie să plătească fiecare o amendă penală de 47.000 lei.
În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv “au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015”.
Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu “nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.
Fostul primar Cristian Popescu-Piedone a fost acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.
Conform DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU Antonina Radu şi George Matei, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.
Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.
Anchetatorii arată că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.
Marius Aurelian Fleancu, ofiţer de poliţie judiciară, condamnat la cinci ani închisoare pentru o mită de un milion de euro
Marius Aurelian Fleancu, ofiţer de poliţie judiciară, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 5 ani şi 10 luni închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat că a cerut şi primit de la un om de afaceri suma de 1,1 milioane de euro, reprezentând mita pentru a-l ajuta la clasarea unui dosar în care acesta din urmă era cercetat pentru înşelăciune.
Potrivit deciziei instanţei, care nu este definitivă, Marius Aurelian Fleancu a fost condamnat la 4 ani şi 5 luni închisoare pentru luare de mită, 3 ani pentru trafic de influenţă şi 1 an şi 3 luni pentru permiterea accesului unei persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.
Pedepsele au fost contopite şi a fost adăugat un spor, rezultând o condamnare de 5 ani şi 10 luni închisoare, plus interdicţia de a exercita funcţia de poliţist pe o perioadă de cinci ani, după ce iese din penitenciar.
În acelaşi dosar a fost condamnat şi un complice al poliţistului, Cristian-Nicolae Ploaie, care a primit 4 ani închisoare cu executare.
Conform actului de acuzare al DNA, în perioada februarie – aprilie 2020, Marius Aurelian Fleancu era ofiţer de poliţie judiciară în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, fiind delegat la Parchetul General pentru a participa la o anchetă într-un dosar în care omul de afaceri Bogdan Savin, proprietarul grupului de firme Ager, era cercetat pentru înşelăciune.
Prin intermediul complicelui său, Cristian-Nicolae Ploaie, ofiţerul de poliţie a luat legătura cu omul de afaceri şi i-a cerut peste un milion de euro, promiţând că va obţine clasarea dosarului respectiv. Poliţistul susţinea că banii primiţi ca mită urma să-i împartă cu procurorul de caz şi procurorul şef de secţie de la Parchetul General.
“Banii respectivi ar fi fost pretinşi prin intermediul celeilalte persoane (Cristian-Nicolae Ploaie, n.r.), în schimbul promisiunii că: ar urma să facă cercetări într-un anume sens, astfel încât probele strânse să conducă la desfiinţarea concluziilor expertizei deja făcute în cauză şi în cele din urmă la o soluţie de clasare; ar urma să intervină la procurorul de caz şi la procurorul ierarhic superior (asupra cărora a lăsat să se înţeleagă că ar avea influenţă), astfel încât să se dispună soluţia clasării, iar eventualele plângeri faţă de clasare să fie respinse”, menţionează anchetatorii.
Între poliţist, Cristian-Nicolae Ploaie şi omul de afaceri Bogdan Savin au avut loc mai multe întâlniri, în biroul acestuia din urmă sau la un hotel din Capitală, unde a fost negociată suma cerută ca mită pentru a obţine clasarea dosarului.
Pentru a dovedi “seriozitatea” demersului său, poliţistul i-a permis lui Cristian-Nicolae Ploaie accesul la date şi informaţii din dosarul respectiv care nu erau destinate publicităţii, astfel încât să-i creeze omului de afaceri, cu ocazia întâlnirilor avute, convingerea că ajutorul promis este real.
Informaţiile erau legate de: probele administrate în dosar, măsurile asigurătorii instituite şi bunurile asupra cărora au fost aplicate, măsurile asigurătorii ce urmau a fi instituite şi bunurile asupra cărora urmau a fi aplicate sechestrele asigurătorii şi activităţile de urmărire penală ce urmează a fi efectuate.
Întâlnirile dintre cei trei au fost monitorizare de procurori, după ce omul de afaceri Bogdan Savin a făcut un denunţ la DNA.
La sfârşitul lunii aprilie 2020, intermediarul Cristian-Nicolae Ploaie a fost prins în flagrant de DNA în timp ce primea suma de 1,1 milioane de euro de la omul de afaceri, iar pe 2 mai 2020 era reţinut şi ofiţerul de poliţie Marius Aurelian Fleancu, acesta fiind arestat preventiv şi trimis peste o lună în judecată.
Un judecător încearcă să afle unde este închisă Elena Udrea în Bulgaria şi emite un ordin european de anchetă
Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a anunţat luni că va emite un ordin european de anchetă, în vederea identificării locului din Bulgaria unde este deţinută Elena Udrea, pentru ca aceasta să fie audiată în dosarul în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari primită de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu.
La acest termen de judecată, magistratul l-a întrebat pe avocatul Elenei Udrea dacă ştie unde se află aceasta cu exactitate, pentru a o putea cita în vederea audierii.
Avocatul a spus că nu ştie unde se află Elena Udrea, deoarece el se ocupă doar de dosarele pe care fostul ministru le are în România.
Judecătorul a constatat că nici Tribunalul Bucureşti, instanţa care se ocupă de procedurile de extrădare, nu a transmis locul unde este deţinută Elena Udrea în Bulgaria, astfel încât a anunţat că va emite un ordin european de anchetă, pentru a fi localizat locul de deţinere.
La începutul lunii aprilie, Elena Udrea a fugit din România, înainte ca Instanţa supremă să confirme condamnarea de 6 ani închisoare primită în dosarul Gala Bute. A fost prinsă în Bulgaria, procedurile de extrădare fiind în derulare.
Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA în acest dosar pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, alături de jurnalistul Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.
Potrivit DNA, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.
“Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţineau procurorii.
Anchetatorii mai arătau că, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat această creanţă de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.
În cazul lui Dan Andronic, DNA menţiona că, atunci când a fost audiat ca martor, a făcut afirmaţii mincinoase cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei.
“De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos că nu a avut cunoştinţă de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanţei amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate; că îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoştiinţa că publicaţiei îi ‘merge bine’; că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a ‘verifica veridicitatea’ informaţiilor obţinute”, preciza DNA.
O nouă amânare în dosarul Colectiv. Următorul termen a fost fixat de CAB pe 12 mai
Marți, 3 mai 2022, Agerpres
Curtea de Apel Bucureşti a amânat marţi, pentru 12 mai, pronunţarea sentinţei definitive în dosarul “Colectiv”, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane.
Procesul s-a terminat în luna decembrie, iar judecătorii au amânat de mai multe ori luarea unei decizii în acest caz.
La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.
De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse “orientate spre maximumul prevăzut de lege” şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost “alterată” de corupţie, iar oameni au ars. “Nu vorbim de doi, ci de un cimitir”, au transmis anchetatorii.
Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul ‘Colectiv’.
Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.
Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.
Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul “Colectiv”, printre care şi Cristian Popescu-Piedone.
Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări:
* Cristian Popescu-Piedone – 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv;
* cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă;
* Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) – 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare;
* pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise – 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani;
* Cristian Niţă, director al firmei de artificii – 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare;
* George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI – câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
* Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie – 8 ani de închisoare;
* Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani;
* Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Instanţa supremă confirmă excluderea judecătoarei Camelia Bogdan din magistratură
Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a menţinut marţi decizia CSM din anul 2018 prin care judecătoarea Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură pentru abateri disciplinare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat de Camelia Bogdan împotriva hotărârii pronunţate pe 2 aprilie 2018 de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM, fiind menţinută astfel decizia de excludere din magistratură.
Decizia magistraţilor este definitivă.
Pe 2 aprilie 2018, Secţia pentru judecători a CSM a decis, pentru a doua oară, excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan.
Hotărârea a fost luată în baza unui raport al Inspecţiei Judiciare, în care Camelia Bogdan era acuzată că nu a respectat dispoziţiile privind distribuirea aleatorie a cauzelor, pe vremea când era judecătoare la Secţia penală a Curţii de Apel Bucureşti.
Conform Inspecţiei Judiciare, Camelia Bogdan a primit mai multe dosare spre judecare, în ianuarie 2016, care iniţial fuseseră repartizate unui alt judecător, dar care intrase în concediu.
După ce judecătorul titular a revenit din concediu, Camelia Bogdan ar fi păstrat un dosar, în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani, printre cei vizaţi fiind şi notarul Jean Aurel Andrei, soţul Laurei Andrei, la acea vreme preşedinte al Tribunalului Bucureşti. Este vorba de dosarul în care Jean Aurel Andrei era inculpat alături de Radu Mazăre pentru retrocedări ilegale de terenuri în Mamaia.
Camelia Bogdan mai primise o decizie de excludere din partea CSM în februarie 2017, dar care a fost anulată în instanţă.
Ea a făcut parte din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu.
Inspecţia judiciară a stabilit că ea s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar care avea ca temă prevenirea fraudei şi a corupţiei, unde participau funcţionari din cadrul APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul în care a fost condamnat Dan Voiculescu, respectiv privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare
Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare în Dosarul Gala Bute pentru luare de mită. Decizia este definitivă
Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul ‘Gala Bute’, fostul ministru al Turismului urmând să execute condamnarea de 6 ani de închisoare.
Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi şi este definitivă, astfel încât Elena Udrea va merge la închisoare.
A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA.
La închisoare va ajunge şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care are de executat o condamnare de cinci ani, precum şi Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea), care a primit 3 ani cu executare.
Ceilalţi inculpaţi au pedepse cu suspendare: Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) – 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) – 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) – doi ani şi şase luni cu suspendare.
Pe de altă parte, prin respingerea contestaţiei DNA a fost menţinută decizia de achitare primită de fostul ministru al Economiei Ion Ariton.
Pedepsele din acest dosar fuseseră suspendate în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, iar sentinţa definitivă în dosarul ‘Gala Bute’ a fost dată de un complet nelegal.
Practic, prin respingerea contestaţiei în anulare, Instanţa supremă a aplicat o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă sunt anulate sentinţele în dosarele de fraude cu fonduri europene.
De asemenea, judecătorii români au confirmat supremaţia dreptului UE asupra dreptului intern, prin neaplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale.
Grupul de Investigații Politice: Apărarea Cameliei Bogdan s-a prăbușit
Marți, 5 aprilie 2022, GIP
Înalta Curte a anulat deja principala apărare a Cameliei Bogdan în procesul în care judecătoarea contestădecizia CSM de a o exclude, pentru a doua oară, din magistratură.
Camelia Bogdan susține, prin avocații săi, că toate rezoluțiile din perioada 2018-2019 date de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, ar fi lovite de nulitate, așadar și acțiunea disciplinară care a stat la baza deciziei CSM din 2 aprilie 2018 de a o exclude pe Bogdan din magistratură. Motivul susține Camelia Bogdan, ar fi că prelungirea mandatului lui Netejoru ar fi încălcat dreptul UE.
Numai că judecătoarea Bogdan nu e primul magistrat cu probleme care a formulat această apărare, iar Înalta Curte s-a pronunțat deja pe acest subiect.
Prin Decizia nr. 15 din 14 martie 2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți a anulat apărările judecătorilor și procurorilor care încearcă să scape de dosare disciplinare prin invocarea tezei ca Lucian Netejoru ar fi fost menținut nelegal în funcția de inspector șef interimar al Inspecției Judiciare. Înalta Curte a decis că menținerea în funcție a lui Netejoru „nu este de natură sa dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități”.
Așadar rezoluția Inspecției Judiciare prin care s-a propus CSM-ului sancționarea Cameliei Bogdan e perfect legală.
Reamintim că, în 2 aprilie 2018, Secția de judecători a CSM a constatat că judecătoarea Bogdan a „săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit.o) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv „nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Ca urmare, judecătorii din CSM au decis în unanimitate că „se justifică aplicarea față de pârâta judecător Camelia Bogdan a celei mai grave sancțiuni și anume excluderea din magistratură.”
Pe 12 aprilie, Înalta Curte urmează să se pronunțe pe recursul formulat de Camelia Bogdan împotriva deciziei de excludere.
Decizia Înaltei Curți din 14 martie 2022 poate fi citită pe site-ul GIP
Când va afla judecătoarea Camelia Bogdan dacă poate sau nu să-și reia profesia
Judecătoarea Camelia Bogdan – cea care l-a trimis la pușcărie pentru 10 ani pe Dan Voiculescu în Dosarul ICA – se va putea întoarce în magistratură doar dacă va obține câștig de cauză la Înalta Curte în cel de-al doilea dosar de excludere din magistratură. Dezbaterile finale în acest dosar au avut loc luni, 28 martie, iar instanța a rămas în pronunțare pentru 12 aprilie.
Avocata Cameliei Bogdan a arătat, la ultimul termen de judecată, că toate rezoluțiile din perioada 2018-2019 date de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, ar fi lovite de nulitate. Pe de altă parte, avocata a explicat că clienta ei, Camelia Bogdan, nu a avut parte de o hotărâre pronunțată de un complet legal constituit atunci când CSM a decis să o excludă din magistratură.
Camelia Bogdan nu a fost prezentă luni, la ultimul termen de judecată al dosarului, fiind reprezentată de avocata Asociaţiei „Forumul Judecătorilor din România”. Citește mai mult pe site-ul ziare.com
Înalta Curte a decis definitiv că Traian Băsescu a fost turnător al Securității. Au trecut mai bine de 18 ani de când Mugur Ciuvică prezenta într-o conferință de presă primul document referitor la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea
Înalta Curte a decis definitiv că Traian Băsescu a fost turnător al Securității. Au trecut mai bine de 18 ani de când Mugur Ciuvică prezenta într-o conferință de presă primul document referitor la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea.
15 februarie 2004
Traian Băsescu a fost turnător la Securitate. Traian Băsescu, liderul unei alianţe numite Dreptate şi Adevăr, a trăit, timp de 14 ani, din decembrie 1989 pînă acum, într-o continuă minciună.
Documentul pe care vi-l prezentăm este intitulat: Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate
Înainte de Revoluţie, în seiful fiecărui prim-secretar PCR din fiecare judeţ, se afla un astfel de registru. Documentul pe care vi-l prezentăm astăzi conţine lista colaboratorilor Securităţii membri de partid din judeţul Constanţa.
Pe această listă, la poziţia 19 de la litera B, îl găsim pe Băsescu Traian, născut la 4.11.1951, în comuna Basarabi, judeţul Constanţa, care lucra ca ofiţer II la întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanţa. Celelalte rubrici ale tabelului ne arată în ce calitate era folosit Traian Băsescu de Securitate, cînd a fost racolat şi cine era securistul căruia îi raporta. Actualul lider al PD a fost racolat de locotenentul major de Securitate Avramidis, la data de 9.09.1978, şi era folosit ca sursă în Portul Constanţa.
Acest document dovedeşte faptul că, în 1978, în plină dictatură, într-o perioadă în care românii erau terorizaţi de Ceauşescu şi de Securitate, Traian Băsescu a ales să devină turnător al Securităţii. Citește mai mult pe site-ul GIP
Judecătorul Cristi Danileț rămâne suspendat din magistratură. Motivarea Curții
Curtea de Apel (CA) Alba Iulia, care s-a pronunţat luni în dosarul “Danileţ-CSM”, a apreciat că argumentele aduse de judecătorul din Cluj nu au fost în măsură să justifice aparenţa de nelegalitate a actului administrativ atacat de acesta, astfel că, a opinat instanţa, cerinţa cazului bine justificat nu este îndeplinită în cauză.
Motivarea deciziei de respingere a cererii depuse de Cristi Danileţ în care acesta solicita suspendarea deciziei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost, în 14 decembrie 2021, suspendat până la judecarea pe fond a deciziei din 13 decembrie 2021 privind excluderea sa din magistratură, a fost dată în aceeaşi zi publicităţii de către CA Alba Iulia.
În cererea sa, reclamantul a menţionat că a formulat plângere prealabilă şi că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea actului administrativ, acesta susţinând că “existenţa cazului bine justificat este îndeplinită prin prisma faptului că măsura suspendării din funcţie (…) trebuia dispusă prin hotărârea de soluţionare a acţiunii disciplinare (HCSM nr. 28J/13.12.2021), în componenţa CSM specifică soluţionării acţiunilor disciplinare”.
În esenţă, Danileţ a opinat că sancţiunea suspendării din funcţie a fost aplicată printr-un act administrativ, într-o procedură paralelă, ce eludează prescripţiile legale specifice răspunderii disciplinare.
Cu privire la existenţa pagubei iminente, Danileţ a arătat că suspendarea executării Hotărârii CSM din 14 decembrie 2021 este justificată atât de “împrejurări de ordin subiectiv, ce vizează situaţia personală a sa şi a membrilor de familie, cât şi de împrejurări de ordin obiectiv, ce vizează situaţia actului de justiţie, afectat de măsura dispusă prin hotărârea contestată”.
Potrivit motivării CA Alba Iulia, instanţa a reţinut “că argumentele aduse de reclamant nu au fost în măsură să justifice aparenţa de nelegalitate a actului administrativ atacat astfel că cerinţa cazului bine justificat nu este îndeplinită în cauză”.
“În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, aceasta presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat. (…) Indemnizaţia lunară de judecător este singura sa sursă de venit din care trebuie să asigure (…) Rezultă astfel că reclamantul are obligaţii financiare lunare în cuantum aproximativ de (…), pe care nu le va mai putea onora ca urmare a dispunerii suspendării din funcţia de judecător, riscând chiar să fie evacuat din imobilul în care locuieşte, ca urmare a neplăţii chiriei lunare. (…) Având în vedere că reclamantul a demonstrat prin probele administrate că este pus în imposibilitate de a-şi onora obligaţii legale de întreţinere, respectiv obligaţii contractuale locative, Curtea apreciază că, raportat la dificultatea accesului pe piaţa de muncă pentru o perioadă provizorie, cerinţa producerii unui prejudiciu material greu de reparat este îndeplinită astfel că exigenţe art. 2 alin. 1 lit.ş) din Legea 554/2004 sunt întrunite, paguba iminentă fiind demonstrată. Însă, având în vedere caracterul cumulativ al celor două condiţii şi împrejurarea că cerinţa cazului bine justificat nu este satisfăcută în cauză, Curtea urmează că nu sunt întrunite exigenţele art. 14 din Legea 554/2004, astfel că urmează să respingă ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de reclamant”, se arată în motivare.
CA Alba Iulia a respins luni ca neîntemeiată cererea depusă de judecătorul Cristi Danileţ în care acesta solicita suspendarea deciziei Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost, în 14 decembrie 2021, suspendat până la judecarea pe fond a deciziei din 13 decembrie 2021 privind excluderea sa din magistratură.
“Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul Danileţ Cristi Vasilică în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în Bucureşti, Calea Plevnei nr. 141B, sector 6 prin care se solicită suspendarea, până la pronunţarea instanţei de fond, a executării Hotărârii nr.1537 din 14 decembrie 2021, adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători”, se arată în soluţia pe scurt.
Decizia CA Alba Iulia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul CA Alba Iulia ca urmare a unei decizii de strămutare pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 13 decembrie 2021, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ, de la Tribunalul Cluj, pentru manifestări pe care le-ar fi avut pe mai multe reţele de socializare. Danileţ susţine că excluderea sa din magistratură a fost decisă de CSM pentru două filmuleţe publicate pe Tik Tok, care nu au legătură cu justiţia şi profesia de magistrat, ci se referă la viaţa privată.
În 14 decembrie 2021, CSM a adoptat o hotărâre privind suspendarea judecătorului până la finalizarea dosarului privind excluderea lui Danileţ. Judecătorul a solicitat suspendarea, până la pronunţarea instanţei de fond, a executării acestei decizii din 14 decembrie.
Tribunalul Cluj i-a acordat peste 560.000 de lei daune morale jurnalistului Dorel Vidican, care a fost trimis în judecată pentru şantaj în "Dosarul Gazeta"
Vineri, 4 martie 2022, Agerpres
Dorel Vidican a chemat în judecată statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, iar instanţa clujeană i-a admis cererea în parte.
“Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 564.681 lei cu titlu de daune morale pentru suferinţele morale cauzate prin privarea de libertate, restrângerea dreptului la liberă circulaţie şi durata excesivă a procesului penal. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 137.166 lei cu titlu de daune materiale constând din onorarii de avocat, transport, cazare, venit nerealizat, asigurări sociale. Obligă pârâtul la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor mai sus menţionate, începând de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la plata efectivă. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial”, se arată în decizia Tribunalului Cluj.
Decizia Tribunalului Cluj poate fi atacată în apel în 30 de zile de la comunicare.
Dorel Vidican, fost director al Gazetei de Bistriţa, a fost trimis în judecată în “Dosarul Gazeta”. La sfârşitul anului 2006, directorul general al Gazetei de Cluj, Liviu Man, a fost arestat şi trimis în judecată, alături de cinci jurnalişti, pentru că, potrivit procurorilor, cei şase gazetari ar fi ameninţat cu publicarea unor informaţii denigratoare oameni de afaceri şi politicieni pentru a obţine în schimb sume importante de bani. Ei au fost arestaţi preventiv în 2006 şi puşi în libertate în martie 2007 iar după 10 ani de procese, în decembrie 2017, Curtea de Apel Galaţi a dispus achitarea tuturor inculpaţilor.
Curtea de Apel Bucureşti amână din nou pronunţarea sentinţei definitive în dosarul Colectiv
Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 15 aprilie, pronunţarea sentinţei definitive în dosarul “Colectiv”, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane.
Procesul s-a terminat în luna decembrie, iar judecătorii au amânat în două rânduri pronunţarea sentinţei, pe 3 ianuarie şi 3 martie 2020.
Deşi instanţa a avut la dispoziţie două luni de la ultima amânare pentru redactarea deciziei, CAB dă vina acum pe avocaţi, care ar fi continuat să depună concluzii scrise după data stabilită de magistraţi.
“Având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, precum şi împrejurarea că avocaţii părţilor au continuat să depună concluzii scrise după termenul stabilit de instanţă în luna decembrie, ultimul set de concluzii scrise fiind depus în data de 28.02.2022, având în continuare nevoie de timp pentru deliberare şi redactarea hotărârii şi fiind, în continuare, în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 391 Cpp, în temeiul art.391 Cpp, amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 15 aprilie 2022”, se arată într-un comunicat al CAB.
La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare.
De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse “orientate spre maximumul prevăzut de lege” şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost “alterată” de corupţie, iar oameni au ars. “Nu vorbim de doi, ci de un cimitir”, au transmis anchetatorii.
Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul ‘Colectiv’. Citește mai mult pe site-ul Agerpres
Curtea de Apel Alba Iulia se va pronunţa în 4 martie în dosarul Danileţ-CSM
Curtea de Apel (CA) Alba Iulia se va pronunţa vineri asupra cererii depuse de judecătorul Cristi Danileţ în care acesta solicită suspendarea deciziei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost, în 14 decembrie 2021, suspendat până la judecarea pe fond a deciziei din 13 decembrie 2021 privind excluderea sa din magistratură.
Pe rolul CA Alba Iulia – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal s-a aflat luni judecarea cauzei care îl are ca reclamant pe Cristi Danileţ, iar ca pârât CSM, având ca obiect suspendarea executării actului administrativ din 14 decembrie.
Cristi Danileţ şi-a susţinut cauza în faţa instanţei, depunând, totodată, şi o serie de documente. Pronunţarea a fost amânată pentru data de 4 martie.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul CA Alba Iulia ca urmare a unei decizii de strămutare pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pe 13 decembrie 2021, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ, de la Tribunalul Cluj, pentru manifestări pe care le-ar fi avut pe mai multe reţele de socializare. Danileţ susţine că excluderea sa din magistratură a fost decisă de CSM pentru două filmuleţe publicate pe Tik Tok, care nu au legătură cu Justiţia şi profesia de magistrat, ci se referă la viaţa privată.
În 14 decembrie, CSM a adoptat o hotărâre privind suspendarea judecătorului până la finalizarea dosarului privind excluderea lui Danileţ. Judecătorul a solicitat suspendarea, până la pronunţarea instanţei de fond, a executării acestei decizii din 14 decembrie.
Până la strămutarea dosarului la Alba Iulia, au existat două decizii ale instanţei supreme şi două ale Curţii de Apel Cluj prin care magistraţii au susţinut că nu au competenţa să judece cererea lui Danileţ privind suspendarea deciziei CSM.
Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 7 februarie, pentru a doua oară, că nu este de competenţa acestei instanţe să judece cererea depusă de judecătorul Cristi Danileţ. “Declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul Danileţ Cristi Vasilică, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, prin care se solicită suspendarea, până la pronunţarea instanţei de fond, a executării hotărârii nr. 1537 din 14 decembrie 2021, adoptate de CSM – Secţia pentru judecători, în favoarea Curţii de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal”, se arăta în decizia instanţei supreme.
ICCJ mai luase o decizie identică pe 31 ianuarie, după ce Curtea de Apel Cluj a refuzat în două rânduri, pe 30 decembrie 2021 şi 19 ianuarie 2022, să judece această speţă, invocând acelaşi motiv – nu are competenţa materială.
Se judecă recursul lui Traian Băsescu în dosarul în care este acuzat de colaborare cu Securitatea
Procesul lui Băsescu privind colaborarea cu Securitatea, pe mâna unui judecător incompatibil
Luni, 21 februarie 2022, Știri pe surse
Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) are programat pe 25 februarie 2022 un nou termen în recursul formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii. Din completul de trei judecători face parte însă și un magistrat a cărui obiectivitate poate fi pusă serios la îndoială.
Carierele soților Barbă, legate de Băsescu și PDL
Judecătorul Ionel Barbă face parte din completul care va judeca pe 25 februarie recursul în dosarul de la ÎCCJ dintre Băsescu și CNSAS. Ionel Barbă este din Arad, la fel ca Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI, sau Gheorghe Falcă, finul lui Băsescu.
Judecătorul Barbă a fost promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție în timpul regimului Băsescu, în noiembrie 2009. În iunie 2012, a fost numit președinte al Secției de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ, prin semnătura fostului președintele Băsescu. Barbă a înlocuit-o în funcție pe judecătoarea Gabriela Bîrsan, care era anchetată de DNA (ulterior a fost achitată).
Nu doar cariera judecătorului Barbă este legată de Băsescu. În 2009, Lorena Barbă, soția lui Ionel Barbă, a fost numită de conducerea PDL Arad inițial comisar șef adjunct al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor și, ulterior, în 2010, comisar șef al instituției. Filiala PDL Arad era condusă de Gheorghe Falcă, finul lui Băsescu.
Ce spune legea
Potrivit art. 42 din Codul de procedură civilă, judecătorul este considerat incompatibil atunci când există elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa. Chiar dacă un interesul direct în legătură cu obiectul dosarului ar fi greu de demonstrat, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni preciza, într-un aviz adresat Consiliului Europei, că în procesul de înfăptuire a justiției sunt relevante nu doar aspectele care compromit concret independența și imparțialitatea judecătorilor, ci și acele aspecte care știrbesc aparența de imparțialitate.
Soluția legală este dată tot de Codul de procedură civilă, care arată că „judecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa este obligat să se abţină de la judecarea pricinii.” În cazul în care judecătorul aflat în incompatibilitate nu formulează cererea de abținere, oricare dintre părți poate cere recuzarea acestuia.
Judecătorul Ionel Barbă face parte din completul C4 de la Secția de contencios administrativ și fiscal de la ÎCCJ, alături de judecătorii Ana Roxana Tudose și Nicolae Gabriel Ionaș.
Istoricul procesului Băsescu vs CNSAS
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Secţia de contencios de la Instanţa supremă a dispus ca procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an şi jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.
Marian Vanghelie rămâne în libertate sub control judiciar
Joi, 17 februarie 2022, Agerpres
Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia DNA şi a decis ca fostul primar al Sectorului 5 Marian Vanghelie să fie cercetat în continuare în libertate, sub control judiciar, într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu, în legătură cu achiziţii de produse la preţuri supraevaluate.
Procurorii au solicitat în instanţă arestarea a 13 inculpaţi din acest dosar: fostul primar Marian Vanghelie; Paul, fratele lui Vanghelie; Marian Leonard Petre, fost director general al SC Economat Sector 5 SRL; Floricica Carmen Rămulescu, fost director achiziţii în cadrul Economat; Marian Lupaşcu, fost director general la SC Amenajare Edilitară şi Salubrizare SA; Loredana Ionela Zidărescu, fostă şefă a Direcţiei Investiţii şi Achiziţii Publice la societatea anterior menţionată, dar şi şapte administratori de societăţi comerciale.
Pe 15 ianuarie, Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă a şase oameni de afaceri, ceilalţi inculpaţi, printre care Marian Vanghelie şi fratele său, Paul Vanghelie, fiind plasaţi sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.
Ulterior, DNA a făcut contestaţie, respinsă miercuri de Curtea de Apel Bucureşti.
Mai mult, Curtea de Apel Bucureşti a înlăturat din măsura controlului judiciar impus de Tribunalul Bucureşti mai multe interdicţii pentru inculpaţi, Marian Vanghelie având acum voie să se apropie şi să comunice direct cu fratele său, Paul Vanghelie.
Conform DNA, la finele anului 2018, Marian Vanghelie, Marian Leonard Petre şi un om de afaceri ar fi constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi alte persoane, administratori ai unor societăţi comerciale, şi care ar fi avut ca scop obţinerea de foloase de către firmele controlate de fostul primar şi implicit de persoanele care au sprijinit grupul prin prejudicierea bugetului SC Economat Sector 5 SRL, unde acţionar majoritar este Consiliul Local Sector 5.
“Obţinerea acestor foloase s-ar fi realizat prin efectuarea de către SC Economat Sector 5 SRL a unor achiziţii de bunuri nelegale şi la preţuri supraevaluate (produse alimentare şi nealimentare între care patinoare artificiale, tarabe, nebulizatoare, agende, bomboane şi dulciuri, cântare comerciale, măşti FFP2 şi geluri dezinfectante etc.) de la societăţile controlate de aceştia. Grupul a acţionat în perioada 2018 – 2020 şi ar fi avut o structură bine determinată, ierarhia în cadrul acestuia fiind dată de rolul pe care fiecare membru îl avea în desfăşurarea activităţii infracţionale”, precizează DNA.
La vârful ierarhiei, spun procurorii, s-ar fi aflat Marian Daniel Vanghelie, urmat de Petre Marian Leonard – directorul general al Economat Sector 5, precum şi un om de afaceri, suspect în cauză.
“Mecanismul de acţionare al grupului era unul complex. Astfel, după achiziţia bunurilor respective de către societăţile controlate de oamenii de afaceri de la diverşi furnizori, acestea erau revândute la suprapreţ către SC Economat Sector 5 SRL, în mod direct, dar şi prin crearea mai multor lanţuri comerciale în care erau interpuse aceleaşi societăţi, controlate de membrii grupării”, indică DNA.
Mai departe, arată anchetatorii, această societate ar fi revândut produsele respective la preţuri supraevaluate către aproape toate entităţile din subordinea Primăriei Sectorului 5 sau a Consiliului local Sector 5 – Administraţia Domeniului public, Administraţia Pieţelor Sector 5, Centrul Cultural şi de Tineret “Ştefan Iordache”, Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Sector 5, şcoli, grădiniţe etc.
DNA menţionează că au existat creşteri de preţuri chiar şi de 31 de ori faţă de preţul practicat de furnizorul iniţial. Spre exemplu, un capsator de plastic mediu a fost achiziţionat de SC Economat Sector 5 SRL cu preţul de 81,6 lei, în condiţiile în care preţul iniţial a fost de 2,59 lei.
“Prin demersurile menţionate mai sus, ar fi fost produs un prejudiciu estimat în valoare totală de peste 256 milioane lei”, precizează procurorii.
Într-un context asemănător, arată anchetatorii, în perioada 2016-2019, Marian Vanghelie ar fi pretins de la un om de afaceri un procentaj de 50% din profitul pe care societatea acestuia urma să îl realizeze din vânzarea de mărfuri supraevaluate către SC Economat Sector 5 şi ar fi primit suma totală de 80.463.800 lei, pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se înţeleagă că o are asupra directorului general, Marian Leonard Petre, în scopul determinării acestuia să efectueze achiziţiile respective şi să asigure plata integrală, cu celeritate, a facturilor de vânzare.
Valeriu Zgonea, achitat definitiv pentru trafic de influenţă. La prima instanţă primise 3 ani de închisoare cu executare
Vineri, 11 februarie 2022, Agerpres
Curtea de Apel Bucureşti a dispus vineri achitarea fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat de DNA că a intervenit pentru numirea fiicei unui consilier judeţean în Buzău într-o importantă funcţie publică.
Iniţial, instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti – îl condamnase, în februarie 2020, pe Valeriu Zgonea la 3 ani de închisoare cu executare, însă Curtea de Apel Bucureşti i-a admis vineri apelul şi a dispus achitarea lui, decizia fiind definitivă.
Dosarul în care DNA a trimis în judecată firmele lui Sebastian Ghiță, restituit procurorilor. Tribunalul București a anulat tot probatoriul
Miercuri, 9 februarie 2022, Hotnews
Dosarul în care DNA a trimis în judecată, în octombrie 2019, mai multe firme fondate de fugarul Sebastian Ghiță, între care Asesoft International și Teamnet International, precum și pe Alexandru Ghiță, fratele fostului parlamentar PSD, se întoarce la procurori pentru refacerea urmăririi penale, a decis Tribunalul București. Instanța a exclus toate probele administrate în faza urmăririi penale.
Decizia nu este definitivă, putând fi contestată.
În septembrie 2020, tot Tribunalul București a decis ridicarea sechestrului sau reducerea valorilor acestuia în cazul mai multor firme fondate de Sebastian Ghiță, precum și în cazul unor inculpați, între care Alexandru Ghiță.
Radu Mazăre, condamnat definitiv la 5 ani închisoare cu executare în dosarul Polaris
Fostul primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre a fost condamnat definitiv, joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani închisoare cu executare pentru luare de mită şi conflict de interese în dosarul “Polaris”.
Iniţial, în martie 2019, Mazăre a primit o condamnare la instanţa de fond de 9 ani şi 10 luni de închisoare, pedeapsă scăzută în apel de Instanţa supremă la 5 ani, după ce judecătorii l-au achitat pe fostul primar pentru o parte din infracţiuni.
În acelaşi dosar, omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru complicitate la luare de mită.
De asemenea, fostul deputat PSD Eduard Stelian Martin, asociat şi administrator în fapt al companiei Polaris, a fost achitat. Acesta primise la instanţa de fond o condamnare de 5 ani şi jumătate de închisoare.
Soluţii de achitare au mai primit şi firma Polaris, precum şi Gabriel Marius Stan (fost viceprimar al Constanţei) şi mai mulţi funcţionari din Primăria Constanţa, respectiv Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea.
În plus, instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă introdusă de UAT Municipiul Constanţa şi a dispus confiscarea de la Radu Mazăre şi Strutinsky a câte 3,4 milioane lei.
Radu Mazăre se află în prezent în penitenciar, unde execută o condamnare de nouă ani de închisoare primită într-un alt dosar, în legătură cu retrocedări ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia.
Sorin Strutinsky are o condamnare definitivă în alt dosar de 10 ani şi 8 luni închisoare pentru trafic de influenţă, fals în înscrisuri şi spălare de bani, însă el a reuşit să fugă din România, fiind dat în urmărire internaţională. A fost localizat în Italia, de unde autorităţile române încearcă să îl extrădeze.
Potrivit DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat peste 2 milioane euro, din care a primit 1 milion de euro şi 2.472.303 lei, de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.
Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţilor respective cu o firmă controlată de Radu Mazăre atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky. Acesta din urmă a transmis solicitarea lui Mazăre către reprezentanţii societăţilor respective şi a semnat contracte fictive de publicitate între acele societăţi şi o firmă pe care el o administra.
În perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la firma Polaris M Holding SRL, al cărei asociat şi administrator în fapt era deputatul Eduard Martin, peste 7 milioane de euro, pentru că a asigurat acestei companii câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului.
În anul 2008, între SC Polaris M Holding SRL SRL şi primăria condusă de Radu Mazăre a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani şi un act adiţional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu 10 milioane de lei.
Şi în acest caz, mita a fost primită într-o manieră identică, prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între Polaris M Holding SRL şi aceeaşi firmă controlată de Mazăre şi Strutinsky. Suma totală achitată în baza acestor contracte a fost, conform calculelor expertului desemnat, de 33.987.771 lei.
Ca urmare a încheierii acestui contract, a fost produs Primăriei Constanţa un prejudiciu de 200.213.248 lei, din care TVA 36.811.616 lei, sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului.
Procurorii susţin că principalul răspunzător pentru nerespectarea prevederilor legale şi crearea acestui prejudiciu a fost Radu Mazăre.
La comiterea faptei, alături de Mazăre, au mai participat Gabriel Marius Stan, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, angajaţi ai Primăriei, care, prin încălcarea mai multor dispoziţii legale, au permis încheierea contractului de salubrizare la un preţ supraevaluat.
Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea contractului au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Radu Mazăre, referitoare printre altele la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor; modul de estimare a valorii contractului; alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată; inexistenţa numărului minim de oferte care, până în luna februarie 2008, impuneau un minim de 2 oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim 3 participanţi; tariful de salubritate.
În perioada noiembrie 2006 – 2013, Radu Mazăre a participat la încheierea a 12 contracte între Primăria Constanţa şi o societate controlată de el şi de Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane lei.
DNA arată că aceste lucruri au fost posibile în condiţiile în care Radu Mazăre a beneficiat de foloase de la această firmă constând în promovarea imaginii şi a intereselor sale electorale.
Fostul şef a Poliţiei Sinaia şi un ofiţer de poliţie, achitaţi definitiv într-un dosar de corupţie
Miercuri, 26 ianuarie 2022, Agerpres
Fostul şef al Poliţiei Sinaia, Marin Tudorică, şi un ofiţer de poliţie au fost achitaţi definitiv într-un dosar de corupţie în care au fost trimişi în judecată de DNA Ploieşti, în 2016, pentru mai mai multe infracţiuni.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a menţinut definitiv decizia instanţei de fond, care în august 2019 i-a achitat pe inculpaţii din acest dosar, respectiv Marin Tudorică, Ionuţ Roşca, la data faptelor ofiţer de poliţie în cadrul Poliţiei Staţiunii Sinaia, şi Cristian Bogdan Simion, administrator al unei societăţi comerciale.
Cei trei au fost trimişi în judecată în septembrie 2016.
Potrivit unui comunicat de presă al DNA, în sarcina lui Tudorică fuseseră reţinute infracţiunile de trafic de influenţă (două fapte), efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, şi fals în declaraţii (două fapte, din care una în formă continuată).
În acelaşi dosar Ionuţ Roşca a fost acuzat de complicitate la trafic de influenţă, iar Cristian Bogdan Simion a fost acuzat de cumpărare de influenţă (două fapte) şi complicitate la efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.
Astfel, procurorii au indicat că Tudorică, în calitate de şef al Poliţiei Sinaia, ar fi primit de la omul de afaceri Cristian Simion un autoturism marca Mercedes Benz C 220, pe care acesta din urmă i l-a pus la dispoziţie cu titlu gratuit. Ulterior, Tudorică a devenit proprietar de drept al maşinii la data de 26.11.2011, când a fost simulată vânzarea acestuia la un preţ modic de 5.000 de lei.
“Începând cu data de 18 iulie 2013, inculpatul Tudorică Marin, în aceeaşi calitate, a pretins şi primit în mod direct pentru sine, de la acelaşi om de afaceri, un folos material constând în folosinţa unui alt autoturism marca Mercedes E220, în baza unui contract de comodat având ca obiect folosinţa cu titlu gratuit a autovehiculului respectiv, proprietate a firmei administrate de omul de afaceri”, se precizează în comunicat.
Potrivit DNA, în schimbul acestui folos, inculpatul a lăsat să se înţeleagă că are influenţă asupra unor funcţionari publici ce ar fi putut să fie însărcinaţi cu efectuarea unor controale la firma lui Cristian Simion, promiţând că, dacă va fi nevoie, îi va determina pe aceştia să nu ia măsurile legale ce ar împiedica activitatea evazionistă derulată de omul de afaceri.
“Acest lucru s-a materializat la data de 12 decembrie 2015, când, prin intermediul inculpatului Roşca Ionuţ, inculpatul Tudorică Marin a intervenit la inspectorii antifraudă care efectuau un control la firma omului de afaceri, în scopul influenţării activităţii funcţionarilor respectivi, în direcţia arătată mai sus. Prin exercitarea influenţei asupra inspectorilor antifraudă, inculpatul Roşca Ionuţ i-a asigurat în continuare şefului său primirea folosinţei autoturismului menţionat mai sus”, mai spuneau procurorii.
De asemenea, Marin Tudorică a mai fost acuzat că, prin intermediul lui Simion, a edificat, în cursul anului 2010, un ansamblu imobiliar în staţiunea Sinaia şi s-a implicat în mod direct în activitatea de vânzare a apartamentelor respective, făcând demersuri personale pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare edificării construcţiilor şi comercializării, prin postarea de anunţuri pe site-urile specializate.
“În cuprinsul declaraţiilor de avere, depuse în anii 2011, 2014 şi 2015, inculpatul Tudorică Marin a omis, cu ştiinţă, să menţioneze un contract de împrumut pentru suma de 12.000 de euro pe care i l-a acordat unei persoane, precum şi folosinţa gratuită a autoturismului marca Mercedes E220”, se mai arăta în comunicatul DNA.
Sursa foto: Adevărul
Curtea de Apel Cluj dispune deschiderea procedurii falimentului companiei Băi Boghiș, unde sunt acționare Lia Stanca și Elena Udrea
Marți, 18 ianuarie 2022, G4 Media
Curtea de Apel Cluj a dispus deschiderea procedurii falimentului companiei Băi Boghiș SRL, aflată în insolvență și deținută de Elena Udrea cu 50%, Lia Stanca, cu 10% și Nadine Stanca (fiica Liei Stanca), cu 40%, potrivit deciziei instanței.
Curtea de Apel Cluj a luat această decizie la cererea companiei Construcții Erbașu, care vrea să își recupereze mai repede creanța de peste 6,6 milioane de lei deținută la Băi Boghiș după ce a modernizat stațiunea în 2013.
”Admite apelul declarat de SC Construcții Erbașu SA împotriva sentinței civile nr. 903/2021 pronunțată la data de 22.10.2021 de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. 135/84/2019 pe care o anulează și trimite cauza judecătorului sindic pentru a deschide procedura falimentului debitoarei SC Băi Boghiș SRL. Fără cheltuieli de judecată. Decizia este definitivă si executorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 ianuarie 2022 prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei”, este decizia CA Cluj.
Compania lui Erbașu a contestat decizia judecătorului sindic Claudiu Rareș Podar de la Tribunalul Sălaj care confirmase planul de reorganizare judiciară a societății Băi Boghiș. Construcții Erbașu se considera creditor defavorizat.
Potrivit avocatului lui Erbașu, creditorii ”primesc mai mult prin intrarea în faliment decât prin aşteptarea implementării planului” de reorganizare judiciară, se arată în deciziile instanțelor publicate în buletinul procedurilor de insolvență.
Avocatul a arătat că redresarea societății este dificilă în condițiile în care ”cauzele şi împrejurările ce au condus la apariţia stării de insolvenţă” nu s-au modificat, ”fiind vorba despre aceleaşi obiect de activitate, aceeaşi activitate sezonieră, nefiind construit bazinul acoperit pentru a se desfăşura activitatea pe o perioadă de timp mai îndelungată, respectiv concurenţa existentă pe piaţa de profil”. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Judecătorii Tribunalului Bucureşti au respins cererea DNA de arestare preventivă a generalului în rezervă Florin Mihalache, fost adjunct al directorului STS
Vineri, 14 ianuarie 2022, Agerpres
Generalul a fost reţinut joi de DNA pentru 24 de ore, însă el va fi eliberat din arest în urma deciziei magistraţilor.
Florin Mihalache, fost adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în perioada 2001 – 2005, este cercetat penal de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, el fiind acuzat că a cerut de la administratorul unei firme 75.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se înţeleagă că o are asupra unui alt om de afaceri cu care administratorul avea mai multe litigii comerciale.
Conform DNA, în perioada august 2021 – ianuarie 2021, Florin Mihalache ar fi pretins, în mod repetat, de la administratorul unei societăţi comerciale, martor în cauză, iniţial un autoturism de lux, ulterior contravaloarea acestuia de 75.000 euro, pentru a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se înţeleagă că o are asupra unui alt om de afaceri cu care martorul avea mai multe litigii comerciale, în scopul stingerii acestora.
Concret, arată anchetatorii, “intervenţia” acestuia trebuia să se finalizeze cu încheierea unei tranzacţii privind stingerea tuturor litigiilor aflate pe rolul instanţelor din Bucureşti şi achitarea de către una dintre societăţile controlate de omul de afaceri către societatea martorului a unor datorii în cuantum de aproximativ 1.500.000 euro.
“Pentru a disimula provenienţa sumei pe care ar fi urmat s-o primească pentru ‘serviciile’ sale, la data de 6 ianuarie, inculpatul ar fi încheiat cu martorul un contract fictiv de împrumut. În contextul menţionat, miercuri, inculpatul ar fi primit cei 75.000 de euro pretinşi, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, arată DNA.
Instanţa supremă obligă din nou Secţia specială să finalizeze dosarul Laurei Codruţa Kovesi
Miercuri, 12 ianuarie 2022, Agerpres
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) are termen până la 1 aprilie să finalizeze ancheta în dosarul în care fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare de procuroarea Adina Florea în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.
Un judecător de la Instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de Kovesi, în prezent şef al Parchetului European, care susţine că Secţia specială tergiversează de peste trei ani ancheta deschisă în decembrie 2018.
Secţia specială trebuie să ia o decizie până la 1 aprilie în acest caz – fie o trimite pe Kovesi în judecată, fie o scoate de sub urmărire penală şi clasează dosarul.
“În temeiul art. 488 (6) alin. (1) din Codul de procedură penală, admite contestaţia formulată de petenta Kovesi Laura Codruţa privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 1172/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Stabileşte termen la data de 01 aprilie 2022 până la care procurorul învestit urmează a finaliza dosarul, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestaţie cu privire la durata procesului penal. În temeiul art. 488(6) alin. (6) din Codul de procedură penală, încheierea se comunică petentei. Fără cale de atac”, se arată în decizia judecătorilor.
Este a doua decizie în acest caz luată de ICCJ, prima nefiind însă respectată de Secţia specială. Astfel, în ianuarie 2021, judecătorii au stabilit ca Adina Florea, procurorul care a deschis şi a efectuat ancheta în acest caz, să finalizeze dosarul până la 1 aprilie 2021, însă procuroarea a ignorat hotărârea instanţei.
Între timp, Adina Florea a fost admisă ca inspector la Inspecţia judiciară.
În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI.
De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.
Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România.
Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă, iar în aprilie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea.
Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de “precizie, claritate şi de suport probator”.
Adina Florea a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader la şefia DNA în locul Laurei Kovesi, revocată din funcţie. Preşedintele Klaus Iohannis a respins însă numirea Adinei Florea în fruntea DNA, iar aceasta a aplicat pentru o funcţie în cadrul Secţiei speciale.
ICCJ a desemnat prin tragere la sorţi judecătorii din completurile de cinci pentru anul 2022
Luni, 3 ianuarie 2022, Agerpres
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desemnat luni, prin tragere la sorţi, membrii completurilor de cinci judecători pentru anul 2022.
Prin hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit funcţionarea în cadrul Instanţei supreme, în cursul anului 2022, a două completuri de cinci judecători în materie penală şi a două completuri de cinci judecători în materie civilă.
În urma tragerii la sorţi, Completul 1 penal este format din: Iulian Dragomir (vicepreşedintele ICCJ), Lucia Tatiana Rog, Andrei Claudiu Rus, Oana Burnel, Mădălina Anca Alexandrescu.
Completul 2 penal va fi compus din: Lavinia Lefterache, Elena Barbu, Alin Sorin Nicolescu, Lucian Macavei, Simona Daniela Enceanu.
De asemenea, au fost traşi la sorţi membrii a două completuri în materie civilă, printre care se află şi preşedintele Instanţei supreme, Alina Corina Corbu.
Completul 1 civil este format din: Adrian Remus Ghiculescu, Maria Hrudei, Eugenia Puşcaş, Simona Lala Cristescu, Marian Budă.
Completul 2 civil este compus din: Alina Corina Corbu, Adriana Elena Gherasim, Denisa Livia Băldean, Horia Cosmin Mihăianu, Ileana Izabela Dolache Bogdan.
Şefa Institutului 'Ana Aslan', condamnată cu suspendare pentru fraude cu fonduri europene în proiectul 'Anotimpuri la borcan'
Miercuri, 29 decembrie 2021, Agerpres
Anca Elena Ştefan, managerul Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie “Ana Aslan”, a fost condamnată miercuri de Tribunalul Bucureşti la 9 luni închisoare cu suspendare, într-un dosar de fraude cu fonduri europene legat de derularea unui proiect intitulat “Anotimpuri la borcan”.
Potrivit deciziei instanţei, Anca Elena Ştefan a primit 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
Judecătorii au dispus însă suspendarea executării pedepsei, cu un termen de supraveghere de 2 ani, perioadă în care ea trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile în cadrul Primăriei Sectorului sau la Arhiepiscopia Bucureştilor. De asemenea, Anca Elena Ştefan trebuie să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 5.000 lei.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Anca Elena Ştefan a fost trimisă în judecată de DNA în decembrie 2020, fiind acuzată de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, infracţiune săvârşită pe vremea când era preşedinte al Asociaţiei REACT.
Potrivit DNA, în cursul anului 2014, între Anca Elena Ştefan şi Autoritatea de Management – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM – POSDRU) s-a încheiat un contract de finanţare ce avea ca obiect proiectul “Anotimpuri la borcan”, cu o valoare totală de 6.250.616 lei.
Obiectivul general al proiectului îl constituia dezvoltarea şi promovarea economiei sociale prin înfiinţarea şi dezvoltarea a 12 structuri în cadrul cărora urmau să fie create şi menţinute 60 de locuri de muncă sustenabile pentru persoane vulnerabile. Practic, prin acest proiect au fost înfiinţate magazine şi mici fabrici în mediul rural, unde se produceau şi comercializau conserve folosind produse locale. De asemenea, în aceste unităţi au fost angajate persoane vulnerabile, care aveau probleme de integrare pe piaţa muncii.
În perioada martie – decembrie 2016, deşi a ştiut că are obligaţia să returneze către Autoritatea de Management banii necheltuiţi de către entităţile create, în total 430.052 lei, Anca Elena Ştefan ar fi schimbat destinaţia acestor sume de bani folosindu-le în alt scop, cea mai mare parte fiind transferată în conturile sale şi ale fostului său concubin.
DNA preciza că prejudiciul a fost integral recuperat.
Mititelu scapă de puşcărie dar trebuie să achite statului 18 milioane de lei
Luni, 20 decembrie 2021, Gazeta de Sud
Curtea de Apel Craiova a dispus, vineri, încetarea procesului penal faţă de finanţaţorul echipei de fotbal U Craiova 1948, Adrian Mititelu, ca urmare a prescripţiei răspunderii penale. Iniţial, în ianuarie, Tribunalul Dolj l-a condamnat la 5 ani de închisoare în acest dosar de evaziune fiscală. Ceilaţi opt inculpaţi din dosar au fost achitaţi. În schimb, instanţa a dispus ca Mititelu şi alţi doi inculpaţi şi o societate comercială să achite prejudiciul adus bugetului de stat, aproape 18,5 milioane de lei. Pentru a recupera prejudiciul, instanţa a menţinut sechestrul pus pe bunurile lui Mititelu, printre care se numără şi trei terenuri din Balta Craioviţei.
Procurorii DIICOT anunțau, în octombrie 2014 trimiterea în judecată a nouă inculpați. Au fost acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani și folosirea cu rea-credință a bunurilor firmei. Anchetatorii au susţinut că grupul infracţional ar fi comis infracţiunile prin intermediul unor firme.
„Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Mititelu Adrian Marin a iniţiat şi constituit, în anul 2003, un grup infracţional organizat care a activat până în anul 2006, la care au aderat şi inculpaţii Ionescu Ştefan, Preoteasa Gigel, Negru Nuţi Claudia, Joavină Gheorghe Sorin, Oprea Gigi Cristain, Roşianu Daniel, Mitran Sorin, Trandafir Fănel şi Crăciunoiu Iancu, scopul asumat fiind comiterea în formă continuată de infracţiuni prin intermediul societăţilor comerciale din grupurile de firme Maxitec, respectiv Regional Media din judeţul Dolj”, au susţinut procurorii DIICOT.
Prejudiciu de peste 20 milioane de lei
Anchetatorii au mai susţinut că, „în perioada 2003 – 2006, inculpaţii, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, au evidenţiat în contabilitatea societăţilor comerciale pe care le administrau sau la care erau acţionari/asociaţi atât cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, cât şi operaţiuni fictive. Totodată, aceştia au omis evidenţierea în aceste documente a unor operaţiuni comerciale efectuate şi a unor venituri realizate. Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este în cuantum total de 23.414.211,39 lei”.
De asemenea, procurorii DIICOT au susţinut că cinci dintre inculpaţi ar fi folosit cu rea-credinţă bunurile SC Maxitec SRL şi SC Reconstrucţia Fotbalului Craiovean SRL, „într-un scop contrar intereselor acestora, diminuându-le astfel capitalul social”.
În plus, inculpaţii din acest dosar au fost acuzaţi că „au disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 555.384 ron, corespunzătoare relaţiilor comerciale dintre SC Ediție Specială de Oltenia SA şi Regional Media SA şi a sumei de 3.319.230,76 euro, corespunzătoare vânzării suprafeţei de 23,50 ha teren de pe raza judeţului Dolj”.
Achitări pe bandă rulantă
Acest dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Dolj în martie 2016. Instanţa s-a pronunţat pe 13 ianuarie, anul acesta. Cei nouă inculpaţi au fost achitaţi pentru constituirea unui grup infracţional şi spălare de bani. În cazul a doi inculpaţi acuzaţi de evaziune fiscală, instanţa a constatat că nu există probe că aceştia au săvârșit infracțiunea.
Pe de altă parte, judecătorii au constatat că o infracţiunile de evaziune fiscală şi folosire cu rea credinţă a bunurilor societății s-au prescris. Acesta este motivul pentru care s-a dispus încetarea procesului penal faţă de şase inculpaţi, printre care şi Adrian Mititelu.
De altfel, dintre cei nouă inculpaţi, numai Adrian Mitielu a fost condamnat. Acesta a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată. În plus, o parte dintre inculpaţi au fost obligaţi să achite Fiscului peste 18,6 miloane de lei.
Curtea de Apel Craiova a dispus încetarea procesului faţă de Mititelu
Sentinţa a fost atacată cu apel la Curtea de Apel Craiova. Vineri, pe 17 decembrie, instanţa a dispus încetarea procesului penal faţă de Adrian Mititelu, ca urmare a prescripţiei răspunderii penale. Restul inculpaţilor din dosar au fost achitaţi.
Instanţa a mai dispus ca Adrian Mititelu, în solidar cu alţi doi inculpaţi şi cu SC Maxitec, să achite prejudiciul adus bugetului de stat. Este vorba de suma totală de 18.337.750 lei.
Hotărârea Curţii de Apel Craiova este definitivă.
Sechestru pe terenurile lui Mititelu din Balta Craioviţei
Pentru celor aproape 18,5 milioane de lei, instanţa a dispus menţinerea sechestrului pus pe bunurile inculpaţilor obligaţi să achite prejudiciul. La acestă sumă se adaugă dobânzile şi penaltăţile calculate de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării.
„Menţine măsura asiguratorie a sechestrului asigurator instituit prin încheierea din 07 august 2019 pronunţată în dosarul nr.37279/3/2014 al Tribunalului Dolj definitivă prin decizia penală nr.404/18.11.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, asupra patrimoniului inculpatului Mititelu Adrian Marin, până la concurenţa sumei de 18.337.750,04 lei(…) la care se adaugă dobânzi şi penalităţi, calculate potrivit Codului de procedură fiscală, de la data producerii prejudiciului, până la data achitării integrale a obligaţiilor fiscale”, a dispus instanţa în cazul lui Adrian Mititelu.
În cazul lui Mititelu sunt sub sechestru părţi sociale ale două societăţi comerciale, sume de bani din conturi bancare, două imobile, dar şi trei terenuri de 76.661, 65.865 şi 16.861 mp, amplasate în Balta Craioviţei.
Trei ani de închisoare în dosarul „Costea”
În prezent, Adrian Mititelu execută o pedeapsă de trei ani de închisoare, primită în noiembrie 2020, în dosarul privind transferul jucătorului Mihai Costea la Steaua București. Sentinţa a fost dată de judecătorii de la Curtea de Apel Craiova. De altfel, pedeapsa de cinci ani de închisoare, stabilită în ianuarie de Tribunalul Dolj, cuprindea şi cei trei ani de închisoare din primul dosar.
Mai trebuie spus că, iniţial, în februarie 2019, Adrian Mititelu a fost achitat de Tribunalul Dolj în dosarul privind transferul considerat ilegal de procurorii DNA.
Curtea de Apel Bucureşti: Dezbateri finale în dosarul "Colectiv"
Curtea de Apel Bucureşti continuă, luni, dezbaterile finale în dosarul “Colectiv” în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, notează Agerpres. Magistraţii au stabilit ca ultimele termene din acest dosar să se desfăşoare pe parcursul a trei zile – 17, 20 şi 21 decembrie, după care vor delibera şi pronunţa o decizie finală.
La termenul de vineri, procurorii DNA şi ai Parchetului General au cerut pedepse “orientate spre maximum prevăzut de lege” şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Procurorul Parchetului General a declarat în faţa judecătorilor că şi după tragedia din Colectiv mulţi agenţi refuză să îşi ia autorizaţii pentru incendiu, doar afişează pe geam că nu au, dar anunţul nu îi exonerează de răspundere penală.
“Riscurile sunt şi mai mari. (…) Pot avea impresia că nu răspund penal pentru că victimele îşi asumă să ardă de vii când intră într-o locaţie fără aviz. (…) Chiar dacă societatea e marcată de tragedia din Colectiv, aceasta se poate întâmpla din nou oricând”, a spus anchetatorul.
La rândul său, procurorul DNA a cerut instanţei aplicarea unor pedepse maxime şi cu executare, susţinând că “este inexplicabilă atitudinea blândă a instanţei de fond”.
Anchetatorul a mai adăugat că ordinea socială a fost “alterată” de corupţie, iar oameni au ars, “şi nu vorbim de doi, ci de un cimitir”.
Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani.
Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
Camelia Bogdan a depus, în procesul pe care l-a intentat GIP, documente confidențiale dintr-un dosar de-al său de la CEDO
Luni, 13 decembrie 2021, Grupul de Investigații Politice
GIP a transmis agentului guvernamental al României pentru CEDO o adresă prin care îl informează că judecătoarea suspendată Camelia Bogdan s-a folosit în procesul pe care l-a intentat organizației noastre de un document confidențial al CEDO.
Astfel, în 2019, Camelia Bogdan a dat în judecată GIP, Antena 3, ANAF, mai mulți jurnaliști și fundații, solicitând, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA. Ulterior s-a răzgândit și a cerut daune morale de 100 milioane lei.
Tribunalul Cluj a respins cererea ca nefondată, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj.
În data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere și mai multe înscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Între aceste înscrisuri se află și mai multe documente referitoare la procedura de soluționare amiabilă a plângerii pe care Camelia Bogdan a făcut-o la CEDO referitor la suspendarea sa după a doua excludere din magistratură.
Faptul că a încălcat obligația de confidențialitate atrage respingerea acțiunii sale de la CEDO ca fiind abuzivă
Potrivit Convenției CEDO (art. 39§2) și regulamentului CEDO (art 62§2), procedura privind soluționarea amiabilă este confidențială. Încălcarea cu intenție acestei cerințe se consideră un abuz si atrage respingerea cererii ca inadmisibilă.
Mai mult, chiar în documentele CEDO depuse de Camelia Bogdan se spune clar: „Vă este atrasă atenția asupra faptului că toate documentele dosarului sunt publice, CU EXCEPȚIA CELOR REFERITOARE LA REGLEMENTAREA PE CALE AMIABILĂ”. Cu toate acestea, exact aceste documente au fost depuse de Camelia Bogdan în procesul de la Cluj.
GIP a solicitat Agentului României pentru CEDO să informeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu încălcarea de către Camelia Bogdan a obligației de confidențialitate a negocierilor în cazul soluționării pe cale amiabilă și să solicite respingerea acțiunii acesteia la CEDO ca abuzivă.
Mai grav însă decât conduita abuzivă și lipsită de logică a Cameliei Bogdan în această speță este că această persoană, care face public un document pe care scrie negru pe alb că NU E PUBLIC, a fost timp de mai bine de 12 ani judecător, hotărând destinele a sute de oameni.
Documentele confidențiale publicate de Camelia Bogdan pot fi citite aici.
https://grupul.ro/wp-content/uploads/2021/12/documente_CEDO_Camelia_Bogdan.pdf
(Documentele sunt anonimizate de GIP, nu de Camelia Bogdan)
Camelia Bogdan pierde și procesele cu Parchetul General și CSM
Vineri, 19 noiembrie 2021, Jurnalul Național
Încă două dintre procesele deschide de Camelia Bogdan, cu Parchetul General, respectiv CSM, au fost pierdute de judecătorul suspendat din magistratură la Înalta Curte. Deciziile sunt definitive.
În primul dintre cele două procese, Camelia Bogdan dăduse în judecată Parchetul General, pentru că nu fusese numită expert într-un proiect pentru instruirea procurorilor.
„În 2017, la puțin timp după ce fusese sancționată de CSM cu excluderea din magistratură pentru că se aflase în incompatibilitate când a judecat dosarul ICA, judecătoarea Bogdan a solicitat să fie numită expert într-un program de instruire a procurorilor DIICOT organizat de Parchetul General. Cum pentru programul respectiv erau necesari doi experți, iar Camelia Bogdan a fost singura înscrisă, Parchetul a decis anularea procedurii de selecție. Supărată că nu îi mai poate instrui pe procurorii DIICOT, Camelia Bogdan a dat în judecată Parchetul General”, explică Grupul de Investigații Politice.
În primă instanță, cererea Cameliei Bogdan a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Constanța, iar recursul a fost pierdut de Camelia Bogdan la Înalta Curte, pe 10 noiembrie.
Tot în noiembrie, în data de 4, Înalta Curte a casat sentința Curții de Apel București și a trimis cauza spre rejudecare, în acțiunea Cameliei Bogdan care solicitase anularea unor acte ale CSM referitoare la compunerea completelor de cinci judecători.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în 4 noiembrie 2021 să admită recursul declarat de CSM împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București. Printr-o decizie foarte controversată, care viza constituirea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte, Curtea de Apel București admisese în octombrie 2019 o solicitare a Cameliei Bogdan de anulare a unor acte ale CSM referitoare la compunerea completelor de 5 judecători de la Înalta Curte. (Scopul Cameliei Bogdan era să conteste legalitatea deciziilor Înaltei Curți prin care a fost sancționată disciplinar). CSM a făcut recurs împotriva deciziei Curții de Apel București. În 4 noiembrie 2021, Înalta Curte a admis recursul CSM, a casat sentința prin care fusese admisă cererea Cameliei Bogdan și a retrimis cauza spre judecare la Curtea de Apel București”, mai arată GIP.
Dan Şova, condamnat la 4 ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în dosarul 'CET Govora'
Miercuri, 17 noiembrie 2021, Agerpres
Fostul senator Dan Şova a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel Bucureşti la patru închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în dosarul “CET Govora”.
De asemenea, fostul director al CET Govora Mihai Bălan a primit trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.
Este vorba despre dosarul în care Dan Şova a mai fost condamnat în iunie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani închisoare, însă el a fost eliberat din penitenciar după şase luni, pedeapsa fiindu-i anulată atunci în baza unei decizii a Curţii Constituţionale, care a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă.
Dosarul a fost mutat la Curtea de Apel Bucureşti, iar la rejudecare instanţa i-a aplicat lui Şova o pedeapsă mai mare, respectiv 4 ani cu executare, însă decizia nu e definitivă.
Potrivit sentinţei, din cei 4 ani se vor scădea perioadele petrecute de Şova în arest preventiv şi arest la domiciliu (3 decembrie 2015 – 8 februarie 2016), precum şi cea din închisoare la prima condamnare (20 iunie 2018 – 19 decembrie 2018).
Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 100.000 euro de la Dan Şova, fiind menţinut sechestrul pe bunurile acestuia până la concurenţa acestei sume.
De asemenea, instanţa a admis acţiunea civilă exercitată de CET Govora SA – Râmnicu Vâlcea şi l-a obligat pe Mihai Bălan la plata sumei de 1.056.141 lei.
Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro pe lună.
Anchetatorii mai susţin că Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.
Conform DNA, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate. În aceeaşi perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 de euro.
În cea de a doua perioadă contractuală, Dan Şova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 de euro, indică procurorii. DNA menţionează că cea mai mare parte a banilor primiţi de Şova au fost orientaţi, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea a unui imobil situat în Bucureşti.
Dinu Pescariu, Claudiu Florică şi Gabriel Sandu - achitaţi de Înalta Curte în dosarul Microsoft
Marți, 16 noiembrie 2021, Agerpres
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus luni achitarea inculpaţilor din dosarul “Microsoft 3”, respectiv fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, fostul jucător de tenis Dinu Pescariu, omul de afaceri Claudiu Florică şi Călin Tatomir – fost director general al Microsoft România SRL.
Instanţa supremă a dispus încetarea procesului faţă de inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de instigare sau complicitate la abuz în serviciu şi achitarea pentru spălare de bani.
Judecătorii au lăsat nesoluţionată latura civilă exercitată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, prejudiciul în dosar fiind de peste 18 milioane euro.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată de DNA cu apel.
Dinu Pescariu şi Claudiu Florică au fost trimişi în judecată şi într-un alt dosar legat de licenţele Microsoft, unde de asemenea au fost achitaţi.
Dosarul “Microsoft 3” a fost trimis în instanţă în septembrie 2017, dar în ianuarie 2020 procesul s-a reluat de la zero, deoarece unul dintre judecătorii din completul de la Înalta Curte s-a pensionat.
Potrivit DNA, în condiţiile în care, în luna aprilie 2009, expira contractul comercial privind închirierea de licenţe Microsoft, fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi la instigarea lui Claudiu Florică şi a lui Dinu Pescariu, reprezentanţi ai companiei D.Con-Net AG, ar fi depus diligenţele necesare pentru încheierea unui nou contract.
Acest lucru, spun anchetatorii, nu se putea realiza decât prin organizarea unei licitaţii publice în condiţiile OUG 34/2006.
“În acest context, inculpaţii Dinu Mihail Pescariu şi Claudiu Ionuţ Florică, în calitate de reprezentanţi în fapt/ drept ai societăţii D.Con-Net AG, pentru a fi favorizaţi în câştigarea licitaţiei publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme Gabriel Sandu, căruia i-au şi plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentinţa nr. 258/24.03.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 1191/1/2015, au fost condamnaţi Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu pentru trafic de influenţă)”, conform DNA.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată că, în urma înţelegerii avute de Pescariu şi Florică cu ministrul Sandu, acesta din urmă a aprobat documentaţia de atribuire aferentă procedurii de licitaţie deschisă iniţiată pentru “Achiziţionarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare”.
“Documentaţia care a stat la baza licitaţiei (referat de necesitate şi caiet de sarcini) conţinea condiţii restrictive nejustificate de participare la licitaţia organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din care făcea parte şi firma Dim Soft SRL. De asemenea, prin răspunsurile la solicitările de clarificări formulate în cadrul procedurii de licitaţie, Gabriel Sandu ar fi menţinut condiţiile restrictive prin care să fie favorizată D.Con-Net AG.”, susţin anchetatorii.
Astfel, notează DNA, s-ar fi impus condiţii conform cărora la licitaţie puteau participa doar firme care avuseseră încheiate contracte de un anumit tip şi peste o anumită valoare şi care să fi fost executate în România, în ultimii trei ani. Condiţiile respective erau îndeplinite de o singură societate din lume, respectiv Dim Soft SRL, indică procurorii.
Ei susţin că, în vederea stabilirii condiţiilor restrictive de participare la licitaţie prin care să fie favorizată asocierea D.Con-Net AG din care făcea parte firma Dim Soft SRL, Florică ar fi avut mai multe întâlniri cu Sandu pentru a-i transmite ce să se insereze în caietul de sarcini.
“La favorizarea D.Con-Net AG în câştigarea licitaţiei s-a implicat şi Călin Tatomir, directorul general Microsoft România la acel moment, prin cooptarea firmei SC Dim Soft SRL în cadrul asociaţiei de firme care urma să participe şi să câştige licitaţia publică. Acesta a contribuit şi la stabilirea acelor condiţii restrictive pe care să le îndeplinească doar firma cooptată de el în cadrul asocierii. Sprijinul acordat de către Călin Tatomir firmei D.Con-Net AG, lider al asocierii, a rezultat şi din faptul că acesta a refuzat să transmită către un alt potenţial participant la licitaţie o scrisoare de confirmare din partea producătorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanţă şi suport (aceasta fiind una dintre cerinţele restrictive impuse în documentaţia de atribuire)”, mai preciza DNA.
Anchetatorii notează că, în urma câştigării licitaţiei publice, a fost încheiat contractul de furnizare de produse numărul 35/09.09.2009 dintre MCSI şi consorţiul D.Con-Net AG, în calitate de lider al asocierii. Din asociere făcea parte şi Dim Soft SRL, iar valoarea totală a contractului ce trebuia plătită de minister era de 90.182.344 euro.
Prejudiciul reţinut este în sumă de 51.396.344 euro şi reprezintă diferenţa dintre suma plătită de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (90.182.344,76 euro) şi suma care a fost facturată de către furnizorul de licenţe către S.C. Dim Soft SRL (38.786.000 euro). Totodată, a fost creat în acelaşi cuantum un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG.
DNA mai arată că, în perioada septembrie – octombrie 2009, din folosul patrimonial obţinut în mod abuziv de către D.Con-Net AG ca urmare a câştigării licitaţiei publice (în sumă totală de 51.396.344,76 euro) ar fi fost plătite către Microsoft România SRL orele de consultanţă şi suport subcontractate către această societate.
“În continuare, din dispoziţia inculpatului Călin Tatomir, Microsoft România SRL a subcontractat în mod fictiv cea mai mare parte a orelor de consultanţă şi suport către societăţile controlate de acesta şi inculpatul Claudiu Ionuţ Florică, scopul subcontractării fiind acela de a ascunde originea ilicită a sumei de 11.930.096,98 lei, reprezentând o parte din folosul patrimonial necuvenit obţinut din infracţiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG”, menţiona DNA.
Potrivit procurorilor anticorupţie, din totalul de 11.930.096 lei, suma de 4.109.224 lei ar fi fost însuşită de Călin Tatomir, iar diferenţa de 7.820.872 lei de Claudiu Ionuţ Florică, ambii cunoscând că banii reprezentau o parte din folosul patrimonial necuvenit obţinut din infracţiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în urma câştigării licitaţiei publice.
În aceeaşi perioadă, arată DNA, pentru a ascunde originea ilicită a sumei de 18.153.058 euro, reprezentând o parte din folosul patrimonial obţinut în aceeaşi manieră, Florică şi Pescariu ar fi dispus transferarea acestor bani din contul D.Con-Net AG, firmă pe care o controlau, în cel al unei societăţi offshore, înfiinţată şi controlată de fostul jucător de tenis.
“Pentru a crea aparenţa de legalitate a transferului respectiv a fost încheiat în mod fictiv un contract de suport tehnic şi help-desk, în valoare de 18.153.058 euro, între D.Con-Net AG, în calitate de client, şi firma respectivă, în calitate de consultant, prin care consultantul era dispus să presteze servicii IT şi suport tehnic în conformitate cu prevederile contractului nr. 35/09.09.2009 semnat de D.Con-Net AG cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale”, precizează DNA.
Ulterior, arată procurorii, în perioada octombrie 2009 – februarie 2010, Dinu Pescariu ar fi transferat într-un cont personal deschis la o bancă elveţiană suma de 9.620.000 euro, deşi cunoştea că reprezenta o parte din folosul patrimonial necuvenit obţinut din infracţiunea de abuz în serviciu de către D.Con-Net AG, în maniera de mai sus. Dursa
Fostul primar din Târgu Mureş, Dorin Florea, achitat în al treilea dosar de corupţie instrumentat de DNA
Marți, 16 noiembrie 2021, Agerpres
Curtea de Apel Târgu Mureş l-a achitat, luni, pe fostul primar din Târgu Mureş, Dorin Florea, într-un dosar în care era acuzat de Direcţia Naţională Anticorupţie de atribuirea “cu încălcarea legii” a unui teren cu o suprafaţă de 20.400 metri pătraţi către o asociaţie sportivă, acesta fiind al treilea dosar penal trimis în judecată de DNA, în care fostul edil a fost achitat.
Alături de fostul primar Dorin Florea, în dosar a fost achitată, pe motiv că “fapta nu există”, şi fostul secretar al municipiului Târgu Mureş, Maria Cioban, care fusese acuzată de comiterea infracţiunii de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu.
“În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 17 alin. 2 din Codul de procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 litera a din Codul de procedură penală, achită pe inculpaţii F.D. () şi C.M. () de sub acuza comiterii infracţiunii de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu – prevăzută de art. 52 alin. 3 din Codul penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Codul penal. În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză rămân în sarcina acestuia. Cu apel în 10 zile de la comunicarea copiei prezentei hotărâri”, se arată pe portalul Curţii de Apel Târgu Mureş, care precizează că soluţia în Dosarul numărul 1883/102/2016 este că “Fapta nu există”, potrivit articolului 10 litera a din Codul de Procedură Penală.
Instanţa a admis şi excepţia de nelegalitate a unor dispoziţii din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Târgu Mureş nr. 110 din data de 4 septembrie 2008, referitoare la înscrierea în inventarul domeniului public al municipiului a terenului în suprafaţă de 20.400 mp.
În luna septembrie 2016, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Târgu Mureş au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a fostului edil Dorin Florea şi a fostului secretar al municipiului, Maria Cioban, pentru “săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu dacă funcţionarul a urmărit obţinerea unui folos pentru sine sau pentru altul”.
În rechizitoriul întocmit, procurorii arătau că primarul de la acea dată, Florea Dorin, în cursul anului 2008, “prin încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a prevederilor legale” ar fi întocmit şi semnat o expunere de motive, prin care s-a supus dezbaterii Consiliului Local adoptarea, în regim de urgenţă, deşi situaţia nu o impunea, a propunerii de atribuire, cu titlu gratuit către o asociaţie sportivă, a unui teren în suprafaţă de 20.400 mp, situat în municipiul Târgu Mureş.
“Ca urmare a acestui demers, la data de la data de 25 septembrie 2008, Consiliul Local a adoptat hotărârea respectivă, prin votul a 19 consilieri locali, la determinarea edilului şi fără ca aceştia să cunoască caracterul nelegal al acelei propuneri. Hotărârea respectivă, după adoptare, a fost contrasemnată (fiindu-i astfel acordată viza de legalitate fără de care nu putea produce efecte juridice) de către secretarul municipiului, inculpata Cioban Maria. Ulterior, asociaţia sportivă beneficiară a terenului – care nu se încadra în niciuna din categoriile de persoane juridice fără scop lucrativ precizate în legea administraţiei publice şi nici nu deţinea statutul de utilitate publică pentru a putea beneficia de folosinţa gratuită a unui astfel de bun – a închiriat terenul respectiv unei alte entităţi sportive, obţinând foloase materiale în sumă de 2.563.041,86 lei. Pentru folosirea acelui teren, asociaţia sportivă ar fi trebuit să plătească o redevenţă anuală calculată conform prevederilor legale, în funcţie de categoria bunului concesionat/închiriat, astfel că prin faptele sus menţionate bugetul municipiului Târgu Mureş a fost prejudiciat cu suma de 1.182.520 lei”, arăta DNA, într-un comunicat de presă din 16 septembrie 2016.
Fostul primar Dorin Florea, alături de fostul viceprimar Sergiu Claudiu Maior şi fostul secretar al municipiului, Andrei Mureşan, au fost achitaţi, în luna septembrie a acestui an, de Tribunalul Mureş de sub acuzaţiile de uzurparea funcţiei şi complicitate la uzurpare a funcţiei în formă continuată, în 9.198 de acte materiale, după ce au fost trimişi în judecată în anul 2017 de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Tribunalul Mureş a decis, în primă instanţă, achitarea celor trei în dosarul nr. 3287/102/2017, pe motiv că “fapta nu este prevăzută de legea penală”.
De asemenea, Tribunalul Harghita i-a achitat, în luna iulie 2021, pe Dorin Florea şi alţi opt inculpaţi, precum şi Asociaţia Sportivă “Fotbal Club ASA 2013”, în dosarul finanţării echipei de fotbal locale, trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Târgu Mureş în luna decembrie 2015.
Tribunalul Harghita a hotărât achitarea lui Dorin Florea pentru acuzaţia comiterii infracţiuni de abuz în serviciu, întrucât “fapta nu este prevăzută de legea penală”, la fel şi în cazul celorlalţi inculpaţi.
Vasile Blaga, achitat a doua oară în instanţă într-un dosar de trafic de influenţă
Marți, 16 noiembrie 2021, Agerpres
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, luni, achitarea europarlamentarului Vasile Blaga într-un dosar de trafic de influenţă.
Potrivit deciziei instanţei, Vasile Blaga a fost achitat în baza articolului 16 litera b) din Codul de procedură penală: “Fapta nu este prevăzută de legea penală”.
De asemenea, judecătorii au ridicat sechestrul pe averea europarlamentarului. Decizia instanţei nu este definitivă.
Vasile Blaga a fost trimis în judecată de DNA în acest dosar în anul 2016.
În octombrie 2017, Tribunalul Bucureşti l-a achitat pe fostul secretar general al PDL, apoi Curtea de Apel Bucureşti a decis în iulie 2020 să fie rejudecat, dosarul s-a întors la Tribunalul Bucureşti, care a dispus în august 2020 că nu are competenţă în acest caz, pentru ca, în final, dosarul să ajungă la Instanţa supremă.
Fostul secretar general al PDL a fost trimis în judecată pe 29 noiembrie 2016 de DNA Ploieşti, fiind acuzat că a primit 700.000 de euro de la o societate comercială în schimbul exercitării influenţei, astfel încât respectiva firmă să obţină contracte cu două companii naţionale.
“În perioada 2011 – 2012, în calitate de secretar general al unui partid aflat la guvernare, inculpatul Blaga Vasile a primit în patru rânduri de la o societate comercială reprezentată de inculpatul Berdilă Horaţiu Bruno suma totală de 700.000 euro, în schimbul exercitării influenţei prin intermediul inculpatului Ştefan Gheorghe (vicepreşedinte al aceluiaşi partid) asupra unei persoane care a deţinut consecutiv funcţii de conducere la două companii naţionale, astfel încât firma reprezentată de Berdilă Horaţiu Bruno să obţină contracte la cele două companii naţionale”, susţin procurorii.
Potrivit DNA, Blaga ar fi primit 500.000 de euro prin intermediul fostului primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan şi 200.000 de euro printr-un alt intermediar.
În rechizitoriul întocmit de DNA se arată că o serie de firme care aveau comportament de tip fantomă erau folosite de Gheorghe Ştefan şi Vasile Blaga pentru a scoate bani din companii naţionale pentru PDL.
Conform procurorilor, în 2009, în cadrul PDL a existat o înţelegere între secretarul general Vasile Blaga şi vicepreşedintele Gheorghe Ştefan, în sensul obţinerii de bani pentru partid.
“Potrivit înţelegerii, acest lucru urma să fie realizat prin numirea, cu ajutorul miniştrilor desemnaţi politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naţionale şi instituţiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziţie publică către firme dispuse să ‘cotizeze’ pentru formaţiunea politică din care cei doi făceau parte. În acest sens, Ştefan Gheorghe (…) a determinat persoanele cu putere de decizie de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană. Respectiva persoană (…) a fost dispusă să contribuie – indirect – la finanţarea partidului cu sume de bani, prin atribuirea preferenţială a unor contracte de achiziţie publică spre diverse societăţi indicate. (…) Concret, prin încheierea de contracte de către respectiva companie naţională – prin licitaţii trucate – cu firma lui Berdilă Horaţiu Bruno, acesta din urmă a transferat din contractele respective o anumită sumă de bani la partid, reprezentând un procent prestabilit din valoarea contractelor”, arată DNA
Dosarul Revoluției din 1989 a fost întors la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei
Joi, 11 noiembrie 2021, Știri Juridice
Înalta Curte a decis, printr-o sentință definitivă, ca dosarul Revoluției din decembrie 1989 să se întoarcă la Parchetul Militar.
În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au găsit o serie de ilegalități în investigația procurorilor militari, astfel că procurorii vor fi nevoiți să refacă ancheta în care Ion Iliescu și pe alți demnitari post-decembriști aveau calitatea de inculpați.
Precizările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:
„Încheierea din data de 10.11.2021, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația PÎCCJ și a hotărât restituirea dosarului către Secția parchetelor militare pentru refacerea rechizitoriului, a avut în vedere unele aspecte considerate neregularități ale rechizitoriului, precum și înlăturarea unor probe (înscrisuri). Urmărirea penală în ansamblul său, sub aspectul actelor de inculpare (punerea în mișcare a acțiunii penale), nu s-a reținut să fie afectată de motive de nelegalitate.
Procurorii vor examina motivarea încheierii, precum și probele rămase câștigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluționării dosarului și refacerii rechizitoriului. Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reținute de ÎCCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii.
În intervalul de timp de la emiterea rechizitoriului (aprilie 2019) și până în prezent, conducerea PÎCCJ și a Secției parchetelor militare au continuat studiul jurisprudenței internaționale actualizate în materia infracțiunilor considerate crime împotriva umanității, pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate și pentru a răspunde excepțiilor analizate de către ÎCCJ în hotărârile sale.”
Ioan Niculae obţine încă o decizie în instanţă privind eliberarea condiţionată din închisoare, dar nu e definitivă
Miercuri, 10 noiembrie 2021, Agerpres
Judecătoria Medgidia a admis, miercuri, cererea omului de afaceri Ioan Niculae privind eliberarea condiţionată din Penitenciarul Poarta Albă, după ce acesta a executat efectiv nouă luni din pedepsa de cinci ani primită în dosarul “Interagro”.
Decizia nu este însă definitivă, iar procurorii pot face contestaţie.
Este a doua decizie favorabilă primită în instanţă de Ioan Niculae, prima fiind dată tot de Judecătoria Medgidia în luna mai, însă hotărârea a fost desfiinţată la apel de Tribunalul Constanţa.
La calcularea fracţiei de o treime necesară pentru eliberarea condiţionată, instanţa a ţinut cont de perioada petrecută anterior de Ioan Niculae în închisoare (197 zile), ca urmare a condamnării de 2 ani şi 6 luni, primite în 2015 în dosarul “Mită la PSD”.
Pe 18 februarie 2021, patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.
În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila şi fost preşedinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influenţă.
De asemenea, Nicoleta Mariana Toncea (soţia lui Ioan Niculae) a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani.
Nelu Iordache, condamnat la 6 ani de închisoare în dosarul Transalpina
Miercuri, 10 noiembrie 2021, Agerpres
Omul de afaceri Nelu Iordache, patronul companiei Romstrade, a fost condamnat definitiv marţi de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat alături de foşti şefi de la CNADNR Craiova de nereguli în atribuirea unui contract privind modernizarea Transalpina.
De menţionat că la instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti – Nelu Iordache fusese achitat.
Patronul Romstrade se află în prezent în penitenciar, unde execută o altă condamnate definitivă de 11 ani şi 9 luni de închisoare, într-un dosar legat de fraude cu fonduri europene alocate pentru construcţia autostrăzii Nădlac – Arad.
În dosarul “Transalpina” au mai fost condamnaţi la pedepse cu suspendare foşti şefi şi angajaţi de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova: Adrian Lumezeanu (director regional) – 4 ani cu suspendare, Doina Ilie (director economic) – 4 ani cu suspendare, Delia Mihaela Nedelcu (şef Serviciu organizare şi derulare achiziţii) – 3 ani şi 6 luni cu suspendare, Florina Iovan (persoană desemnată să efectueze controlul financiar preventiv) – 3 ani şi 6 luni cu suspendare.
În cazul lui Emil Ion Pană, consilier juridic, a fost încetat procesul penal ca urmare a decesului acestuia.
Pe latură civilă, instanţa a dispus ca Nelu Iordache şi ceilalţi condamnaţi să plătească în solidar către CNADNR suma de 45,7 milioane lei reprezentând daune materiale.
Procurorii anticorupţie spun că angajaţii CNADNR Craiova, Adrian Lumezeanu, Doina Ilie, Delia Nedelcu şi Emil Pană, au încălcat legea privind achiziţiile publice, semnând, la data de 5 septembrie 2008, un contract privind modernizarea Transalpina, cu o societate reprezentată de omul de afaceri Nelu Iordache. Citește mai mult
Procesul lui Băsescu privind colaborarea cu Securitatea, amânat 3 luni, deşi are deja o întârziere de un an şi jumătate
Vineri, 5 noiembrie 2021, Agerpres
Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a amânat, vineri, pentru 25 februarie 2022, judecarea recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii.
De menţionat că dosarul a fost înregistrat la ICCJ în iunie 2020, însă această instanţă a stabilit ca procesul să înceapă în luna noiembrie 2021, respectiv o întârziere de 1 an şi 5 luni.
Vineri, la primul termen, Traian Băsescu nu s-a prezentat în sala de judecată, el fiind reprezentat de fostul ministrul al Justiţiei Valeriu Stoica.
Judecătorii au admis o cerere de intervenţie formulată de Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, care susţine că are un interes de a fi parte la acest proces, deoarece în anul 2005 a fost obligat de o instanţă să-i plătească lui Băsescu daune, după ce l-a făcut “informator al Securităţii” pe fostul preşedinte.
Magistraţii au decis însă să amâne procesul cu trei luni, respectiv 25 februarie 2022, pentru ca Ciuvică să citească actele de la dosar.
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS. Citește mai mult
Înalta Curte judecă mâine recursul fostului președinte Băsescu în dosarul colaborării sale cu fosta Securitate
Joi, 4 noiembrie 2021, Știri Juridice
Vineri, 5 noiembrie, începând cu ora 9, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursul fostului președinte Traian Băsescu în dosarul colaborării sale cu Securitatea comunistă. În 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, admițând cerearea formulată în acest sens de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Dumitru Dragomir scapă de o condamnare de 4 ani închisoare. Dosarul RDS/RCS se rejudecă de la zero
Marți, 2 noiembrie 2021, Agerpres
Curtea de Apel Bucureşti a dispus luni rejudecarea de la zero a dosarului în care fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal Dumitru Dragomir primise o condamnare la instanţa de fond de 4 ani închisoare cu executare, fiind acuzat că a primit peste 3 milioane euro mită de la administratorul RCS/RDS, Ioan Bendei, în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1.
În ianuarie 2019, Dumitru Dragomir a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 4 ani de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi complicitate la spălarea banilor. Citește mai mult
Dragnea cere mutarea dosarului în care este acuzat pentru vizita în SUA la o altă instanță
Marți, 2 noiembrie 2021, Agerpres
Curtea de Apel Bucureşti a dezbătut luni o cerere în care fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea solicită mutarea la o instanţă din provincie a dosarului în care este judecat pentru trafic de influenţă în legătură cu prezenţa sa la ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump.
Instanţa a amânat pronunţarea în acest caz pentru 4 noiembrie.
În luna mai 2021, DNA l-a trimis în judecată pe Liviu Dragnea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PSD, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti.
Cinci magistraţi de la această instanţă au refuzat pe rând să soluţioneze dosarul lui Dragnea, după ce au făcut cereri de abţinere.
În replică, avocaţii lui Dragnea au deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care au solicitat ca dosarul să fie mutat de la Tribunalul Bucureşti, pe motiv că judecătorii de la această instanţă nu ar fi imparţiali, deoarece au semnat un memoriu faţă de modificarea legilor justiţiei, pe vremea guvernării PSD. De altfel, avocata Flavia Teodosiu a susţinut luni, la Curtea de Apel Bucureşti, că un număr foarte mare de magistraţi de la Tribunalul Bucureşti au semnat un memoriu împotriva susţinerilor lui Dragnea pe tema legilor justiţiei, existând o suspiciune privind lipsa de imparţialitate a judecătorilor de la această instanţă. Citește mai mult
Avocatul Elenei Udrea a sfătuit-o să nu intre în sala de judecată pentru că nu este vaccinată
Luni, 25 octombrie 2021, G4 Media
Avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a declarat luni, la Curtea de Apel București, unde se judecă unul din termenele dosarului Hidroelectrica, în care este acuzată de luare de mită, că și-a sfătuit clientul să nu intre în sala de judecată deoarece nu este vaccinată.
”Nu trebuie să intre în Curtea de Apel fiind nevaccinată, pentru că poate fi sancționată. Am văzut interpretarea CSM că Hotărârea de guvern nu interzice accesul în instanțele de judecată, dar CSM-ul nu poate să anuleze o hotărâre de guvern. Sper ca instituțiile statului să lămurească acest lucru”, a declarat, luni, avocatul Elenei Udrea.
Procesul a început pe fond după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în 2020 că probele au fost administrate legal.
În acest caz, Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA că, în 2011, ar fi primit de la ”băiatul deștept” din Energie, Bogdan Buzăianu, prin intermediul lui Radu Budeanu (patronul Cancan și al Gândul.ro), o mită de 3,8 milioane de dolari și o creanță de 900.000 de mii de euro pe care Buzăianu o avea de recuperat de la Bobby Păunescu.
Acesta din urmă gajase împrumutul de la Buzăianu cu acțiunile la revista Capital și ziarul Evenimentul Zilei. Așa ar fi ajuns Elena Udrea patroana reală a EVZ, potrivit DNA. Citește mai mult
Fostul primar al municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, a fost eliberat
Miercuri, 20 octombrie 2021, Agerpres
Fostul primar al municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, care executa o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie, a fost pus în libertate, marţi, în baza unei sentinţe a Tribunalului Botoşani, potrivit portalului instanţelor de judecată, portal.just.ro.
Magistraţii Tribunalului Botoşani au respins acţiunea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani, care au contestat decizia din 30 iulie a Judecătoriei Botoşani de punere în libertate a lui Nichita.
“Respinge ca nefondată contestaţia formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani, împotriva sentinţei penale nr. 714 din 30 iulie 2021, pronunţată în dosarul nr. 6328/193/2021 al Judecătoriei Botoşani. Cheltuielile judiciare din contestaţie rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 19 octombrie 2021”, se arată în decizia instanţei botoşănene.
Pe 30 iulie, magistraţii Judecătoriei Botoşani au admis propunerea Penitenciarului Botoşani de punere în libertate a fostului primar al municipiului Iaşi Gheorghe Nichita, însă la scurt timp procurorii au contestat această sentinţă.
Gheorghe Nichita a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, după ce ar fi cerut şi primit mită 10% din valoarea proiectului european Sistemul de Management al Traficului din municipiul Iaşi.
Nichita a ajuns în penitenciar pe 5 august 2020. Pe 29 septembrie 2020 magistraţii Tribunalului Iaşi l-au condamnat pe fostul primar la cinci ani şi două luni de închisoare într-un alt dosar, însă sentinţa nu este definitivă.
Procesul fostului primar al Capitalei Sorin Oprescu s-a încheiat. Verdictul definitv, în decembrie
Vineri, 15 octombrie 2021, G4 Media
Procesul fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu, s-a încheiat şi instanţa a rămas în pronunţare, potrivit portalului Curţii de Apel Bucureşti. Verdictul definitiv ar putea fi dat pe 9 decembrie 2021.
Procurorul DNA a solicitat majorarea pedepsei fostului edil acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi grup infracţional organizat. Potrivit participanţilor la proces, procurorul a solicitat ca pedeapsa să fie orientată spre maximul de 15 ani de detenţie, ţinând cont că Sorin Oprescu este acuzat de fapte grave de corupţie, a fost primar general, senator şi candidat la preşedinţia României.
În ultimul cuvânt, doctorul Oprescu a solicitat achitarea susţinând că este nevinovat şi că procurorii au împotriva lui doar denunţul lui Bogdan Cornel Popa, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului și al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane. În apărarea sa, Oprescu a afirmat că nu are avere, a muncit 43 de ani şi a stat 17 într-un partid de stânga.
Completul este format din judecătorii Daniela Panioglu, Valentin Mihai şi Claudia Jderu. Aceasta din urmă a intrat în complet de divergenţă întrucât ceialţi doi magistraţi nu se puneau de acord.
Claudia Jderu este judecătoarea care le-a condamnat la 8 ani, respectiv 5 ani de detenţie, pe Elena Udrea şi Ioana Băsescu. Ulterior, Udrea a blestemat-o pe judecătoarea Jderu. Magistratul a făcut parte şi din completul care l-a trimis după gratii pe fostul sforar PSD Viorel Hrebenciuc, condamnat la 3 ani de detenţie efectivă în dosarul Giga TV. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Fostul primar Gheorghe Ştefan - 'Pinalti', condamnat la 4 ani şi 9 luni de închisoare în dosarul fraudării Poştei Române
Miercuri, 13 octombrie 2021, Agerpres
Gheorghe Ştefan, zis ‘Pinalti’, fost primar al municipiului Piatra Neamţ şi patron al clubului de fotbal Ceahlăul, a fost condamnat marţi de Tribunalul Bucureşti la 4 ani şi 9 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălarea banilor într-un dosar privind fraudarea Companiei Naţionale Poşta Română.
În mai 2017, Gheorghe Ştefan a primit în acest dosar, tot la Tribunalul Bucureşti, o condamnare de 8 ani de închisoare, însă Curtea de Apel Bucureşti a anulat sentinţa şi a dispus rejudecarea cazului. Conform deciziei instanţei, Gheorghe Ştefan a fost condamnat la 4 ani pentru trafic de influenţă şi 3 ani şi 6 luni pentru spălarea banilor, fiind achitat pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice. Instanţa a constatat că aceste pedepse sunt complementare cu alte condamnări definitive primite de Gheorghe Ştefan în mai multe dosare penale, rezultând o pedeapsă finală de 4 ani şi 9 luni închisoare. Din această pedeapsă se vor scădea perioadele petrecute anterior de fostul primar în arest. Citește mai mult
Camelia Bogdan a pierdut definitiv procesul cu Președintele României, Înalta Curte, DIICOT și SRI
Vineri, 8 octombrie 2021, Evenimentul zilei
Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat procesul deschis de Camelia Bogdan, judecător suspendat, împotriva unor instituții precum Președintele României, Înalta Curte, DIICOT, SRI sau CSM.
Înalta Curte a menținut sentința dată de Curtea de Apel Cluj, care respinsese cererile Cameliei Bogdan ca fiind „nefondate” și „inadmisibile”. ÎCCJ s-a pronunțat pe 29 septembrie, iar decizia este definitivă.
Procesul a fost deschis în 2018, după ce ÎCCJ a constatat existența unei incompatibilități în cazul Cameliei Bogdan, în timp ce aceasta judeca dosarul ICA. Judecătoarea Bogdan a dat în judecată mai multe instituții importante, solicitând instanței să le oblige să sesizeze CCR privind modul de stabilire a incompatibilității unui magistrat.
Mai mult, Camelia Bogdan solicita anularea hotărârii Înaltei Curți prin care a fost mutată disciplinar la Târgu Mureș și cerea începerea urmăririi penale împotriva notarului Jean Andrei sau anchetarea fostei președinte a CSM, judecătoarea Mariana Ghena. Citește mai mult
Înalta Curte, în procesul foştilor procurori DNA Onea şi Portocală: Secţia Specială e legală întrucât se aplică decizia CCR, nu decizia Curţii de Justiţie a UE
Joi, 30 septembrie 2021, G4 Media
Un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis să respingă cererea foştilor procurori DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu zis Portocală, de a constata nulitatea absolută a rechizitoriului şi a dosarului întocmit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), potrivit încheierii de şedinţă din data de 8 septembrie 2021.
Vezi documentul aici.
Judecătoarele Hermina Iancu, Elena Barbu şi Eleni Cristina Marcu au decis să aplice decizia CCR, care a declarat SIIJ constituţională, nu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care – pe 18 mai 2021 – a declarat că Secţia Specială încalcă legislaţia europeană.
Mai departe, făcând referire la decizia CCR din 8 iunie 2021 (ulterioară deciziei CJUE din 18 mai 2021), judecătoarele susţin că legislaţia europeană prevalează celei naţionale doar în privinţa legislaţiei naţionale infraconstituţionale (legile mai prejos de legea fundamentală, Constituţia).
În ce priveşte legea fundamentală, Constituţia României este mai presus de legislaţia europeană, au concluzionat judecătoarele, aplicând decizia CCR nr. 390 din 8 iunie 2021. Or, dacă CCR a decis că SIIJ este constituţională, înseamnă că Secţia Specială este legală, iar această decizie prevalează legislaţiei europene.
<<Curtea constată că, prin noţiunile de „legi interne” şi „drept intern”, Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională, Legea fundamentală prezervându-şi poziţia ierarhic superioară în virtutea art. (…).
Aşa fiind, atunci când stabileşte că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne”, art. 148 din Constituţie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României>>, se arată în decizia ÎCCJ.
Prin urmare, susţin judecătoarele, instanţele judecătoreşti naţionale nu au „abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din dreptul intern, constatate ca fiind constituţionale prin prisma art. 148 din Constituţie, cu dispoziţiile de drept european”. În plus, susţin judecătoarele ÎCCJ, prin prisma deciziei CCR din 8 iunie 2021, doar instituţiile politice ale ţării au obligaţia de a se conforma deciziei CJUE. Citește mai mult
ÎCCJ a amânat pe 7 octombrie pronunțarea primei decizii de cameră preliminară, cea prin care se stabilește dacă începe sau nu judecarea efectivă a fostului prim ministru al României Călin Popescu Tăriceanu, care este acuzat de DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită
Miercuri, 29 septembrie 2021, Știri pe surse
Judecătorii de cameră preliminară de la instanța supremă au finalizat procedurile și au rămas, în urmă cu două săptămâni, în pronunțare asupra cererilor și excepțiilor invocate de apărarea fostului prim ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată de DNA pentru pretinsa primire a 800.000 de dolari drept mită.
Concret apărarea lui Călin Popescu Tăriceanu a invocat pe parcursul dezbaterilor din ședințele secrete, din faza camerei preliminare, mai multe pretinse vicii ale probelor anchetatorilor și în consecință cere sancționarea pe calea restituirii dosarului la DNA.
În 7 iunie ICCJ a admis o parte din cererile apărării lui Tăriceanu iar discutarea altor cereri a fost amânată pentru o dată ulterioară.
La acel moment ICCJ a stabilit emiterea unor adrese „către Arhiva Secţiei Penale din cadrul instanţei supreme şi către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în vederea comunicării, în integralitate şi în copie certificată, a încheierii din data de 11 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 2 Judecători de cameră preliminară, pronunţată în dosarul nr.2999/1/2018”.
Totodată, stabilea la acel moment ICCJ, „se va emite adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica, în copie, volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015”.
Judecătorii au respins cererile de probe constând în emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă ofiţerii de poliţie judiciară care au întocmit procesele-verbale la care sunt ataşate comunicările electronice din volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015 (comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian), aveau la momentul respectiv calitatea de „specialişti IT”, în a căror competenţă exclusivă este recunoscută efectuarea propriu-zisă a percheziţiei informatice, potrivit dispoziţiilor art.168 alin.12 Cod procedură penală. Citește mai mult pe stiripesurse.ro
Ce riscă să piardă Traian Băsescu dacă justiția confirmă că a colaborat cu Securitatea: vilă cu 7 camere, consilieri, indemnizație de mii de lei
Miercuri, 22 septembrie 2021, Fanatik
Pe 7 septembrie, Camera Deputaților a votat ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de șef al statului să fie retrase în cazul în care se dovedește că aceștia au avut calitatea de colaborator al Securității.
Cu 264 voturi pentru, 3 contra şi 11 abţineri, Camera Deputaților (for decizional) a adoptat pe 7 septembrie proiectul de lege de modificare a alin. b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în sensul includerii, între cauzele care determină retragerea drepturilor foştilor preşedinţi ai României, a celei vizând existenţa dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.
”Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat.
Termen decisiv pentru Traian Băsescu, pe 5 noiembrie
Vizat clar de acest proiect de lege este fostul președinte Traian Băsescu, care a legat două mandate la Cotroceni (2004-2009, 2009-2014). Și asta pentru că, într-o primă instanță, Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securității, printr-o decizie din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel București, care a admis acțiunea CNSAS.
În continuare, secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit data de 5 noiembrie 2021 ca termen pentru începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii. Citește mai mult
Procesul „Colectiv” se reia. Curtea de Apel București decide dacă Cristian Popescu Piedone rămâne cu acuzația de abuz în serviciu sau va fi judecat pentru neglijență în serviciu
Miercuri, 22 septembrie 2021, G4 Media
Procesul „Colectiv” se reia miercuri, la Curtea de Apel București. La acest termen, un complet de divergență trebuie să stabilească dacă primarul Cristian Popescu Piedone rămâne cu acuzația de abuz în serviciu, pentru care a fost condamnat, în primă instanță, la 8 ani și 6 luni de închisoare, sau dacă va fi judecat în continuare pentru neglijență în serviciu, o infracțiune pentru care Codul Penal prevede pedepse mult mai mici.
Context
Pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
Astfel, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Citește mai mult
Tribunalul Botoşani se va pronunţa pe 19 octombrie cu privire la liberarea condiţionată a fostului primar al municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita
Joi, 16 septembrie 2021, Agerpres
Magistraţii Tribunalului Botoşani se vor pronunţa pe 19 octombrie în dosarul privind liberarea condiţionată a fostului primar al municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, aflat în Penitenciarul Botoşani în urma unei condamnări pentru fapte de corupţie.
Dosarul a ajuns, miercuri, la Tribunalul Botoşani, după ce, la sfârşitul lunii iulie, Judecătoria Botoşani a dispus punerea în libertate a lui Nichita, însă procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani au contestat decizia.
Pe 30 iulie, magistraţii Judecătoriei Botoşani au admis cererea Penitenciarului Botoşani de punere în libertate a fostului edil şef al Iaşiului, condamnat la cinci ani de închisoare. “Admite propunerea formulată de Penitenciarul Botoşani privind liberarea condiţionată a condamnatului Nichita Gheorghe, în prezent deţinut în Penitenciarul Botoşani, din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2324/2017 a Tribunalului Bucureşti . Citește mai mult
Generalul Iulian Cristian Gherghe, condamnat cu suspendare pentru sustragerea sumei de 180.000 de euro din fondurile Direcţiei de Informaţii a Apărării
Joi, 16 septembrie 2021, Agerpres
Iulian Cristian Gherghe, cu gradul de general – maior în rezervă, fost director adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), a fost condamnat de Curtea Militară de Apel Bucureşti la un an şi cinci luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals.
Instanţa a mai dispus ca generalul să stea 2 ani şi 6 luni sub supravegherea Serviciul de Probaţiune Ilfov, perioadă în care trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare la Primăria comunei Cornetu sau Şcoala Gimnazială nr. 1 Cornetu.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Iulian Cristian Gherghe a fost trimis în judecată în iunie 2021 de Parchetul General, fiind acuzat că, la data de 27 noiembrie 2018, când avea calitatea de locţiitor al şefului DGIA, şi-a însuşit, fără drept, suma de 179.470 dolari din fondurile ce aparţin acestei structuri militare, scop în care a falsificat şi folosit mai multe înscrisuri oficiale.
Banii au fost folosiţi pentru a cumpăra o casă. Citește mai mult
Fostul deputat PNL Marin Anton, condamnat la cinci ani închisoare pentru o mită de 5 milioane de euro
Miercuri, 15 septembrie 2021, G4 Media
Marin Anton, fost deputat PNL, a fost condamnat miercuri de Tribunalul Bucureşti la cinci ani închisoare cu executare într-un dosar de corupție, transmite Agerpres. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Marin Anton a trecut prin mai multe partide în cariera sa politică – PDL, PNL, PMP și UNPR.
Marin Anton a fost acuzat de procurori că a primit în anul 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, o mită de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni.
De asemenea, instanţa a dispus ca lui Marin Anton să-i fie confiscată suma de 22.760.654 lei.
În acelaşi dosar, Mihai Adrian Ionescu, fost director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România SA şi fost consilier al ministrului Transporturilor, a primit o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită.
Fostul director este obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, la ADP – Sector 2 Bucureşti sau la ADP – Sector 6, pe o perioadă de 100 de zile. Citește mai mult
Viorel Hrebenciuc, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul Giga TV
Marți, 14 septembrie 2021, Hotnews
Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, marţi, de Curtea de Apel Bucureşti, la 3 ani închisoare cu executare în dosarul Giga TV. În acest dosar au mai fost condamnați fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Stefan, fosta șefă a CNA Laura Georgescu și Narcisa Iorga, fost membru CNA. Decizia este definitivă.
Viorel Hrebenciuc a fost ridicat de polițiști de la locuința sa, urmând să fie încarcerat.
“Având în vedere decizia instanței, astăzi, 14.09. 2021, Direcția Generală de Poliţie a Municipiului București – Serviciul Investigații Criminale a pus în aplicare un mandat de executarea a pedepsei cu inchisoarea, emis pe numele unui bărbat de 68 de ani. Cel în cauză este în custodia polițiștilor, urmând a fi încarcerat”, a transmis Poliția Capitalei.
Magistrații Curții de Apel București au respins apelurile declarate de fosta șefă a CNA Laura Georgescu, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc Viorel și fostul primar Gheorghe Ştefan împotriva sentinţei penale pronunţate în decembrie 2019 de Tribunalul Bucureşti. Citește mai mult
Nelu Iordache, condamnat definitiv la 11 ani şi 9 luni închisoare pentru fraude la construcţia autostrăzii Nădlac - Arad
Miercuri, 8 septembrie 2021, Hotnews
Omul de afaceri Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, a fost condamnat definitiv miercuri de Curtea de Apel Bucureşti la 11 ani şi 9 luni de închisoare cu executare într-un dosar în care este acuzat de mai multe infracţiuni, printre care şi fraude cu fonduri europene alocate pentru construcţia autostrăzii Nădlac – Arad.
Conform deciziei instanţei, Nelu Iordache a primit 6 ani şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, 6 ani şi 6 luni pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave, 4 ani şi 6 luni pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 2 ani pentru înşelăciune, informează Agerpres.
Pedepsele au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 11 ani şi 9 luni închisoare, din care se va scădea perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu (1 decembrie 2012 – 25 august 2014).
În aprilie 2013, Nelu Iordache a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune. Citește mai mult
Drepturile acordate foştilor preşedinţi, retrase dacă au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii. Ce riscă să piardă Traian Băsescu, declarat în primă instanță colaborator al Securității
Miercuri, 8 septembrie 2021, G4 Media
Camera Deputaţilor a decis, marţi, ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român să fie retrase în cazul în care se dovedeşte că aceştia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii, transmite Agerpres.
S-au înregistrat 264 voturi pentru, 3 contra şi 11 abţineri. Camera Deputaţilor este for decizional, legea merge la promulgare.
Deputaţii au adoptat, în acest sens, proiectul de lege de modificare a alin.b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în sensul includerii, între cauzele care determină retragerea drepturilor foştilor preşedinţi ai României, a celei vizând existenţa dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii. Citește mai mult
Curtea de Apel Brașov l-a condamnat definitiv pe fostul deputat PNL Lucian Ciubotaru la 3 ani închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență
Joi, 2 septembrie 2021, Lumea Justiției
Judecătorii Alina Mandu si Vlad Neagoe de la Curtea de Apel Brașov l-au condamnat definitiv pe Ciubotaru marți, 31 august 2021, la 3 ani închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenta. Condamnare s-a dispus si fata de cel de-al doilea inculpat din dosarul instrumentat de DNA Bacău, medicul legist Marcel Badara, trimis in judecata pentru trafic de influenta, acesta primind 2 ani de închisoare cu suspendare. Cazul privește un trafic de influenta pus la cale chiar in sediul PNL Bacău. Practic, prin decizia 501/2021 din 31 august 2021 pronunțată in dosarul 1314/1/2016*, Curtea de Apel Brașov a menținut condamnările aplicate fata de cei doi prin sentința nr. 15 din 28 ianuarie 2021 dispusa de Tribunalul Brașov. Exista totuși o diferență în ceea ce privește condamnările, in sensul ca pedeapsa lui Lucian Ciubotaru a fost majorata de Curtea de Apel Brașov de la 2 ani la 3 ani închisoare cu suspendare, iar pedeapsa lui Marcel Badara de la 1 ani si 4 luni la 2 ani închisoare cu suspendare. Citește mai mult pe site-ul Lumea Justiției
De două luni, conducerea Tribunalului Bihor caută dosarul dispărut al lui Micula Jr, fără a anunța poliția. Procesul merge mai departe
Miercuri, 1 septembrie 2021, pressHUB
Tribunalul Bihor susține că a demarat o anchetă administrativă după ce un un volum esențial al dosarului în care Victor Micula și mai mulți polițiști sunt judecați a dispărut din arhivă. După finalizarea acesteia, va stabili dacă va fi anunțată poliția de acest incident.
Instanța a făcut o cronologie a evenimentului și a ajuns la concluzia că procesul trebuie să continue, după ce a fost atașată la dosar o copie oficială a volumului, motiv pentru avocații inculpaților să ceară un nou termen pentru a studia copia.
Deși au trecut mai bine de două luni de la constatarea dispariției volumului, conducerea Tribunalului Bihor nu-și explică cum s-a întâmplat acest lucru și continuă să caute în arhivă, fără a anunța autoritățile. „La data de 23.06.2021, în cauza care face obiectul dosarului nr.3772/111/2020/a1, grefierul de ședință a adus la cunoștința președintelui completului PI6, faptul constatării lipsei volumului nr.3 din dosarul de urmărire penală. Citește mai mult
Costel Alexe (PNL), președintele Consiliului Judeţean Iași, scapă definitiv de controlul judiciar impus de DNA în dosarul șpăgii în tablă
Miercuri, 1 septembrie 2021, G4 Media
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, marți, revocarea controlului judiciar impus lui Costel Alexe la sfârșitul lunii aprilie, în dosarul șpăgii în tablă, conform portalului instanțelor de judecată. (Vezi mai jos minuta integrală a instanței)
Măsura a fost stabilită odată cu schimbarea calității din suspect în inculpat, la momentul respectiv Alexe anunțând că se suspendă din funcțiile de conducere deținute în cadrul PNL, dar că rămâne membru simplu.
Fostul ministru al Mediului, liberalul Costel Alexe, este acuzat de DNA că ar fi primit 22 de tone de tablă în valoare de 103.000 lei de la managerul combinatului siderurgic Liberty ”în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea cu titlu gratuit către fabrica respectivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme”, potrivit DNA. Citește mai mult
Cererea de eliberare condiționată din penitenciar a lui Sorin Blejnar a fost respinsă
Vineri, 27 august 2021, G4 Media
Magistrații Judecătoriei Sectorului 4 din București au respins vineri cererea de eliberare condiționată din penitenciar a lui Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF în guvernul Boc, potrivit minutei de ședință. Blejnar poate face contestație la Tribunalul București.
În luna mai 2019, Curtea de Apel l-a condamnat pe Sorin Blejnar la 5 ani de închisoare într-un dosar de corupție. În primă instanță, Blejnar fusese condamnat la 6 ani de închisoare. Blejnar fusese trimis în judecată în decembrie 2016 de DNA Ploiești pentru săvârșirea unei fapte de trafic de influență.
Mai precis, procurorii DNA l-au acuzat pe Blejnar că în 2011 ar fi primit mită 12,5 milioane de lei de la un om de afaceri, administratorul firmei Romsys, pentru atribuirea unor contracte cu Fiscul. Ar fi vorba de un comision de 20% din valoarea contractului atribuit de ANAF.
Potrivit procurorilor, Blejnar a folosit cinci firme fantomă pentru a scoate din bancă banii primiți mită.
Blejnar fusese arestat preventiv în acest dosar. Citește mai mult
Fostul primar PNL din Jilava, Adrian Mladin, condamnat la 6 ani de detenţie în primă instanţă. Judecătorii au dispus confiscarea presupuselor mite de peste 2 milioane de lei
Miercuri, 18 august 2021, G4 Media
Fostul primar PNL din Jilava, Adrian Mladin, a fost condamnat la 6 ani de detenţie în primă instanţă într-un nou dosar penal, potrivit portalului Tribunalului Bucureşti.
În plus, Tribunalul a dispus confiscarea presupuselor mite primite de fostul edil din Jilava. „Dispune confiscarea de la inculpatul Mladin Adrian a următoarelor sume de bani reprezentând obiectul infracţiunii de luare de mită în formă continuată (…): 106.318 lei, 102.500 lei, 90.000 lei, 50.000 euro, 400.000 lei, 27.000 euro, 857.840 lei, 107.230 lei, 401.883 lei, 15.000 lei, 5.063 lei, 50.000 euro, 98.044, 40 lei”.
În acest caz, Mladin a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi spălare de bani. Ar fi primit mită peste un milion de euro de la dezvoltatori imobiliari pentru eliberarea unor autorizaţii.
El a mai avut două dosare penale. În 2016, a fost condamnat de Înalta Curte prin decizie definitivă la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și constituirea unui grup infracțional organizat. Într-un alt dosar, Mladin a fost achitat recent după ce în primă instanţă primise 8 ani de închisoare cu executare. Citește mai mult
Mircea Sandu, achitat definitiv într-un dosar de luare de mită de Curte de Apel București
Luni, 9 august 2021, Agerpres
Mircea Sandu, fost preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), şi soţia sa, Elisabeta, au fost achitaţi definitiv, luni, de Curtea de Apel Bucureşti, într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi primit o mită de 724.000 lei de la reprezentanţii unei case de avocatură.
“În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie – DNA împotriva sentinţei penale nr. 1168 din data de 08.10.2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 17005/3/2019. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de către stat în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă”, se arată în minuta deciziei.
În acelaşi dosar, soţia lui Mircea Sandu, Elisabeta Sandu, a fost achitată pentru complicitate la luare de mită.
Pe 8 octombrie anul trecut, Mircea Sandu şi soţia sa au fost achitaţi în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti, decizia fiind contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Mircea Sandu şi soţia sa au fost trimişi în judecată de DNA în iunie 2019, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.
“La data de 2 octombrie 2009, inculpatul Sandu Mircea, în calitate de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, beneficiind de ajutorul soţiei sale Sandu Elisabeta. Citește mai mult
Dragoş Săvulescu - reţinut în Grecia, duminică noapte
Luni, 9 august 2021, Agerpres
Omul de afaceri Dragoş Săvulescu a fost reţinut duminică noapte de autorităţile elene, în Grecia – Mykonos.
Potrivit biroului de presă al IGPR, Săvulescu urmează să fie prezentat instanţei pentru confirmarea mandatului european de arestare.
Săvulescu era urmărit în baza unui mandat european de arestare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, pe 12 martie, definitiv, contestaţia la executare formulată de fostul finanţator al clubului Dinamo, în care acesta solicita să-i fie anulată condamnarea de 5 ani şi jumătate închisoare primită în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa şi Mamaia.
Dragoş Săvulescu a fugit în România înainte de a fi condamnat definitiv, el stabilindu-se în Italia, unde Curtea de Apel din Napoli i-a comutat pedeapsa într-una cu suspendare.
Decizia instanţei din Napoli se aplică însă doar pe teritoriul acestei ţări. Omul de afaceri figura în continuare pe site-ul Poliţiei Române la rubrica “persoane urmărite”, pe numele lui fiind emis un mandat european de arestare de către Curtea de Apel Bucureşti. Cazul lui Dragoş Săvulescu i-a determinat pe mai mulţi condamnaţi să fugă în Italia pentru a obţine anularea sau executarea cu suspendare a pedepselor primite în România, printre care fosta şefă a DIICOT Alina Bica, fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir şi fostul europarlamentar Marian Zlotea. Citește mai mult
Vicepreşedintele CJ Prahova, inculpat într-un dosar de corupţie, a fost achitat definitiv
Vineri, 30 iulie 2021, Agerpres
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Dumitru Tudone, inculpat într-un dosar de corupţie pentru fapte din perioada în care acesta era secretar general al CJ Călăraşi, a fost achitat definitiv, joi, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB).
Potrivit portalului instanţelor de judecată, CAB a dispus achitarea tuturor inculpaţilor din dosar cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie.
De asemenea, instanţa a respins ca neîntemeiate acţiunile civile exercitate de părţile civile Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea.
Tudone a fost secretar general al CJ Călăraşi, el fiind trimis în judecată, în anul 2016, alături de alte 16 persoane, într-un dosar de corupţie cu prejudiciu de aproape 4 milioane de euro, care viza retrocedarea unor terenuri aflate în administrarea Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă (INCDS) Fundulea.
Potrivit DNA, faptele penale au fost comise în anul 2007. Citește mai mult
Fostul primar din Târgu Mureș, Dorin Florea, achitat în primă instanţă în dosarul finanţării clubului de fotbal ASA
Vineri, 30 iulie 2021, Agerpres
Tribunalul Harghita l-a achitat, joi, pe fostul primar din Târgu Mureş, Dorin Florea, pe alţi opt inculpaţi, precum şi Asociaţia Sportivă “Fotbal Club ASA 2013” în dosarul finanţării echipei de fotbal locale, trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Târgu Mureş în luna decembrie 2015.
Tribunalul Harghita a hotărât achitarea lui Dorin Florea pentru acuzaţia comiterii infracţiuni de abuz în serviciu, întrucât “fapta nu este prevăzută de legea penală”.
De asemenea, alături de Dorin Florea, pe acelaşi considerent că “fapta nu este prevăzută de legea penală” au fost achitaţi şi funcţionarii din cadrul Primăriei Târgu Mureş, Kiss Imola, la acea vreme director economic al municipiului, Cioban Maria, fost secretar al municipiului, Ioan Fărcaş, Emil Măceşan, Maior Sergiu Claudiu, fost consilier al primarului, şi doi consilieri locali din acea perioadă Benedek Istvan şi Bako Laszlo Attila.
Tribunalul Harghita l-a achitat şi pe fostul preşedinte al ASA Târgu ureş, Ioan Nucu Man, care a fost acuzat de DNA de complicitate la abuz în serviciu, deturnare de fonduri, în formă continuată (105 acte materiale) şi de spălare de bani, precum şi Asociaţia Sportivă “Fotbal Club ASA 2013” (Fotbal Club Municipal) Târgu Mureş, pentru spălare de bani, pe considerentul că “faptele nu există”.
Instanţa de judecată a respins pretenţiile părţii civile formulate de Municipiul Târgu Mureş şi a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa procurorului din data de 01.07.2015 pe bunurile lui Ioan Nucu Man.
În acelaşi timp, instanţa a dispus ridicarea sechestrului pe sumele de bani din conturile ASA Târgu Mureş, până la concurenţa sumei de 7.053.000 lei.
Hotărârea nu este definitivă, având drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA se arăta că, în data de 18 iulie 2013, primarul de atunci Dorin Florea, “şi-ar fi îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prin încălcarea prevederilor mai multor acte normative care interziceau alocarea de fonduri de la bugetul local către Asociaţia Sportivă Fotbal Club Municipal Târgu Mureş, întrucât aceasta avea obligaţii de plată neonorate privind impozitele şi taxele către stat, precum şi contribuţiile către asigurările sociale de stat”. Citește mai mult
Toamnă grea pentru familia lui Traian Băsescu. Două dosare grele urmează să fie soluționate definitiv, la Înalta Curte
Marți, 27 iulie 2021, Jurnalul Național
Instanța supremă urmează să judece, în această toamnă, două dosare extrem de grele care îi vizează direct pe Traian Băsescu, precum și pe fiica sa cea mare, Ioana. Este vorba despre recursul declarat de fostul președinte al României împotriva hotărârii Curții de Apel București, din anul 2019, prin care s-a constatat calitatea sa de turnător al Securității, sub numele conspirativ „Petrov”, pe de o parte, dar și de dosarul privind finanțarea ilegală a campaniei electorale prezidențiale din anul 2009. În această ultimă cauză, Ioana Băsescu a fost condamnată, în această primăvară, pe fond, la cinci ani de închisoare pentru spălare de bani, iar Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare pentru instigare la luare de mită și spălare de bani.
Dosarul „Petrov” va fi luat în discuție de către Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 5 noiembrie 2021, după o lungă tergiversare a recursului. Reamintim că, pe data de 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București a emis Hotărârea nr. 471/2019, prin care a constatat calitatea de colaborator al Securității, în privința lui Traian Băsescu. Cu toate acestea, recursul a fost înregistrat pe rolul instanței supreme abia în data de 30 iunie 2020, iar primul termen de judecată în acest dosar a avut loc pe data de 16 octombrie anul trecut. Atunci, dosarul a fost efectiv scos de pe rol, după ce instanța nu a acceptat recursul formulat de un intervenient persoană fizică împotriva unei încheieri de la fond.
Curtea de Apel București a admis, în urmă cu doi ani, raportul CNSAS, conform căruia Traian Băsescu a turnat la Securitate, sub numele conspirativ „Petrov”, în perioada în care era student la Institutul de Marină. Judecătorii au subliniat, în motivare, că Băsescu, prin furnizarea acestor informaţii, a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă. „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu. (…) În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale”, se mai arată în motivare. Citește mai mult
Ioan Niculae rămâne în închisoare. Tribunalul Constanța a refuzat eliberarea condiționată
Vineri, 23 iulie 2021, G4 Media
Ioan Nicolae rămâne în închisoare, potrivit unei sentințe definitive de vineri a Tribunalului Constanța. Magistrații constănțeni au admis contestația procurorilor față de sentința pronunțată în luna mai de judecătoria Medgidia.
Ioan Niculae a executat deja fracţia de o treime, impusă în cazul deținuților care au vârstă de peste 60 de ani, încă din luna februarie, când a fost condamnat, după cum a explicat atunci avocatul acestuia, Adrian Georgescu, pentru G4Media.ro.
Potrivit calculelor, o treime din pedeapsa de 5 ani primită de omul de afaceri înseamnă aproximativ 600 de zile, considerate deja executate în urma contopirii ultimei pedepse cu prima, cea din dosarul „Mită la PSD”.
La prima sa încarcerare, Niculae a încercat de 4 ori să obțină eliberarea mai devreme. Tribunalul Dâmbovița, cel care a admis cererea omului de afaceri, a ținut cont inclusiv de comportamentul său în spatele gratiilor, dar și de cele 5 cărți pe care le-ar fi scris în perioada detenției.
Omul de afaceri a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Interagro. În plus, instanța i-a interzis lui Niculae și dreptul de a fi acționar, asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. Citește mai mult
Motivare eliberare Dragnea: Comportament exemplar în detenţie; nu au relevanţă declaraţiile publice ale acestuia
Vineri, 23 iulie 2021, Agerpres
Pe durata detenţiei Liviu Dragnea a avut un comportament exemplar, o atitudine decentă şi civilizată faţă de personalul unităţii şi nu a stabilit relaţii conflictuale cu ceilalţi deţinuţi, se arată în motivarea deciziei prin care Tribunalul Giurgiu a dispus, pe 15 iulie, eliberarea condiţionată din închisoare a fostului lider PSD.
Cele două judecătoare din complet, Adriana Pencea şi Oiţa Ghiţă, consideră că nu au relevanţă declaraţiile publice date de Dragnea (în care el spunea că este deţinut politic şi a fost condamnat pe nedrept – n.r.), dar au apreciat susţinerile acestuia în faţa instanţei, când a spus că “a dus pedeapsa cu decenţă şi demnitate”.
Mai mult, judecătoarele explică faptul că, la acordarea eliberării condiţionate, nu trebuie ţinut cont de natura şi gravitatea infracţiunii comise de un deţinut, deoarece acest lucru “l-ar descuraja”.
De asemenea, faptul că Dragnea nu şi-a recunoscut faptele pentru care a fost condamnat “nu poate fi reţinut ca un aspect negativ”, judecătoarele invocând aici libertatea de exprimare.
Iniţial, Judecătoria Sectorului 5 şi Tribunalul Bucureşti i-au respins lui Dragnea cererea de eliberare condiţionată. Citește mai mult
Viorel Hrebenciuc - condamnat la 2 ani de închisoare cu executare; fiul său - condamnare cu suspendare
Vineri, 23 iulie 2021, Agerpres
Foştii deputaţi Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam au fost condamnaţi joi de Curtea de Apel Braşov la câte doi ani de închisoare cu executare pentru trafic, respectiv cumpărare de influenţă, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri de la Romsilva.
De asemenea, fiul lui Hrebenciuc, Andrei, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă.
De menţionat că pedepsele aplicate de Curtea de Apel Braşov sunt identice cu cele date în 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ulterior, la apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a anulat acele condamnări şi a decis ca dosarul să se rejudece de la zero la Braşov.
Tot atunci, Instanţa supremă l-a achitat pe fostul ministru Tudor Chiuariu, însă Secţia specială, condusă la acea vreme de actualul judecător de la Curtea Constituţională Gheorghe Stan, a decis să nu mai atace decizia cu apel.
Alte condamnări în dosar aplicate de Curtea de Apel Braşov:
* Lorand Andras Ordog (judecător la Tribunalul Covasna) – 7 ani cu executare;
* Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării) – 3 ani cu executare;
* Anca Roxana Bularcă (fostă Adam), (fosta soţie a deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov) – 2 ani de închisoare cu suspendare.
Totodată, Adam Crăciunescu (fostul director general al Romsilva) a fost achitat.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Dosarul retrocedărilor a fost trimis în instanţă în ianuarie 2015, iar Viorel şi Andrei Hrebenciuc, dar şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut vinovăţia, solicitând să fie judecaţi prin procedura simplificată.
Acuzaţiile din dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare de teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului.
Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a spus că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.
Procurorii susţin că, la data de 17 aprilie 2012, în urma unei înţelegeri prealabile, la solicitarea lui Ioan Adam, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna, din care făcea parte şi Lorand Andras Ordog, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, situată pe raza judeţului Bacău, în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Citește mai mult
UPDATE - Liviu Dragnea va fi eliberat condiționat
Joi, 15 iulie 2021, Agerpres
UPDATE – Liviu Dragnea va fi eliberat condiționat
Liviu Dragnea va fi eliberat condiționat. Fostul lider PSD se află în penitenciar din 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv de Instanța supremă la 3 ani și 6 luni de închisoare. Decizia Tribunalului Giurgiu este definitivă.
Știrea inițială
Tribunalul Giurgiu dezbate joi cererea de eliberare condiţionată depusă de fostul lider al PSD Liviu Dragnea, care execută la Penitenciarul Rahova o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
În luna aprilie, Dragnea a solicitat Judecătoriei Sectorului 5 să fie eliberat mai devreme din penitenciar, susţinând că a îndeplinit fracţia necesară de 2/3 din pedeapsă, “este disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, pe tot parcursul executării pedepsei a avut un comportament bun, fiind recompensat în repetate rânduri şi fiind stăruitor în muncă – atât cât i s-a permis să muncească, a participat la activităţi culturale şi la cursuri educaţionale, a primit recompense şi credite”.
Conform actelor depuse în instanţă, Dragnea s-a plâns că persoanele din conducerea Penitenciarului Rahova i-au refuzat dreptul la muncă, ceea ce a condus “la izolarea sa în camera de detenţie pentru mai mult de 8 luni (din când în când având acces afară o oră sau două seara) şi la agravarea stării sale de sănătate, care nu a putut fi remediată în sistem de detenţie”.
De asemenea, Dragnea a reclamat faptul că a fost ţinut zilnic în camera de detenţie 23 ore din 24 şi “în mod surprinzător a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2”.
În plus, spunea fostul lider al PSD, dreptul său la sănătate a fost încălcat întrucât i-a fost refuzat, în mod sistematic, accesul la investigaţii de specialitate şi tratament adecvat, deşi penitenciarul a fost informat încă de la început despre afecţiunile de care suferea.
Pe 27 aprilie, Judecătoria Sectorului 5 i-a respins însă cererea de eliberare condiţionată, Dragnea a făcut contestaţie, respinsă de Tribunalul Bucureşti pe 27 mai.
În motivarea deciziei de la Tribunalul Bucureşti, se arăta că “instanţa a apreciat că, din analiza coroborată a situaţiei personale a petentului, nu şi-a format convingerea că acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare”.
În paralel, Dragnea a deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti în care solicita strămutarea de la Tribunalul Bucureşti la un alt tribunal din ţară a procesului privind eliberarea sa condiţionată din închisoare. El susţinea că judecătorii de la Tribunalul Bucureşti nu pot fi imparţiali în judecarea cererii sale, deoarece au semnat o petiţie faţă de modificarea Legilor Justiţiei, pe vremea guvernării PSD.
Deşi decizia Tribunalului Bucureşti era una definitivă, Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat-o, iar procesul a fost mutat la Giurgiu.
La Tribunalul Giurgiu dosarul a fost repartizat judecătoarei Ana Lazăr, însă aceasta a făcut cerere de abţinere, fiind înlocuită cu un alt magistrat.
Liviu Dragnea se află în penitenciar din 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Citește mai mult
Bunurile deținute ilegal de fostul procuror Emilian Eva rămân confiscate. Fostul procuror DNA, condamnat pentru luare de mită, a pierdut procesul în care cerea înapoi bunurile care i-au fost confiscate la percheziții
Miercuri, 14 iulie 2021, Grupul de Investigații Politice
În 12 iulie 2021, Judecătoria Iași a respins plângerea formulată de Eva împotriva Inspectoratul de Poliţie Iași – Serviciul de Investigații Criminale. Fostul procuror dăduse în judecată polițiștii judiciari care, în timpul perchezițiilor domiciliare, îi confiscaseră două detectoare de metale pe care le deținea fără autorizație.
În 25 iunie 2015, locuința și biroul din Iași ale procurorului Emilian Eva, au fost percheziționate de DNA. Procurorul Eva devenise celebru după ce fusese adus în structura centrală a DNA în mai 2007 special pentru a se ocupa de dosarul ICA. În decembrie 2008, imediat după ce dosarul ICA a fost trimis în instanţă, Eva a fost trimis înapoi la Iaşi.
În urma perchezițiilor făcute la Emilian Eva în 2015, polițiștii judiciari i-a confiscat sute de tablouri (multe dintre ele false), dar și alte obiecte pe care le deținea ilegal, printre care și două detectoare de metale. Legea obligă deținătorii de detectoare de metale să obțină o autorizație de la Poliție, autorizație pe care procurorul Eva nu o avea.
DNA l-a reținut pe Emilian Eva în iunie 2015 și l-a trimis în judecată în septembrie 2015. În 2017, Înalta Curte l-a condamnat pe Eva, în primă instanță, la 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și operațiuni financiare incompatibile cu funcția. Atât DNA, cît și Eva au făcut apel împotriva sentinței, procesul fiind în prezent suspendat.
Între timp, Emilian Eva a încercat să recupereze bunurile care i-au fost confiscate la percheziții. Încă din 2016, el a dat în judecată Inspectoratul de Poliţie Iași – Serviciul de Investigații Criminale cerând să i se restituie cele două detectoare de metale. În fața judecătorilor, Eva a ridicat o excepție de neconstituționalitate, susținând că prevederile din Ordonanța de Guvern nr. 43/2000, privind protecția patrimoniului archeologic, prin care se stabilește obligativitatea unei autorizații pentru deținerea de detectoare de metale sunt neconstituționale. Prin Decizia nr. 32 din 4 februarie 2020, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Eva.
Luni, 12 iulie 2021, Judecătoria Iași s-a pronunțat în acest dosar, respingând plângerea fostului procuror DNA Emilian Eva. Bunurile care i-au fost confiscate la percheziții rămân confiscate. Citește mai mult
Dosarul de corupţie al Andreei Cosma, retrimis în cameră preliminară; decizia nu este definitivă
Vineri, 9 iulie 2021, Agerpres
Dosarul în care fosta deputată PSD Andreea Cosma, fiica fostului preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, este judecată pentru complicitate la abuz în serviciu va fi retrimis în cameră preliminară, a decis, joi, Curtea de Apel Ploieşti.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea de Apel a constatat nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară desfăşurată în acest dosar şi a dispus ca, la momentul rămânerii definitive a hotărârii, cauza să fie înaintată serviciului Registratură în vederea repartizării unui complet de judecător de cameră preliminară specializat în soluţionarea cauzelor de corupţie.
Decizia pronunţată joi poate fi atacată cu apel.
Pe 2 decembrie 2018, Andreea Cosma a fost condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind vânzarea la preţuri subevaluate a unor terenuri ale cazărmii ‘Ciuperceasca’, intrată în activul Parcului Industrial Plopeni în urma unui schimb de terenuri cu MApN.
În acelaşi dosar, Florin Anghel, fost deputat PDL şi fost preşedinte al CJ Prahova, şi Dănuţ Cornea, la data faptei preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Plopeni Industrial Parc SA, au primit câte 4 ani închisoare cu executare.
Ulterior, în iunie 2020, un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza la rejudecare.
În decembrie 2015, DNA a trimis-o în judecată pe Andreea Cosma, la data faptei notar public, pentru complicitate la abuz în serviciu. Au fost trimişi în judecată în acelaşi dosar fostul deputat PDL Florin Anghel, la data faptei preşedinte al CJ Prahova, acuzat de instigare la abuz în serviciu, precum şi Dănuţ Cornea, la data faptei preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Plopeni Industrial Parc SA, împuternicit cu atribuţii de director general, acuzat de abuz în serviciu.
Potrivit DNA, în anul 2007, “Cazarma 1375 Ciuperceasca”, situată în judeţul Prahova, era parte a SC Plopeni Industrial Parc SA, agent economic cu capital integral de stat având ca unic acţionar Consiliul Judeţean Prahova. Cazarma avea o suprafaţă totală de 402.412 mp, din care 388.245 mp teren fără construcţii – pădure şi 14.166,53 mp teren cu construcţii.
Procurorii arată că, în anul 2008, Dănuţ Cornea şi-a încălcat atribuţiile care îi reveneau în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al parcului industrial… Citește mai mult
Curtea de Apel București a respins definitiv contestația lui Daniel Dragomir față de sentința de 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare
Miercuri, 7 iulie 2021, G4 Media
Curtea de Apel Bucureşti a respins contestația la executare a lui Daniel Dragomir, condamnat definitiv la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare, potrivit portalului instanțelor de judecată. Fostul ofițer SRI, aflat în prezent în Italia, a susținut prin intermediul avocatului, în fața judecătorilor, că se impune desființarea deciziei definitive pe motiv că au fost probe neluate în calcul.
Context
Fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, a fost condamnat definitiv în România la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare pentru corupție și s-a predat în februarie autorităților italiene la Bari.
Fostul locotenent – colonel SRI a plecat din țară cu o zi înainte de condamnare, prin Arad, cu mașina, au declarat pentru G4Media.ro surse oficiale. El a fost condamnat în iunie 2020.
Daniel Dragomir a fost acuzat de DNA de trafic de influenţă şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate. Procurorii anticorupție susțin că, în virtutea funcţiei de ofiţer SRI, Dragomir a avut acces la informaţii secrete despre omul de afaceri libanez Rami Ghaziri. Citește mai mult
Comisia de la Veneția: Desființarea Secției de investigare a magistraților este un prim pas în reforma mai largă justiției
Luni, 5 iulie 2021, Hotnews
Comisia de la Veneția nu se opune desființării Secției de Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și recomandă eliminarea articolelor din lege care creează o superimunitate pentru magistrați.
„Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a restabili atribuțiile procurorilor DNA și DIICOT și înțelege că primul pas urgent în această reformă mai largă este desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție”, se arată într-un comunicat al Comisiei de la Veneția.
Forul internațional recomandă totodată eliminarea unor articole de lege care confermă o superimunitate magistraților.
În ansamblu, amendamentele Camerei Deputaților ridică multe semne de întrebare atât din din punct de vedere al conținutului cât și al procedurii, se arată în comunicatul Comisiei de la Veneția.
Camera Deputaților a adoptat pe 24 martie legea prin care se desființează SIIJ, cu amendamente privind necesitatea avizului CSM pentru trimiterea în judecată a procurorilor și judecătorilor. Această superimunitate a fost criticată chiar de asociații ale magistraților. Citește mai mult
Judecătoarea Camelia Bogdan, în proces cu Agenția Națională de Integritate și Inspecția Judiciară, la Constanța. Decizia Curții de Apel
Luni, 5 iulie 2021, Ziua de Constanța
Curtea de Apel Constanța a admis, în urmă cu doar câteva zile, excepția autorității de lucru judecat și a respins cererile formulate de judecătoarea Camelia Bogdan.
Magistrații Curții de Apel Constanța au închis dosarul în care judecătoarea Camelia Bogdan a acționat în instanță Inspecția Judiciară, Agenția Națională de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii, dar și Marea Lojă Națională din România.
Este vorba despre dosarul 1973/1/2018, aflat pe rolul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța.
Legat de acest dosar, dar și de cel cu numărul 2123/1/2018, magistratul a transmis, la data de 10.09.2019, un e-mail redacției ZIUA de Constanța, în care a precizat că „dosarele la care faceţi referire au acelaşi obiect cu dosarul nr. 696/33/2018 din 02.10.2018 înregistrat pe rolul Curţii de Apel Cluj cu termen în data de 16.09.2018, ora 11, respectiv: anulare raport evaluare ANI Raportul ANI nr. 38336/G/II/19.10.2017 cu corolarul consecintei starii de incompatibilitate a domnului inspector-şef Lucian Netejoru“. Astfel, în dosarul 1973/1/2018, Curtea de Apel Constanța a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins cererile formulate de Camelia Bogdan. Citește mai mult
Mesajul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție cu ocazia Zilei Justiției 2021
Luni, 5 iulie 2021, Știri Juridice
Corina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a transmis un mesaj de Ziua Justiției în care solicită sistemului judiciar să prezinte societăţii obiectivele comune, în ciuda inerentelor divergenţe care apar pe anumite teme.
Corina Corbu: Observăm cu toții în prezent o tendință de polarizare a sistemului judiciar (care urmează poate polarizarea societății în ansamblu) pe teme legate de organizarea judiciară sau demodul de funcționare asistemului judiciar. Vă invit însă ca măcar începând de astăzi să vedem mai degrabă aspectele care ne unesc decât pe cele care ne dezbină. Împărtășim aceleași valori și avem aceleași obiective legate de progresul sistemului judiciar, iar, din această perspectivă, aspectele asupra cărora suntem divizați apar ca fiind prea puțin încărcate cu importanța care li se acordă uneori.
Nu e nici nevoie și nici nu ar fi sănătos să vorbim totdeauna pe o singură voce, pluralitatea de idei, chiarconfruntarea între acestea sunt modalități de a merge înainte, însă vă invit să fim mai transparenți în comunicarea publică și să arătăm societății că avem în sistemul judiciar o multitudine de obiective strategice comune, mult mai importante decât chestiunile care ne separă, și că acestea nu suntdoar celelegate destatutul profesiei noastre. Parafrazând un emblematic președinte american, vă invit să reflectăm mai puțin la împrejurarea că poate uneori societatea nu apreciază profesia noastră la justa ei valoare socială și să ne concentrăm mai degrabă la ce putem face – mai mult, mai bine și cu mai mare celeritate -, pentru a servi societatea din care facem parte. Citește mai mult
FACIAS: CEDO a dat publicității un document în care sunt detaliate cele mai frecvente încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești în România
Vineri, 2 iulie 2021, Știri Juridice
FACIAS a dat publicității un document al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în care sunt detaliate cele mai frecvente încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești, prin prisma cazurilor care ajung în fața Curții.
Condițiile de detenție, accesul la justiție sau durata excesivă a procedurilor judiciare, civile și penale, sunt câteva dintre problemele evidențiate de CEDO.
Documentul CEDO poate fi citit aici. Citește mai mult
Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD, condamnat definitiv pentru că a furat subvenţiile de partid
Joi, 1 iulie 2021, Antena 3
Mircea Drăghici, fostul trezorier al Partidului Social Democrat, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, joi, cu acuzaţia că a folosit subvenţiile partidului să îşi cumpere casă.
Potrivit DNA, în perioada 15 februarie 2018 – 11 iunie 2018, Mircea Drăghici, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând PSD, a utilizat suma de 380.000 euro provenită din subvenţia acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru a-şi cumpăra un imobil în cartierul Pipera, oraşul Voluntari, judeţul Ilfov.
DNA: “Drăghici a utilizat 380.000 euro din subvenţia acordată partidului de AEP pentru a-şi cumpăra un imobil în cartierul Pipera”. Cu aceşti bani, Drăghici a acoperit parţial, în proporţie de peste 2/3, valoarea imobilului respectiv. Plata din subvenţii a sumei respective a fost disimulată prin încheierea unui contract de închiriere. Citește mai mult
Instanța Supremă sesizează CCR în legătură cu modificările privind transferul magistraţilor şi reducerea vechimii procurorilor de la DNA şi DIICOT
Miercuri, 30 iunie 2021, Știri Juridice
Modificările adoptate luni de către Senat reglementează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor prin intermediul CSM şi condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT.
Conform unui comunicat al Instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă. Citiți comunicatul integral al Înaltei Curți de Casație și Justiție
Dosarul penal privind vizita lui Liviu Dragnea la inaugurarea lui Donald Trump: Cinci judecători de la Tribunalul București s-au recuzat
Marți, 29 iunie 2021, G4 Media
Cinci judecători de la Tribunalul București s-au recuzat de la judecarea dosarului DNA în care Liviu Dragnea e acuzat de trafic de influență în legătură cu vizita din 2017 în SUA la inaugurarea lui Donald Trump, potrivit portalului instanțelor.
Cei cinci judecători au formulat cereri de abținere pentru că, potrivit informațiilor G4Media.ro, ar fi semnat alături de alte mii de magistrați din toată țara un memoriu prin care se cerea guvernului și majorității PSD-ALDE din perioada 2017-2019 să renunțe la modificările aduse legilor justiției.
Reamintim că Liviu Dragnea a obținut în instanță în trecut strămutarea la Giurgiu a procesului pentru eliberarea sa condiționată din închisoare motivând că un judecător de la Tribunalul București fusese semnatar al memoriului. Citește mai mult pe G4 Media
Profesor universitar condamnat la 3 de închisoare cu executare pentru că lua mită de la studenți
Vineri, 25 iunie 2021, Libertatea
Curtea de Apel Cluj a răsturnat o sentință într-un dosar de corupție care l-a vizat pe profesorul universitar Ioan Ardelean de la Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice Cluj-Napoca (UTCN). Condamnat cu suspendare de tribunal, Ardelean a primit 3 ani cu executare la instanța de control judiciar pentru că „nu a conștientizat gravitatea faptelor sale și nici efectele unei asemenea conduite din partea unui dascăl”. Sentința, pronunțată pe 7 mai, este definitivă.
Zeci de studenți de la Facultatea de Mecanică din Cluj-Napoca au relatat cum ofereau șpagă profesorului Ardelean pentru a fi promovați, chiar și atunci când nu se prezentau la examene. În rândul studenților, cutuma se transmitea din generație în generație: 50 de euro promovarea examenului. Scandalul a izbucnit în timpul sesiunii din vara anului 2017.
42 de studenți i-au oferit atunci sume de bani cuprinse între 200 și 250 de lei, de cele mai multe ori o bancnotă de 50 de euro, pentru a-i promova la examenele la materiile Mecanisme I și Mecanisme II. Profesorul Ardelean a fost pus sub monitorizare, cazul său ajungând în atenția ofițerilor anticorupție și a procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj. Potrivit înregistrărilor audio-video surprinse în cursul anchetei, în zilele anterioare examenelor, studenții făceau coadă la ușa cabinetului profesorului Ardelean, iar discuțiile aveau același tipar: despre cum poate fi ajutat pentru promovarea examenului și pregătirea plicului cu suma de 50 de euro. Citește tot articolul pe site-ul Libertatea
Curtea Supremă începe judecarea apelului în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Elena Udrea contestă condamnarea la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu pe cea de cinci
Joi, 24 iunie 2021, G4 Media –
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă, joi, de la ora 12.00, apelul formulat de inculpaţii din dosarul finanţării campaniei electorale din 2009, transmite News.ro.
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea a fost condamnată, în 2 martie, de Curtea de Apel Bucureşti, la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la cinci ani de închisoare, în dosarul finanţării campaniei electorale prezidenţiale din 2009.
În acelaşi dosar, Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia a primit 6 ani de închisoare, iar Ioan Silviu Wagner, director general al Oil Terminal, acuzat de delapidare, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
De ce a pierdut Camelia Bogdan procesul cu Gâdea, Ciuvică și Badea
Miercuri, 23 iunie 2021, DC News
Potrivit Antena 3, Camelia Bogdan a pierdut procesul în care dăduse în judecată pe Mircea Badea, Mugur Ciuvică și Mihai Gâdea. Aceasta ceruse să i se plătească daune morale în valoare de 100 de milioane de lei. Totuși, instanța a considerat că reclamanta, prin faptele săvârșite, s-a pus în situația de a fi criticată, iar jurnaliștii și-au exercitat dreptul la liberă exprimare în limitele admise de CEDO.
Realizatorul de televiziune Mircea Badea a intervenit telefonic la emisiunea Decisiv de la Antena 3 și a comentat acest subiect: „Nu e rușinoasă înfrângerea pentru că dânsa nu are această dimensiune, nu percepe un astfel de parametru. Pentru dânsa nu este rușinos. Eu acum aflu că am avut proces cu doamna respectivă. Am atâtea procese că le mai pierd și eu numărul. Am atât de multe că nu mai știu, non-stop am câte un termen, cineva vrea ceva de la mine etc.
În legătură cu această doamnă care nu mai e judecător, oricine a auzit-o vorbind vreodată cred că, dacă e un om de bun simț și are măcar un neuron funcțional, are o reacție legitimă, corectă, și anume aceea de a te îngrozi. Dacă o astfel de persoană este în România judecător și trimite oameni la pușcărie, asta este, pur și simplu, o realitate îngrozitoare.
Dacă ar fi să fiu surprins, nu mă surprinde nimic, nici această evaluare a așa-zisei prejudicieri la 100 de milioane de lei. Ne mai arată o dată desprinderea imponderabilă a doamnei fost judecător de bun simț, de realitate. Sunt chiar surprins de faptul că onorata instanță i-a explicat pe înțelesul oricărei persoane de bun simț că dacă tot ai suferit din partea unor foruri ale Justiției, nu mai poți să te pretinzi atât de imaculată, de minunată și deci, pe cale de consecință, atât de ușor de rănit atunci când niște oameni îți spun, decent, opiniile fundamentate despre tine“, a precizat Mircea Badea.
Tribunalul Cluj a motivat recent sentința prin care a respins în noiembrie 2020 o acțiune a judecătoarei Camelia Bogdan prin care aceasta chemase în judecată mai multe instituții (între care Antena 3 și ANAF) și persoane fizice (Mihai Gâdea, Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Liviu Alexa, Dan Voiculescu, Jean Andrei). Judecătoarea Bogdan solicitase daune morale de 100 milioane lei. În motivare se arată între altele că reclamanta însăşi, prin faptele săvârşite, ce au determinat în două rânduri aplicarea unor sancţiuni disciplinare de către CSM, s-a pus singură în situaţia de a fi criticată. Citește mai mult
Judecătoria Piteşti a dispus începerea judecării dosarului privind accidentul mortal provocat de fostul ministru Daniel Chiţoiu în decembrie 2019
Vineri, 18 mai 2021, Agerpres
“Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 485/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti privind pe inculpatul C. D., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă (…) şi vătămare corporală din culpă (…), a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul C. D. Se va efectua adresă către IPJ Argeş în vederea transmiterii unei copii a cazierului judiciar al inculpatului”, se arată în încheierea de şedinţă postată joi pe portalul instanţelor de judecată.
Decizia Judecătoriei Piteşti nu este definitivă, putând fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.
Rechizitoriul prin care Daniel Chiţoiu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă a fost înregistrat la Judecătoria Piteşti pe 13 august 2020, dar încă nu a fost stabilit un termen pentru începerea judecăţii pe fond, dosarul aflându-se de atunci în cameră preliminară.
Pe 26 decembrie 2019, Daniel Chiţoiu a fost implicat într-un accident rutier petrecut pe DN 7 Piteşti – Râmnicu Vâlcea, în zona localităţii Zamfireşti din judeţul Argeş.
În evenimentul rutier au fost implicate două autoturisme, dintre care unul condus de un bărbat de 82 de ani, din Piteşti, care se deplasa pe direcţia Piteşti – Râmnicu Vâlcea, celălalt fiind condus din sens opus de Daniel Chiţoiu.
În urma coliziunii dintre cele două autoturisme a rezultat decesul bărbatului de 82 de ani şi rănirea gravă a pasagerei dreapta faţă din acelaşi autoturism, care ulterior a decedat.
Daniel Chiţoiu a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, în ianuarie 2020, pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Citește mai mult
Patru asociaţii ale magistraţilor salută decizia CCR prin care judecătorii au decis că SIIJ este constituțională
Miercuri, 16 iunie 2021, Știri Juridice
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Juecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociaţia Procurorilor din România (APR) salută decizia Curții Constituționale a României din 8 iunie 2021 ce “a pus capăt unei interpretări abuzive, imprevizibile și vătămătoare a deciziei CJUE din data de 18 mai 2021”. “CCR a stabilit, cu interpretare de rang constituţional, că recomandările din rapoartele MCV nu sunt obligatorii și direct aplicabile în dreptul intern român – nici nu ar putea fi – neavând forță juridică superioară acestuia, judecătorul național neputând fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale”, se arată într-un comunicat al celor patru asociaţii.
Comunicatul celor patru asociații poate fi citit mai jos
“Reamintim că, după decizia CJUE din data de 18 mai 2021, pronunțată într-o serie de cauze conexate ce au privit, în esență, clarificarea statutului Deciziei 2006/928 de instituire a MCV, precum și a recomandărilor din rapoartele Comisiei întocmite pe baza acestei decizii (rapoartele MCV), unele asociații profesionale ale magistraților, dar și Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-au grăbit să afirme caracterul obligatoriu al recomandărilor cuprinse în rapoartele MCV și să susţină înlăturarea de la aplicare a legilor interne pe care le considerau contrare acestor recomandări.
Această practică, complet lipsită de fundament, expresie a unei interpretări arbitrare a deciziei CJUE, risca să provoace haos în sistemul judiciar, să permită înlăturarea normelor interne, chiar constituționale, pe simple aprecieri subiective ale compatibilității legilor române cu o serie de recomandări ce s-au modificat în timp, vădit influențate politic și, de multe ori, emise pe baze factuale și legale eronate – astfel cum asociaţiile noastre profesionale au demonstrat în mod punctual.
Subliniem că, în cauzele reunite în care s-a pronunţat hotărârea din 18 mai 2021, instanța europeană a fost întrebată de instanțele de trimitere din Romania dacă Decizia 2006/928 de instituire a MCV este obligatorie, dacă cerințele formulate în rapoartele MCV au caracter obligatoriu pentru Statul Român, respectiv dacă instanța națională însărcinată cu aplicarea, în cadrul competenței sale, a dispozițiilor dreptului UE are obligația de a asigura aplicarea acestor norme, în cazul în care este necesar refuzând, din oficiu, aplicarea dispozițiilor din legislația națională contrare cerințelor din rapoartele MCV. Citește mai mult
Dosarul Colectiv, împărţit în două de magistraţi; Piedone va fi judecat separat în luna septembrie
Marți, 15 iunie 2021, Agerpres
Curtea de Apel Bucureşti a decis să formeze două dosare Colectiv, urmând ca fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi cei doi pompieri să fie judecaţi separat de patronii clubului.
Instanţa ar fi trebuit luni să înceapă dezbaterile finale în dosarul Colectiv şi să se pronunţe pe o cerere ridicată din oficiu de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi, printre care şi Piedone.
La începutul şedinţei de judecată, judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache a anunţat că ea şi colegul ei au opinii diferite în legătură cu schimbarea încadrării juridice, astfel încât problema trebuie tranşată prin formarea unui complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea judecător.
Adina Pretoria Dumitrache a susţinut că formarea unui complet de divergenţă va duce la amânarea procesului şi a propus ca dosarul să fie separat în două.
Astfel, s-a luat decizia ca într-unul dintre dosare să fie judecaţi, doar pe latură penală, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă – patroana firmei de artificii, Cristian Niţă, directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists. În acest caz, dezbaterile pe fond încep marţi.
Separat, se va forma un alt dosar, în care vor fi dezbateri, în complet de divergenţă, atât pe fond, cât şi pe cererea de schimbare a încadrării juridice, cu inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, pompierii George Matei şi Antonina Radu şi cele trei funcţionare din Primărie – Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.
În acest al doilea dosar, a fost dat un termen pentru 22 septembrie.
Decizia de disjungere a trezit nemulţumirea avocaţilor, care au reclamat faptul că se încearcă tergiversarea procesului. “Nu am înţeles nimic. Mai durează cinci ani? Vă bateţi joc de noi. Dacă disjungeţi, creaţi perspectiva unor contestaţii în anulare. Se va crea o mare confuzie. Nu va fi celeritate. Suntem în apel, trebuia să punem concluzii finale. Nu vrem disjungerea. Se poate crea haos. Nu puteţi disjuge latura penală de cea civilă. (…) Dosarele au fost iniţial disjunse, apoi reunite, de ce vreţi să le separaţi din nou?”, i-au strigat avocaţii judecătoarei Adina Pretoria Dumitrache. Citește mai mult
Dezbateri finale în dosarul Colectiv: Judecătorii anunță dacă schimbă încadrarea juridică a faptelor inculpaților
Luni, 14 iunie 2021, G4 Media
Curtea de Apel Bucureşti începe luni dezbaterile finale în judecarea apelului din dosarul Colectiv, în care au fost condamnaţi, printre alţii, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, doi pompieri şi patronii clubului, transmite Agerpres.
Potrivit deciziei instanţei, dezbaterile finale vor avea loc pe parcursul a trei zile, începând de luni.
Tot luni, instanţa se va pronunţa asupra schimbării încadrării juridice a unor fapte reţinute în sarcina inculpaţilor, inclusiv în cazul lui Cristian Popescu-Piedone.
Problema schimbării încadrării juridice a fost ridicată din oficiu, la termenul din 14 aprilie al procesului, de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, fapt ce a nemulţumit DNA, care a făcut o cerere de recuzare a celor doi magistraţi.
Cererea de recuzare a fost însă respinsă de un alt complet.
Ulterior, supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia celor doi judecători, susţinând că schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor ar duce la pedepse „mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România”.
Semnatarii afirmau că, an de an, şi-au pus nădejdea în Justiţie, „sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia, să izbutim să obţinem măcar un crâmpei de alinare”.
„În schimb, după 5 ani şi jumătate de chinuri felurite, atât fizice, cât şi sufleteşti, aflăm din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor inculpaţilor, lucru care, dacă s-ar înfăptui, ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină şi la îndulcirea până la derizoriu a pedepselor acordate”.
Supravieţuitorii tragediei de la Colectiv spuneau că, potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:
* Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei – înlăturarea art.309 C.pen., respectiv consecinţele deosebit de grave.
* Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc, va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni. Citește mai mult
Curtea de Apel Pitești a decis că existența Secției Speciale pentru magistrați nu este justificată, ca urmare a deciziei Curții de Justiție a UE. Sentința este definitivă
Luni, 7 iunie 2021, G4 Media
Curtea de Apel Pitesti a decis, luni, că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție nu mai poate funcționa în urma deciziei CJUE. Decizia instanței este definitivă, potrivit portalului instanțelor de judecată.
Judecătorii CA Pitești au admis contestația formulată de o asociație de proprietari din județul Argeș, care reclamase un magistrat.
În decizia de luni, magistrații argeșeni invocă Tratatul de funcționare a UE și hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai.
Judecătorii au stabilit că SIIJ „nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității reepectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora (…)”.
Instanța din Argeș a decis ca speța semnalată de asociația de proprietari să fie declinată spre soluționare parchetului competent.
Decizia integrală a Curții de Apel:
În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 constată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În baza art. 4886 din Cpp admite contestaţia formulată Asociaţia Proprietarilor Păgubiţi Oarja 2000 şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza la data 18.01.2022. În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 urmează ca procurorul să-şi decline competenţa de soluţionare a cauzei, iar la stabilirea competenţei vor fi excluse dispoziţiile art. 88 1 din Legea 304/2004. În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.06.2021.
Context: Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis la 18 mai că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență, potrivit unui comunicat al Curții. Citește mai mult
Judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, sancționată de Înalta Curte cu reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni pentru „manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”
Luni 7 iunie 2021, G4 Media –
Completul de 5 judecatori al Înaltei Curți, condus de șefa ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, a sancționat-o pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor cu reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni.
Judecătoarea Muntean a fost sancționată pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzută de articolul 99 litera din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: ”manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
Înalta Curte a modificat sancțiunea aplicată de Secția pentru judecători a CSM de excludere din magistratură a Crinei Muntean și a transformat-o în reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni.
”Având în vedere forțele angrenate în mecanismul de hărțuire declanșat împotriva mea (și nu mă refer la avocații implicați) e un deznodământ la care m-am așteptat. Nu sunt surprinsă.
Au fost repinse toate probele propuse de mine, inclusiv audierea unui coleg judecător care confirmă cele relatate de mine în interviul de la Newsweek. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Judecătoarea Camelia Bogdan a pierdut definitiv la ICCJ
Marți, 25 mai 2021, Lumea Justiției
Instanța suprema i-a respins Cameliei Bogdan contestația împotriva hotărârii prin care Plenul CSM i-a transmis sa nu-l mai asalteze cu cereri de apărare a reputației profesionale și a independentei sistemului judiciar
Magistrații Cezar Hîncu, Veronica Nastasie și Emil Adrian Hancas de la Înalta Curte de Casație și Justiție i-au respins colegei de breasla acțiunea împotriva unei hotărâri a Plenului CSM.
Ne referim la Hotărârea nr. 44 din 5 martie 2020, prin care Consiliul Superior al Magistraturii a trimis-o la plimbare pe Camelia Bogdan în legătura cu trei solicitări ale acesteia de apărare a reputației profesionale și a independentei sistemului judiciar. Mai exact, vedeta magistraturii romane s-a simțit lezata de trei materiale: unul din Q Magazine (unde ea și judecătorul Vasilica Danileț erau catalogate drept „personaje sinistre”) și doua din Lumea Justiției (un articol și o vorba de fumoar legate de felul în care judecătorii CAB Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea l-au executat pe fostul ministru al Comunicațiilor Sorin Pantiș în dosarul ICA / Telepatia)
Camelia Bogdan a contestat la Înalta Curte Hotărârea CSM nr. 44/2020, dar a pierdut marți, 18 mai 2021. După cum veți vedea în minuta de mai jos din dosarul nr. 997/1/2020, magistrata suspendata a încercat sa bage cu forța în proces Agenția Naționala de Integritate, însă completul Hîncu – Nastasie – Hancas i-au respins ca inadmisibila aceasta solicitare. De asemenea, Camelia Bogdan a vrut sa se judece inclusiv cu masonii reuniți în Marea Loja Naționala din Romania, însă și în acest punct a fost respinsă de cei trei judecători supremi.
Iată minuta hotărârii nr. 2953/2021:
„Respinge ca inadmisibila cererea de intervenție forțata a Agenției Naționale de Integritate, formulata de contestatoarea Bogdan Camelia.
Admite excepția lipsei calitativi procesuale pasive a intimatelor Asociația Marea Loja Națională din Romania și Inspecția Judiciara și respinge contestația formulata în contradictoriu cu acestea ca fiind îndreptata împotriva unor persoane fără calitate procesuală. Respinge contestația formulata de contestatoarea Bogdan Camelia împotriva Hotărârii nr. 44 din 5 martie 2020 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiata. Definitiva. Pronunțata în ședința publica astăzi, 18 mai 2021”. Citește restul articolului pe site-ul Lumea Justiției
Foștii șefi ai Academiei de Poliție, condamnați la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității în dosarul șantajării ziaristei Emilia Șercan
Luni, 24 mai 2021, G4 Media
Adrian Iacob și Mihail Marcoci, fostul rector și fostul prorector la Academia de Poliție, au fost condamnați luni de Curtea de Apel București la câte 3 ani de inchisoare cu suspendare și câte 120 de zile de muncă în folosul comunității în dosarul șantajării jurnalistei Emiliei Sercan, potrivit minutei de ședință. Sentința nu e definitivă și poate fi atacată cu apel.
Cei doi au fost trimişi în judecată de procurorii DNA sub acuzația de instigare la șantaj, fiind acuzați că l-au încurajat pe un coleg să-i trimită mesaje de ameninţare jurnalistei Emilia Şercan, pentru a o determina să oprească investigaţiile referitoare la plagiatele din cadrul Academiei.
Cei doi au fost condamnați să muncească în folosul comunității fie la ALBAB (instituția din cadrul Primăriei București care se ocupă de curățenia din parcuri și lacuri), fie la Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare, potrivit minutei instanței.
În plus, cei doi sunt obligați de instanță să îi plăteasca și 80.000 de lei daune morale jurnalistei.
Context. DNA i-a trimis în judecată pe cei doi în 2019, acuzându-i că s-au folosit de un subordonat (inculpat și el), care a trimis mesajul de amenințare și căruia i-au promis imunitate în fața legii pentru acțiunile sale.
În cazul celui care a ameninţat-o pe jurnalistă, procurorii DNA au disjuns cauza întrucât bărbatul a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Citește mai mult
Curtea de Justiție a UE lasă la latitudinea autorităților române eventuala desființare a Secției Speciale
Miercuri, 19 mai 2021, G4 Media
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis marți că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență, potrivit unui comunicat al Curții.
Curtea s-a pronunțat într-o cauză inițiată la CJUE de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și câteva instanțe din România.
În septembrie 2020, avocatul general al Curții de Justiție a UE (CJUE), Michal Bobek, arăta că înființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților încalcă legislația UE, potrivit unui comunicat al instituției. Opinia avocatului general a fost un pas preliminar în proces, decizia definitivă fiind luată marți, 18 mai 2021, de Curtea de Justiție a UE.
Fragmentul din decizie legat de SIIJ:
”Într-o a treia etapă și tot în lumina acelorași considerații generale, Curtea examinează compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei reglementări naționale care prevede înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public care are competența exclusivă de anchetare a infracțiunilor săvârșite de judecători și de procurori. Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție. Curtea adaugă că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției. Citește mai mult
Liviu Dragnea câștigă definitiv procesul cu Penitenciarul Rahova: I-au fost încălcate drepturile la sănătate și la apărare
Luni, 17 mai 2021, Hotnews
Fostul lider al PSD Liviu Dragnea a câștigat definitiv luni procesul intentat Penitenciarului Rahova pe motiv că i-a încălcat dreptul la muncă, dar și drepturile la sănătate și apărare. Flavia Teodosiu, avocata lui Dragnea, a susținut pentru HotNews.ro că fostul lider al PSD a fost ținut în carantină de trei ori, fără fundament, iar în acea perioadă nu a putut beneficia de asistență medicală, astfel că i s-ar fi infectat o operație la spate. Miercuri, Liviu Dragnea va încerca să îi convingă pe magistrații Tribunalului București să îl elibereze condiționat, după ce prima instanță i-a respins cererea.
Liviu Dragnea a dat în judecată de mai multe ori Penitanciarul Rahova, pe motiv că nu a fost lăsat să muncească în atelierul auto al închisorii, dar și pentru că i-ar fi încălcat drepturile la sănătate și la apărare. Luni, el a câștigat definitiv acest proces la Judecătoria Sectorului 5.
“Respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de Penitenciarul Rahova , împotriva încheierii nr. 393/08.04.2021, pronunţată în dosarul nr. 387/2021, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova. Întrucât contestaţia a fost formulată de către o instituţie a statului cheltuielile rămân în sarcina statului”, este decizia Judecătoriei Sector 5.
Flavia Teodosiu, avocata lui Dragnea, a susținut, pentru HotNews.ro că fostul lider al PSD a fost ținut în carantină de trei ori, fără fundament, iar în acea perioadă nu a putut beneficia de asistență medicală, astfel că i s-ar fi afectat o operație la spate.
“Decizia instanței demonstrează clar că în penitenciar îi sunt încălcate drepturi fundamentale. Deși a făcut COVID-19 în decembrie și a stat atunci în carantină, a mai fost băgat apoi în carantină de alte două ori, fără fundament, pe motiv că ar fi fost contact. Ultima dată a fost ținut în carantină în martie, când nu a avut acces la asistență medicală, astfel că i s-a infectat o operație suferită la spate pentru un chist. Este bătaie de joc la adresa oricărui om”, a susținut avocata fostului lider al PSD.
Miercuri, Liviu Dragnea va încerca să îi convingă pe magistrații Tribunalului București să îl elibereze condiționat, după ce prima instanță i-a respins cererea. Tribunalul București va judeca contestația la decizia din 27 aprilie a Judecătoriei Sectorului 5, care i-a respins ca neîntemeiată cererea de eliberare condiționată. “Îndeplinesc condiţiile (pentru eliberarea condiţionată – n.r.). Am stat destul în penitenciar, nu reprezint un pericol pentru societate. Pot face bine”, a declarat Dragnea în fața magistraților. Citește mai mult
Schimbări majore în justiție: Instanța trebuie să pronunțe decizia în procesele penale odată cu motivarea, în cel mult 120 de zile
Miercuri, 12 mai 2021, Hotnews –
Legea care modifică Codul de procedură penală și care prevede că termenul maxim în care instanțele sunt obligate să pronunțe deciziile în procesele penale este de maximum 120 de zile de la finalizarea dezbaterilor a fost promulgată miercuri de către președintele Klaus Iohannis. O prevedere importantă, adoptată de Parlament după decizia Curții Constituționale, este că motivarea deciziei trebuie să fie publicată în ziua pronunțării.
Potrivit Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Actul normativ a fost adoptat luni de către Camera Deputaților, după ce Curtea Constituțională a stabilit în 7 aprilie ca deciziile instanței să fie pronunțate odată cu motivarea. Decizia CCR a stârnit o furtună în sistemul judiciar.
Acum, motivarea deciziei instanței în procesele penale trebuie redactată într-un un termen de 30 de zile de la pronunțarea deciziei, termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile, potrivit Legii 304. În realitate, s-a ajuns la situații în care sentințele au fost motivate de către instanță și după un an de la pronunțarea lor.
Legea a fost inițiată de către USR-PLUS și PNL, iar forma inițială prevedea ca termenul maxim pentru motivarea hotărârilor judecătorești să fie de 90 de zile. Forma inițială a fost contestată de către magistrați, care au susținut că termenul de 90 de zile este mult prea strâns pentru motivarea hotărârilor judecătorești.
Actul normativ promulgat de către șeful statului prevede un termen inițial de 60 de zile, care în “cazuri temeinic justificate” poate fi prelungit succesiv până la 120 de zile. De asemenea, reglementează şi situaţiile în care judecători membri ai completului sunt împiedicaţi – de exemplu, prin pensionare – să semneze motivarea hotărârii. Consultă aici forma integrală a legii
Scrisoare deschisă adresată Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, de 12 preşedinţi ai curţilor de apel
Miercuri, 12 mai 2021, Știri Juridice
Președinții Curților de Apel condamnă ferm presiunile inadmisibile pe care Ministrul Justiției,Stelian Ion, le face pentru ca hotărâri judecătorești definitive să nu fie puse în executare și îșiexprimă deplina solidaritate cu președintele Curții de Apel Timișoara, față de răspunsul revoltătortransmis acestuia, de Ministrul Justiției, cu referire la acest subiect.
În adresa publicată de presă ieri, 10 mai 2021, Ministrul Justiției amenință pur si simplu cu răspunderea penală un președinte al curții de apel dintr-o țară membră a Uniunii Europene pentrucă a îndrăznit că informeze ordonatorul principal de credite despre obligațiile ce îi revin în temeiulunor hotărâri judecătorești executorii de drept.
Președintele Curții de Apel Timișoara a informat Ministerul Justiției că există cereri având ca obiect punerea de îndată în executare a unor hotărâri judecătorești, prin care s-au admis acțiunile și s-a dispus uniformizarea modului de calcul al salariilor personalului auxiliar de specialitate, pentru desfășurarea activității în același condiții de vechime în muncă și funcție.
În răspunsul trimis, Ministerul Justiției, uzitând de calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești și făcând referire la dreptul său de a emite „norme și instrucțiuni obligatorii”, a transmis nu doar că aceste hotărâri nu trebuie executate, ci și că o astfel de punere în executare a hotărârilor ar echivala cu săvârșirea unei fapte penale. Îi reamintim Ministrului Justitiei, Stelian Ion, că Statul Român este cel care a dispus plata eșalonată a sumelor derivate din hotărâri judecătorești, prin OUG nr. 114/2018, act normativ obligatoriu. Citește mai mult
Ioan Niculae poate fi eliberat condiționat din închisoare, a decis Judecătoria Medgidia
Miercuri, 12 mai 2021, G4 Media
Judecătoria Medgidia a acceptat eliberarea condiționată a omului de afaceri Ioan Niculae, la aproape trei luni după încarcerarea sa, potrivit deciziei pronunțate miercuri. Sentința judecătoriei nu e definitivă și poate fi atacată de procurori la tribunal.
Sentința judecătoriei Medgidia vine după ce Comisia Specială a Penitenciarului Rahova a dat undă verde pentru eliberarea condiționată.
Ioan Niculae a executat deja fracţia de o treime, impusă în cazul deținuților care au vârstă de peste 60 de ani, încă din luna februarie, când a fost condamnat, după cum a explicat atunci avocatul acestuia, Adrian Georgescu, pentru G4Media.ro.
Potrivit calculelor, o treime din pedeapsa de 5 ani primită de omul de afaceri înseamnă aproximativ 600 de zile, considerate deja executate în urma contopirii ultimei pedepse cu prima, cea din dosarul „Mită la PSD”.
La prima sa încarcerare, Niculae a încercat de 4 ori să obțină eliberarea mai devreme. Tribunalul Dâmbovița, cel care a admis cererea omului de afaceri, a ținut cont inclusiv de comportamentul său în spatele gratiilor, dar și de cele 5 cărți pe care le-ar fi scris în perioada detenției.
Omul de afaceri a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Interagro. În plus, instanța i-a interzis lui Niculae și dreptul de a fi acționar, asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. Citește mai mult
Camelia Bogdan recunoaște că a pierdut procesul la CEDO și îi atacă pe judecătorii europeni
Miercuri, 22 aprilie 2021, GIP
După ce a susținut sus și tare că a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Camelia Bogdan recunoaște acum că, de fapt, a pierdut procesul prin care contesta sancțiunea primită pentru că s-a aflat în incompatibilitate când a judecat dosarul ICA. Camelia Bogdan lansează acuzații dure la adresa CEDO.
În octombrie 2020, Camelia Bogdan anunța că a obținut „o mare victorie la CEDO”. În realitate, CEDO desființase cererile Cameliei Bogdan, respingând categoric reclamațiile acesteia referitoare la absența unui termen de prescripție pentru impunerea unei sancțiuni disciplinare judecătorilor, încălcarea dreptului la respectarea vieții sale private și afectarea reputației profesionale. Tot ce obținuse Camelia Bogdan de la CEDO fusese doar că avea dreptul sa conteste în instanță suspendarea ei din funcție pe perioada judecării contestației la sancțiunea primită de la CSM. Citește mai mult
Sebastian Ghiță și Tudor Chiuariu rămân achitați în dosarele în care fostul șef al Secției Speciale a retras apelurile
Marți, 6 aprilie 2021, G4 Media
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni respingerea cererilor de revizuire depuse de Parchetul General în procesele lui Sebastian Ghiță, în care a fost achitat alături de șefi ai Poliției si parchetelor din Prahova și cazul Romsilva– în care sunt judecați foștii deputați Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam și a fost achitat definitiv Tudor Chiuariu, potrivit portalului instanțelor de judecată.
În octombrie 2020, procurorii din Parchetul General au deschis la Completul de 5 judecători de la Înalta Curte cele două dosare de revizuire, căi extraordinare de atac, după ce fostul procuror-șef al Sectiei pentru Investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ), denumită Secția Specială, Gheorghe Stan, în prezent judecător la Curtea Constituțională, a retras apelurile din dosar.
De altfel, în iulie 2020, Curtea Constituțională a României a decis că este neconstituțional dreptul SIIJ de a retrage apelurile în dosarele DNA în care sunt judecați magistrați.
În dosarul lui Sebastian Ghiță, toți inculpații au fost achitați definitiv.
În dosarul Romsilva, cinci inculpați au scăpat definitiv de problemele penale. Printre aceștia se numără fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu și fostul sef Romsilva, Adam Crăciunescu. Procesul continuă pentru alți 11 inculpați condamnați în faza de fond la pedepse între 2 si 3 ani de inchisoare, printre ei fiind foștii deputați PSD Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, Andrei Hrebenciuc sau prințul Gheorghe Paltin-Sturdza.
Concursul pentru cele 14 posturi de judecător la Înalta Curte intră în linie dreaptă
Luni, 5 aprilie 2021, G4 Media
Concursul pentru cele 14 posturi de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – organizat de Secția pentru judecători a CSM dominată de gruparea fostei președinte a Consiliului, Lia Savonea, a intrat în linie dreaptă. CSM a publicat listele cu repartizarea candidaților pentru susținerea interviului.
Vezi aici repartizarea candidaților pentru susținerea interviului pentru cele 7 posturi la Secția Penală.
Vezi aici repartizarea candidaților pentru susținerea interviului pentru cele 5 posturi la Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Printre magistrații înscriși sunt nume controversate, precum Mihai Udroiu, Adina Cioflan, Laura Soane, Marius Cristian Epure, Vasile Bîcu, Alina Ghica sau Adina Ponea.
Mihai Udroiu este judecător la Curtea de Apel Oradea. A fost consilier al șefei DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de detenție pentru favorizarea infractorului și fugită în Italia.
Udroiu însuşi a fost vizat de o acuzație de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de jurnalistul Robert Turceasu pe blogul lui, în decembrie 2014. Potrivit acestui document, Udroiu ar fi acceptat promisiunea primirii unei excursii în Dubai de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, cunoscut drept cel mai mare „băiat deştept” din Energie. Buzăianu voia de la DIICOT un document legat de dosarul Hidroelectrica pentru a-l folosi în procesul în care contestase decizia companiei de stat de a denunţa contractele cu aşa-zişii băieţi deştepţi din Energie. Citește mai mult
Medicul Gheorghe Burnei, condamnat definitiv la 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru luare de mită
Miercuri, 31 martie 2021, Agerpres
Chirurgul ortoped Gheorghe Burnei a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la doi ani şi şase luni închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată, el fiind acuzat că a primit bani de la zeci de părinţi pentru a le opera copiii internaţi la Spitalul “Marie Curie” din Bucureşti.
Medicul primise o condamnare cu suspendare şi la instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti.
Judecătorii au dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, perioadă în care medicul trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la una dintre următoarele două entităţi: SC Amenajare Edilitară şi Salubrizare SA Sector 5 şi Direcţia Generală de Poliţie Comunitară Sector 1 Bucureşti.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a dispus confiscarea de la Gheorghe Burnei a sumelor de 3.250 euro şi 11.800 lei, însă instanţa a anulat decizia Tribunalului Bucureşti privind plata unei amenzi penale de 150.000 lei.
Medicul a primit o pedeapsă mai blândă, după ce instanţele au dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din 21 de infracţiuni de luare de mită într-o singură infracţiune de luare de mită (21 acte materiale).
Gheorghe Burnei a fost trimis în judecată pe 8 iunie 2017, fiind acuzat de mai multe infracţiuni de luare de mită, după ce ar fi cerut bani de la părinţi pentru a le opera copiii internaţi la Spitalul “Marie Curie”. Citește mai mult
Corina Corbu explică de ce a plecat din ședința Comisiei juridice, unde se hotăra soarta SIIJ: „caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus preşedintelui Înaltei Curţi retragerea de la lucrările comisiei”
Vineri, 19 martie 2021, Știri Juridice
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu, au părăsit joi lucrările Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, unde se discută proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).
După câteva ore de la părăsirea sălii de şedinţă, Corina Corbu a explicat, într-un comunicat de presă, motivele care au stat la baza gestului său, ea reclamând “caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor”.
“Din păcate, caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus preşedintelui Înaltei Curţi retragerea de la lucrările comisiei, percepţia publică de independenţă şi imparţialitate, care este esenţială pentru funcţionarea autorităţii judecătoreşti, impunând ca reprezentanţii acesteia să nu fie asociaţi din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanţii celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care ţin de organizarea judiciară şi de funcţionarea justiţiei ca serviciu public, cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderaţie şi echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esenţiale pentru protejarea imaginii şi prestigiului justiţiei, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetăţeanului implicat în actul de justiţie”, afirmă Corina Corbu. Citește comunicatul integral
Nelu Iordache, condamnat la 12 ani şi jumătate închisoare pentru evaziune fiscală şi delapidare
Vineri, 19 martie 2021, Agerpres
Omul de afaceri Nelu Iordache a fost condamnat joi de Tribunalul Bucureşti la 12 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi delapidare, într-un dosar în care este acuzat de DNA că a înregistrat în contabilitatea unei firme (fosta companie de transport aerian Blue Air) achiziţii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul român cu 2 milioane euro.
Potrivit deciziei instanţei, Nelu Iordache a primit 11 ani pentru evaziune fiscală şi 2 ani şi 6 luni pentru delapidare, pedepse contopite cu o condamnare de 2 ani şi 6 luni cu suspendare primită într-un alt dosar, el având de executat în final 12 ani şi 6 luni.
În acelaşi dosar, Ali Imad, administrator de firme, a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală, iar două inculpate – Mioara (fostă Stancu) Băluţă şi Luiza Maria (fostă Cristescu) Ilie – au fost achitate pentru mărturie mincinoasă.
De asemenea, compania SC Bata Sky Imobiliare SA (fostă SC Blue Air Transport Aerian) SA a fost condamnată să plătească o amendă penală de 30.000 lei.
Pe latură civilă, instanţa i-a obligat pe Nelu Iordache, Ali Imad şi Bata Sky Imobiliare SA (fostă SC Blue Air Transport Aerian SA), prin lichidator judiciar Consulta 99 SPRL, la plata sumei de 8.988.122 către ANAF, reprezentând TVA dedusă în mod nelegal la care se adaugă obligaţiile accesorii de plată aferente debitului principal (dobândă, penalităţi, majorări).
De asemenea, Nelu Iordache trebuie să plătească firmei Bata Sky Imobiliare SA suma de 481.310 lei. În plus, au fost desfiinţate mai multe înscrisuri, printre care şi un contract de împrumut încheiat între Iordache Nelu şi Bata Sky în valoare de 11 milioane euro.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Citește mai mult
Ioana Băsescu a fost interceptată ambiental de către procurorii DNA în timp ce se certa cu fostul ei iubit, Mario Giovanni Francesco pe tema justificării banilor spălaţi în campania electorală din 2009
Joi, 18 martie 2021, Adevărul
Fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, pe atunci candidat la prezidenţiale, l-a înjurat de mamă pe fostul iubit, prin firmele căruia au trecut banii, apoi l-a pus să se dezbrace pentru a dovedi că n-are microfoane montate pe el.
Detaliile apar în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti, în urma căreia Ioana Băsescu a fost condamnată la 5 ani de închisoare, Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, iar Dan Andronic a fost achitat. Mai exact, fostul iubit al Ioanei Băsescu, Mario Giovanni Francesco, primise citaţie de la Fisc pentru a justifica anumite sume de bani care trecuseră prin firmele lui, iar la momentul respective acesta îi reproşa acest lucru Ioanei Băsescu şi o întreba insistent ce să facă. Cei doi s-au certat ca la uşa cortului.
„Adevărul” redă extrase din discuţia celor doi, aşa cum reiese din motivarea instanţei. Francesco Giovanni Mario (FGM): Am o problemă.
Băsescu Ioana (BI): Şi eu ce să-ţi fac? Citeste mai mult pe site-ul Adevărul
Nicușor Constantinescu, condamnat definitiv la opt ani de închisoare cu executare
Joi, 18 martie 2021, DC News
Decizia Instanţei vine într-un dosar de corupţie, prejudiciul produs unităţii administrativ-teritoriale din Constanța fiind de peste 8 milioane de euro, potrivit Antena 3. În prezent, Nicușor Constantinescu, se află în detenţie având mai multe condamnări la activ.
În dosarul în care acesta a fost condamnat astăzi, Nicușor Constantinescu este acuzat de faptul că ar fi făcut evaziune fiscală. Mai exact, a finanţat o serie de asociaţii culturale din Constanța în baza unei hotărâri de Consiliu Judeţean, însă cu încălcarea legilor în vigoare privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice.
Instanţa de la Galaţi a menţinut pedeapsa dată de către instanţa din Constanța – de 8 ani de închisoare-, însă a venit cu o serie de modificări în ceea ce priveşte temeiul de drept în baza căruia s-a dispus achitarea unor alţi inculpaţi acuzaţi în acelaşi dosar.
Potrivit procurorilor, în 2012, Nicușor Constantinescu împreună cu ceilalţi inculpaţi au constituit un grup infracţional care a avut ca scop comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanța. Aceştia şi-au definit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de președinte şi au plătit în mod nelegal suma de 5 milioane de lei. Citește mai mult
Preşedinţii CSM şi ÎCCJ au părăsit sala de şedinţă unde se discută proiectul de desfiinţare a Secției speciale
Joi, 18 martie 2021, G4 Media
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, şi preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, au părăsit joi lucrările Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, după nici jumătate de oră de la începutul şedinţei în care se dezbate proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Şedinţa, la care este prezent şi ministrul justiţiei, Stelian Ion, a debutat cu mai multe schimburi de replici în contradictoriu referitoare la proiectul de lege, şedinţa fiind deschisă de preşedintele Comisiei juridice, Mihai-Alexandru Badea.
Ulterior, Corina Corbu şi Bogdan Mateescu s-au ridicat şi au părăsit sala.
„Un astfel de comportament eu îl regret în Parlamentul României”, a spus Mateescu.
Dialogul președintelui CSM cu jurnaliștii:
Reporter: Ce v-a determinat să plecați din ședință?
Bogdan Mateescu: Această ședință nu este potrivită pentru statutul magistratului. Credeam că este o discuție tehnică, echilibrată, credeam că putem avea argumente juridice.
Reporter: Punctul dvs de vedere nu va mai fi spus în Comisia juridică…
B.M.: Eu un astfel de comportament îl regret în Parlamentul României. Punctul nostru de vedere este scris, vă invit să îl citiți. Optează CSM pentru o soluție echilibrată, trebuie încetată polarizarea societății, polarizarea magistraturii.
Reporter: Cu avizul CSM înainte de trimiterea în judecată sunteți de acord?
B.M.: Din păcate, am văzut și eu în presă. Iată, este loc pentru discuții de garanții! N-a fost loc! Aceasta nu mai este superimunitate? Pentru că această discuție pe garanții pe care am cerut-o insistent în numele unei părți echilibrate din magistratură, nu că celelalte ar fi dezechilibrate, unei părți însemnate din magistratură, a fost închisă brutal de apariții dese la televizor calificând superimunitati. Încă o dată, polarizarea din societate trebuie oprită, situația actuală nu este una fericită, însă nici situația anterioară nu a fost perfecta în ciuda progreselor fantastice pe care le-au făcut unele instituții judiciare.
Reporter: Deci sunteți de părere că ar oferi o superimunitate?
B.M.: Exclus!
Corina Corbu nu a dorit să dea explicaţii în privinţa motivului pentru care a recurs la acest gest. Întrebată dacă este de acord cu avizul consultativ al CSM pentru dosarele magistraţilor, ea a arătat că nu poate face speculaţii. „Ce am avut de spus, am spus”, a adăugat Corbu.
Dialogul președintei ÎCCJ cu jurnaliștii:
Reporter: Totuși, opinia dvs conta în această comisie juridică…
Corina Corbu: Eu cred că în momentul acesta nu contează.
Reporter: Care era punctul de vedere al Înaltei Curți despre desființarea Secției Speciale? Sunteți de acord cu MJ?
C. C.: Sunt membru CSM și mi-am expus un punct de vedere clar în ședința CSM, deci avem un aviz.
Reporter: Cu acel aviz consultativ sau obligatoriu care ar urma să fie cerut CSM pentru dosarele magistraților ați fi de acord de principiu, ar trebui să existe?
C.C.: Eu nu cunosc și nu pot să fac speculații pe niște lucruri pe care nu le cunosc. Eu nu am avut acces decât la acel PLX (proiectul guvernului de desființare a SIIJ – n. red.).
Reporter: Ce v-a determinat să plecați din sală?
C.C.: Ce am avut de spus am spus! V-am explicat de ce am plecat!
https://youtu.be/5APB2c9QfFI
Detalii noi din motivarea condamnării Elenei Udrea la 8 ani de închisoare. Curtea de Apel a ținut cont de antecedente, pericolul social ridicat al faptelor, cuantumul mitei
Miercuri, 17 martie 2021, G4 Media
Judecătoarea Claudia Jderu de la Curtea de Apel București a explicat în aproximativ 100 de pagini care au fost motivele pentru care le-a condamnat pe Elena Udrea și pe Ioana Băsescu la 8 și respectiv 5 ani de închisoare cu executare în dosarul finanțării campaniei electorale din 2012. Condamnarea este în primă instanță și poate fi atacată.
Potrivit motivării obținute în exclusivitate de G4Media.ro, probatoriul administrat de DNA și ulterior în instanță arată vinovăția inculpaților acuzați de spălare de bani, luare de mită și delapidare.
„Chiar dacă s-a negat de către inculpaţi faptul că ar fi existat o prioritizare a plăţilor, alta decât cea a ordinii formulării acestora şi a constatării îndeplinirii condiţiilor legale pentru efectuarea lor, în mod evident existau verificări prealabile virării periodice a sumelor de bani solicitate/justificate de către unităţile administrativ teritoriale beneficiare astfel că inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Nastasia Gheorghe, având în vedere calitate de ordonator principal de credite (delegată în cazul inculpatului Nastasia Gheorghe prin ordinul ministrului din data de 04.03.2009) erau implicaţi în aceste proceduri.” conform motivării.
Magistrata a luat în calcul și circumstanțele personale ale Elenei Udrea și Ioanei Băsescu, dar și pericolul social ridicat al faptelor presupus comise de acestea.
„În cazul inculpatei Udrea Elena Gabriela instanța va avea în vedere pe lângă circumstanţele personale constând în aceea că aceasta este o persoană integrată familial, social şi profesional, actualmente cu antecedente penale având în vedere faptul că soluţia de condamnare anterioară nu a fost desfiinţată, ci doar suspendată executarea pedepsei aplicate şi circumstanţele reale respectiv: gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani pretinse şi remise cu titlu de mită și al celor spălate, funcția publică deținută de inculpată la data faptelor, insistența acesteia în a asigura remiterea efectivă a sumelor pretinse în cazul infracţiunii de instigare la luare de mită săvârşită de inculpatul Nastasia Gheorghe, urmând a orienta pedepsele aferente infracțiunilor reținute în sarcina sa spre mediul pedepsei, fără a atinge acest mediu având în vedere, astfel cum s-a indicat anterior timpul îndelungat scurs de la data faptelor”
„În cazul inculpatei Ioana Băsescu instanța va avea în vedere pe lângă circumstanţele personale constând în aceea că aceasta este o persoană integrată familial, social şi profesional, pentru prima oară implicată într-un raport penal de conflict, şi circumstanțele reale existente în cauză, respectiv: cuantumul sumei delapidate care nu este unul ridicat și cuantumul sumelor ulterior spălate astfel că va individualiza pedeapsa înspre minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acesteia”.
Judecătoarea Claudia Jderu de la Curtea de Apel București a terminat luni de redactat motivarea în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009.
Direcția Națională Anticorupție ar putea preciza în scris motivele pentru care contestă decizia Curții de Apel în aproximativ două săptămâni, pentru ca apoi să înceapă apelul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În urmă cu două săptămâni, când instanța a pronunțat prima decizie, motivarea era scrisă în proporție de 75 la sută, conform surselor G4media.ro, iar judecătoarea a citit în sală principalele argumente care au stat la baza verdictului. (Foto: Elena Udrea – InquamPhotos / Octav Ganea)
Fostul şef al IPJ Timiș, Sorin Muntean, condamnat la 6 ani cu executare pentru fapte de corupţie de Curtea de Apel Timișoara
Miercuri, 17 martie 2021, Agerpres
Curtea de Apel Timişoara (CAT) l-a condamnat, marţi, pe fostul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Timiş Sorin Muntean la şase ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie.
În acelaşi dosar au primit diferite pedepse cu executare fostul şef al Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din IPJ Timiş Pavel Dumitru (cinci ani) şi alţi patru inculpaţi.
Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în 10 zile.
Lotul Munteanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în anul 2016, pentru mai multe infracţiuni asociate faptelor de corupţie. Activitatea lor infracţională s-a manifestat în sfera importului de autoturisme din UE şi revânzarea lor, eludând obligaţiile legate de plata taxelor şi impozitelor la bugetul de stat. Prejudiciul creat a fost de peste 800.000 de euro. Fiecare dintre inculpaţi a primit pedepse pentru mai multe infracţiuni, dar prin contopire li s-a aplicat pedeapsa cea mai mare. Ei au sechestre pe diferite sume şi proprietăţi până la recuperarea prejudiciului. Le-au fost interzise mai multe drepturi asociate infracţiunilor săvârşite.
Procurorii DNA Timişoara au anunţat, în februarie 2016, reţinerea lui: Muntean Sorin Petru, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, instigare la dare de mită (două infracţiuni), favorizarea făptuitorului; Pavel Dumitru (comisarul-şef al Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IPJ Timiş, la data comiterii faptelor), pentru constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la luare de mită; a omului de afaceri Boţ Iulian, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, în formă continuată, dare de mită (patru infracţiuni) şi cumpărare de influenţă (două infracţiuni). De asemenea, avocatul Marin Bîlc a fost cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, instigare la dare de mită. Citește mai mult
Bode - audiat în dosarul ''Hidroelectrica'' în care este judecată Udrea: Eu am urmărit interesul statului român
Marți, 16 martie 2021, Agerpres
Ministrul de Interne, Lucian Bode, a fost audiat luni, în calitate de martor, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul “Hidroelectrica”, în care Elena Udrea este judecată pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, iar Dan Andronic este acuzat de mărturie mincinoasă.
Bode a explicat că a fost chemat să dea declaraţii în faţa instanţei în legătură cu contractele încheiate de Hidroelectrica în anul 2012, pe vremea când era ministru al Economiei.
“În anul 2017, am avut această calitate de martor în procesul de urmărire penală şi am dat o declaraţie la DNA. Mi-am menţinut această declaraţie în faţa instanţei, Justiţia trebuie să se înfăptuiască. (…) FMI avea încheiat cu Guvernul României un acord. Printre obligaţiile asumate de România în acordul cu FMI era şi cea de reziliere – renegociere a contractelor bilaterale de vânzare a energiei electrice. Eu am preluat mandatul de ministru al Economiei în perioada în care acest proces de reziliere – renegociere era în derulare. În perioada în care am fost ministru, am spus şi în faţa instanţei, îmi amintesc că echipele de negociere de la Hidroelectrica aveau printre altele obligaţia să urmărească perioada de valabilitate a acestor contracte, reducerea cantităţii de energie electrică livrată, creşterea tarifelor la care se vindea energia electrică şi introducerea unei clauze de hidraulicitate scăzută. Ce înseamnă asta? Când era secetă, Hidroelectrica să nu fie obligată să vândă energie în cantitatea contractată. Acestea sunt chestiunile despre care am vorbit foarte mult în 2012. Din păcate, misiunea FMI era în derulare când Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu a fost demis prin moţiune de cenzură în aprilie 2012. Aşadar, eu am putut să spun de unde a preluat Hidroelectrica aceste contracte în mandatul meu şi până unde le-a dus”, a declarat Lucian Bode. Întrebat de jurnalişti dacă s-au făcut presiuni la acea vreme ca anumite firme să beneficieze de tarife preferenţiale de la compania Hidroelectrica, Bode a spus: “Nu. Eu am urmărit interesul statului român şi dovadă a afirmaţiei mele stau rezultatele negocierilor la sfârşitul mandatului meu”. Citește mai mult
Decizie definitivă: Elena Udrea nu va fi plasată sub control judiciar și nu are interdicție de a pleca din țară
Joi, 11 martie 2021, Hotnews
Elena Udrea – condamnată în prima instanță la 8 ani de închisoare în dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009 – nu va fi plasată sub control judiciar, astfel că nu are interdicție de a părăsi țara, a decis definitiv instanța supremă, care a respins astfel contestația DNA.
Instanța supremă a respins joi contestația DNA la decizia instanței de a nu o plasa pe Udrea sub control judiciar, așa cum au cerut procurorii.
„Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție împotriva încheierii din data de 05 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 5230/2/2017/a2″, este decizia de joi a instanței supreme.Hotărârea este definitivă. Citește restul articolului pe Hotnews
Tribunalul București: Reacţiile la adresa judecătoarei în dosarul 10 august au fost dure şi disproporţionate
Joi, 11 martie 2021, Știri Juridice
Biroul de informare şi relaţii publice al Tribunalului Bucureşti aduce la cunoştinţa publicului desfăşurarea Adunării Generale a judecătorilor Tribunalului Bucureşti la data de 10.03.2021 care a avut pe ordinea de zi adoptarea unei poziţii faţă de reacţiile publice exprimate la adresa modului de soluţionare a cauzei cunoscută sub numele de „10 August”,
Văzând reacțiile dure și disproporționate la adresa judecătorului Tribunalului București care a pronunțat soluția în cauza sus menționată,
Văzând că pe rolul Tribunalului București au fost și sunt înregistrate constant dosare intens mediatizate în toate domeniile de competență: penal, contencios administrativ, civil, litigii cu profesioniștii, insolvență, litigii de muncă și asigurări sociale,
Având în vedere că activitatea de judecată presupune respectarea, interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale. Având în vedere îndatoririle profesionale ale judecătorilor stipulate de Statutul profesiei și Codul deontologic. Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului București adoptă prezenta REZOLUŢIE prin care: Citește mai mult
Udrea, în instanţă: Dacă nu există dreptate omenească, sigur există dreptate divină; achitările - cred că le merit
Joi, 11 martie 2021, Agerpres
Fostul ministru Elena Udrea a declarat joi că merită să fie achitată în dosarele în care a fost trimisă în judecată şi a invocat “dreptate divină”, dacă nu există “dreptate omenească”.
Elena Udrea s-a prezentat joi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde se va judeca o cerere a DNA privind instituirea controlului judiciar faţă de fostul ministru, cu interdicţia de a părăsi ţara.
Iniţial, cererea a fost judecată la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care a respins săptămâna trecută solicitarea DNA, însă procurorii au contestat decizia la Instanţa supremă.
“Eu m-am întors în ţară, având dosare pe rol. M-am întors în ţară special să particip la judecarea acestor dosare, pentru că eu cred că singura soluţie pentru a obţine achitările pe care eu cred că le merit, cred că sunt legale, este să mă prezint în faţa instanţei. M-am prezentat timp de doi ani la fiecare termen. Cât priveşte că m-am exprimat în faţa presei şi am criticat decizia pe fond, în continuare consider că este o decizie profund ilegală, profund imorală şi nedreaptă şi nu consider că am încălcat cu ceva independenţa justiţiei şi aş fi afectat deciziile fostei judecătoare sau a viitorilor judecători prin faptul că mi-am spus un punct de vedere”, a spus Elena Udrea, la Instanţa supremă. Pe de altă parte, Elena Udrea s-a plâns că judecătoarea care a condamnat-o recent la opt ani închisoare ar fi fost în stare de incompatibilitate, deoarece ar fi scris o carte cu Marius Bulancea, procurorul care a întocmit rechizitoriile în două dosare în care a fost trimisă în judecată. Citește mai mult
Tribunalul Bucureşti explică de ce a fost clasat dosarul 10 august: Motivele invocate de fosta şefă a DIICOT nu au suport
Miercuri, 10 martie 2021, Agerpres
Motivele invocate de fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu în ordonanţa de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei “nu îşi găsesc suportul”, iar argumentele persoanelor vătămate nu pot fi analizate în acest cadru procesual, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti privind clasarea dosarului ’10 august’.
Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care judecătoarea de cameră preliminară Daria Isabela Miheţ a respins pe 2 martie cererea DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul ’10 august’.
În motivarea deciziei, care de altfel este foarte tehnică, judecătoarea arată că susţinerile fostei şefe a DIICOT în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale sunt neîntemeiate, iar motivele invocate de aceasta vizează chestiuni de ordin procedural şi nu substanţial.
Judecătoarea explică faptul că, în prezenta cauză, ancheta penală a fost iniţiată din oficiu, a doua zi după evenimentele ce au avut loc în data de 10 august 2018, cu ocazia manifestaţiei cunoscute sub denumirea de “Mitingul Diasporei”.
Astfel, imediat după aceste evenimente, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, fiind derulate în paralel două anchete penale: una de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General şi cealaltă de către DIICOT. Ulterior, o parte din ancheta desfăşurată de către Secţia Parchetelor Militare a fost declinată şi reunită la ancheta desfăşurată de DIICOT.
Pe de altă parte, magistratul spune că Secţia Parchetelor Militare continuă investigaţiile penale cu privire la actele de violenţă ce au avut loc cu ocazia manifestaţiei “Mitingul Diasporei”. Citește mai mult
Judecătorul Lucian Buta de la secția penală a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost surprins fără mască la protestul organizat de AUR
Marți, 9 martie 2021, CluJust
„Membrii și simpatizanții AUR au protestat, duminică, la Cluj împotriva vaccinării obligatorii. ”Stop dictaturii”, ”Libertate”, au scris membrii AUR pe pancartele afișate. Protestul a fost organizat de deputatul AUR din Cluj, Ilie-Alin Colesa.
Chiar în pozele postate de acesta pe Facebook apare judecătorul Lucian Buta, care într-o fotografie este fără mască pe stradă. Acesta are în mâini o foaie pe care scrie ”Corpul meu, alegerea mea. Nu obligativității vaccinării!”
Contactat de Clujust.ro, judecătorul Lucian Buta ne-a transmis că nu dorește să exprime o poziție cu privire la protest, prezența lui acolo fiind suficientă.
Liderul AUR Cluj, Alin Colesa a precizat despre protest: ”Proiectul legii vaccinării obligatorii din 2017 trebuie respins. Conform acestuia, cu toții, nu doar copiii, vom putea fi vaccinați, indiferent dacă vrem sau nu vrem, doar la un ordin de ministru. Atât. La ordinul unui Vlad Voiculescu, Nelu Tătaru sau Raed Arafat, indiferent de ce părere aveți sau ce contraindicații aveți, dvs sau copiii dvs.Citește mai mult pe CluJust
TMB le cere politicienilor să respecte separarea puterilor în stat. Preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Radu: Deciziile se iau pe probe, nu pe emoţii şi sentimente
Joi, 4 martie 2021, Știri Juridice
Pentru corecta informare a cetăţenilor, faţă de reacţiile exprimate în spaţiul public cu referire la hotărârea judecătorească pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr.26704/3/2020, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului București formulează următoarele precizări:
În pronunţarea soluţiilor judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, în conformitate cu art. 124 alin. 3 din Constituţia României.
Hotărârea judecătorească este adoptată pe baza dispoziţiilor legale incidente cauzei şi pe baza probatoriului administrat pe parcursul fazelor procesuale specifice, nu pe bază de emoţii şi sentimente.
Constatând că reacţiile manifestate provin preponderent din partea reprezentanţilor puterilor legislativă și executivă, Tribunalul București reamintește dispozițiile constituționale conform cărora în statul de drept şi în democraţie cele 3 puteri ale statului: legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi în echilibru, colaborează şi se respectă reciproc, independent dacă soluţiile adoptate de fiecare dintre acestea sunt sau nu în acord cu aşteptările exponenţilor lor. În consecinţă, discursul public la adresa hotărârilor judecătoreşti pronunţate trebuie să fie caracterizat de echidistanţă, pentru că numai respectând ordinea de drept şi hotărârile judecătoreşti se va restabili echilibrul social încălcat. Citește mai mult
Tribunalul Bucureşti respinge cererea DIICOT de redeschidere a dosarului '10 august'; decizia este definitivă
Marți, 2 martie 2021, Agerpres
Tribunalul Bucureşti a respins marţi solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul “10 august”. Decizia instanţei este definitivă.
Practic, prin această decizie, dosarul va fi clasat, iar foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor la mitingul din Piaţa Victoriei din august 2018.
Cererea DIICOT s-a plimbat mai multe luni între instanţe, deoarece judecătorii nu erau lămuriţi cine are competenţa de a soluţiona acest caz.
Pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului “10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Decizia trebuia însă aprobată de un judecător, iar cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa care hotăra pe 10 august 2020 că nu are competenţa materială de a soluţiona cererea procurorilor şi a trimis dosarul la Tribunalul Bucureşti. Citește mai mult
ICCJ dispune începerea judecării pe fond în dosarul lui Tăriceanu
Marți, 2 martie 2021, Agerpres
Un judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus marţi începerea judecării pe fond în dosarul în care fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.
Magistratul a respins toate cererile şi excepţiile ridicate de avocaţii lui Tăriceanu şi a stabilit că rechizitoriul, probele şi actele de urmărire penală întocmite de procurori sunt legale.
“Respinge ca nefondate cererile şi excepţiile formulate în cauză. Constată legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală cu rechizitoriul nr. 402/P/2018 din 26 noiembrie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, privind pe Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton şi Ovidiu Marcu, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare”, se arată în decizia instanţei.
Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică. Citește mai mult
Elena Udrea, condamnată la 8 ani de închisoare pentru spălare de bani. Ioana Băsescu, condamnată la 5 ani de închisoare pentru mai multe fapte de corupție. Jurnalistul Dan Andronic a fost achitat
Marți, 2 martie 2021, Știri Juridic
După aproape patru ani de cercetare judecătorească, dosarul Ioanei Basescu și al Elenei Udrea privind finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu a ajuns la final.
Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare pentru infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată de DNA în legătură cu dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Ioana Băsescu a primit 5 ani de închisoare cu executare pentru mai multe fapte de corupție. Dan Andronic, trimis în judecată în acest dosar, a fost achitat în dosarul Elenei Udrea.
Udrea a primit mai multe pedepse, cuprinse între 3 şi 6 ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor. Instanţa le-a contopit, iar la condamnarea cea mai grea, de 6 ani, a fost adăugat un spor, urmând ca ea să execute în final 8 ani închisoare.
Elena Udrea este acuzată de instigare la luare de mită și spălare de bani, iar Ioana Băsescu la delapidare de fonduri și instigare la spălare de bani.
Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Citește mai mult
Premieră în justiție: judecătoarea din dosarul Elenei Udrea vrea să dea motivarea odată cu verdictul
Luni, 1 martie 2021, G4 Media
Judecătoarea Claudia Jderu, de la Curtea de Apel București, desemnată să tranșeze în primă instanță dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, în care sunt protagoniste Elena Udrea și Ioana Băsescu, intenționează să dea verdictul odată cu motivarea, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. De altfel, magistratul a lucrat intens în această perioadă pentru redactarea argumentelor care stau la baza soluției pe care o va da.
Un astfel de demers ar fi o premieră pentru cazurile penale celebre de la noi din țară.
Primul verdict este așteptat să vină marți, după ce a fost amânat de două ori până acum.
Consiliul Baroului București vrea să solicite unor avocați parlamentari modificarea codurilor de procedură penală și civilă astfel încât hotărârile să fie dictate de instanțe doar în momentul în care sunt gata motivările. În nenumărate situații, motivările vin după câteva luni sau ani de la pronunțarea verdictului, fie chiar după executarea condamnării.
Termenul de redactare a unei motivări, potrivit legii, este recomandat să fie de 30 de zile, însă din cauza volumului mare de dosare, magistrații nu îl respectă.
În ultimul cuvânt în fața instanței, la sfârșitul lunii ianuarie, Elena Udrea a declarat că este nedreaptă și ciudată aprecierea procurorului DNA, care a cerut cel puțin 12 ani de închisoare pentru fostul ministru. Citește mai mult
Membrii CSM au căzut pe interceptări - Înregistrări bombă atribuite judecătoarei Nicoleta Dumitru: „Am emis mandate de interceptare... Nu aveam de unde să știu ca vor rezulta aspecte legate de persoana președintelui, de persoane care făceau parte din vechiul și actualul CSM”
Joi, 25 februarie 2021, Lumea Justiției
Este vorba despre înregistrări publicate de site-ul mediacalarasi.ro cu declarații explozive oferite la CSM și Înalta Curte atribuite judecătoarei Nicoleta Dumitru, fosta vicepreședintă a Tribunalului Călărași, în care se dezvăluie faptul ca membri actuali și foști ai Consiliului Superior al Magistraturii ar fi picat pe interceptări. Judecătoarea Nicoleta Dumitru a fost trimisă în judecată disciplinara in 2016 și ulterior sancționată în 2017 de CSM cu suspendare din magistratură pe o perioada de două luni. Sancțiunea CSM a fost modificată în 2018 de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dispus înlocuirea sancțiunii aplicate de Secția pentru judecători în materie disciplinara cu “avertisment”.
Cu ocazia procedurilor disciplinare, conform înregistrărilor publicate de mediacalarasi.ro, judecătoarea Nicoleta Dumitru a făcut o serie de dezvăluiri bomba atât la CSM, cât și la ICCJ acuzând că dosarul disciplinar deschis împotriva sa ar fi fost cauzat de răzbunarea unor persoane, după ce in 2015 a dat mandate de interceptare din care au reieșit indicii ce duceau spre alte instanțe. De asemenea, potrivit acelorași înregistrări, pe interceptări ar fi picat membri ai actualului și al fostului CSM. Cine sunt acești membri, nu se precizează. Nu în ultimul rând, judecătoarea Nicoleta Dumitru a acuzat că primit amenințări din partea președintelui Tribunalului Călărași de la acea vreme, actualul secretar general al CSM George Cătălin Șerban, care a venit la ea în birou și a amenințat-o ca se joaca cu focul. Mai mult pe Lumea Justiției
Fostul primar Cristian Poteraş, achitat într-un dosar în care este acuzat de DNA că a primit o mită de un milion de euro
Marți, 23 februarie 2021, Agerpres –
Cristian Poteraş, fost primar al sectorului 6 al Capitalei, a fost achitat marţi de Tribunalul Bucureşti într-un dosar în care este acuzat de DNA că a primit o mită de aproximativ un milion de euro pentru a aproba un proiect imobiliar şi pentru atribuirea de contracte din bani publici.
În acelaşi dosar, instanţa a dispus achitarea firmei SC Tettas SRL, precum şi a administratorului acesteia, Iulian Constantin, judecat pentru dare de mită.
Magistraţii au mai dispus ridicarea măsurilor asiguratorii în cauză.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel de procurorii DNA.
Cristian Poteraş are la activ o condamnare de opt ani închisoare într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri din Bucureşti, din care a executat doar cinci ani, fiind eliberat condiţionat în iunie 2020.
Pe 28 decembrie 2018, Cristian Poteraş, fost primar al Sectorului 6 al Capitalei, a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită, el fiind acuzat că a primit aproximativ un milion de euro pentru a aproba un proiect imobiliar şi pentru atribuirea de contracte din bani publici.
În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată Iulian Constantin, reprezentant al societăţii SC Tettas SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită.
Potrivit DNA, în perioada 2006 – 2007, Cristian Poteraş, în calitate de primar al Sectorului 6 Bucureşti, a pretins de la reprezentanţii unei societăţi comerciale înregistrate într-o ţară UE suma de 1.000.000 de euro, primind de la aceştia, la data de 31 iulie 2007, suma de 250.000 de euro.
Banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi în schimbul emiterii autorizaţiilor necesare pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar (autorizaţii de demolare, certificat de urbanism şi autorizaţii de construire). Citește mai mult
Tribunalul București a respins cererea șefului DNA privind redeschiderea unui dosar penal pe numele lui Marian Vanghelie
Marți, 23 februarie 2021, G4 Media
Tribunalul București a respins cererea șefului DNA privind confirmarea redeschiderii urmăririi penale într-un dosar care îl viza pe fostul edil de la Sectorul 5, Marian Vanghelie, au declarat pentru G4media.ro surse oficiale din cadrul Tribunalului Capitalei.
Instanța a constat nulitatea ordonanței procurorului șef DNA de infirmare a soluției de clasare, a dispus anularea ordonanței de infirmare și a respins cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ca inadmisibilă, potrivit acelorași surse.
Marian Vanghelie a fost urmărit penal pentru abuz în serviciu pentru că, în 2008, ar fi atribuit prin încredințare directă un contract de salubritate companiei Romprest, controlată pe atunci de omul de afaceri Florian Walter.
Vanghelie a invocat o situație de urgență și a încredințat contractul direct companiei Romprest pentru 3 luni, deși avea la dispoziție angajații ADP Sector 5.
”Prevalându-se de o presupusă situație de urgență, la nivelul acestei instituții publice s-a decis externalizarea serviciilor de salubrizare, cu toate că, la nivelul Primăriei exista o secție specializată de salubritate stradală și menajeră, la care erau angajate 627 de persoane (începând cu anul 2007)”, arătau procurorii DNA. Prejudiciul se ridica la peste 2 milioane de lei.
Despre acest dosar, Vanghelie declara la DNA pe 5 mai 2016: “Cine nu este suspect, înseamnă că este prost”.
După 4 ani de anchete, anul trecut, procurorii au dispus clasarea cazului pe motiv că nu au găsit suficiente probe. Citește mai mult
Ioan Niculae - condamnat definitiv la 5 ani închisoare cu executare în dosarul Interagro; Gheorghe Bunea Stancu - achitat
Vineri, 19 februarie 2021, Agerpres
UPDATE
Patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, condamnat definitiv joi la 5 ani de închisoare cu executare, a fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română.
Ioan Niculae are emis pe numele său un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.
Joi, patronul grupului Interagro a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani. Iniţial, Ioan Niculae primise la Tribunalul Bucureşti, în noiembrie 2018, o condamnare de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pedeapsă mărită la 5 ani de Curtea de Apel Bucureşti în urma admiterii apelului DNA.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Patronul grupului Interagro, Ioan Niculae, a fost condamnat definitiv, joi, de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.
În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila şi fost preşedinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influenţă.
Iniţial, Ioan Niculae primise la Tribunalul Bucureşti, în noiembrie 2018, o condamnare de 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare, pedeapsă mărită la 5 ani de CAB în urma admiterii apelului DNA. Citește mai mult
Reacţia ICCJ la afirmaţiile ministrului Turcan privind sporurile: Asemenea erori nu pot fi considerate acceptabile
Vineri, 19 februarie 2021, Știri Juridice
Cu referire la afirmațiile doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale, privind cuantumul sporurilor din sistemul judiciar, Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:
– În ceea ce privește judecătorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate (în principal, grefierii, grefierii informaticieni etc.), care își desfășoară activitatea în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, totalul sporurilor aflate în plată este plafonat la 30% din salariul de bază/indemnizația de încadrare, în conformitate cu art.4,5 –Secțiunea I, Capitolul VIII, Anexa nr.5 din Legea-cadru nr.153/2017.
– În ceea ce privește funcționarii publici, personalul contractual și șoferii (personalul conex) se află în plată un spor de 15% pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, iar agenții procedurali și aprozii beneficiază de un cuantum total al sporurilor de până la 30%, cuantum menținut la nivelul lunii decembrie 2018.
– La nivelul ÎCCJ, suma sporurilor, fără indemnizația de hrană, acordate cumulat pe total buget este de 28,64% din suma salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, restul până la 30% (1,36%)fiind reprezentat de totalul indemnizațiilor de hrană acordate, în condițiile legii, tuturor membrilor personalului. Caracterul totalmente eronat al informațiilor vehiculate în spațiul public de către ministrul muncii și protecției sociale sub aceste aspecte demonstrează necesitatea ca reprezentanții tuturor puterilor statului, în poziționările publice legate de serviciul public al justiției, să se bazeze pe informații reale, verificate și să adopte o poziție de minim echilibru și de cooperare loială cu autoritatea judecătorească. Citește mai mult
CAB anulează o hotărâre a CSM din dosarul Kovesi-Antena 3
Miercuri, 17 februarie 2021, Agerpres
O hotărâre a CSM care priveşte procesul civil dintre fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe de o parte, şi postul Antena 3 şi angajaţi ai acestuia, pe de altă parte, a fost anulată de Curtea de Apel Bucureşti (CAB).
Potrivit portalului instanţelor de judecată, CAB a admis, marţi, în parte, o acţiune introdusă în instanţă de procurorii DNA Marius Bulancea şi Mihaela Beldie-Canela, în calitate de reclamanţi, şi a anulat hotărârea nr. 435/19.04.2018 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Decizia poate fi atacată cu recurs.
Prin acea hotărâre, plenul CSM a constatat că adresa DNA de solicitare a unor înscrisuri din dosarul civil de la Curtea de Apel Ploieşti dintre Laura Codruţa Kovesi şi Antena 3 “este de natură a încălca independenţa judecătorilor din compunerea completului de judecată învestit cu soluţionarea dosarului”.
În martie 2018, Curtea de Apel Ploieşti a decis că Laura Codruţa Kovesi va primi suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3.
În iunie 2014, Laura Codruţa Kovesi a dat în judecată Antena 3 şi mai mulţi jurnalişti, reclamând faptul că în emisiunea “Sinteza zilei” din data de 19 iunie 2014 a fost acuzată că a muşamalizat ancheta în dosarul în care se efectuau cercetări faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, şi Mircea Băsescu.
Ulterior deciziei pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, pârâţii din dosar au formulat o contestaţie în anulare, speţa fiind pe rolul aceleiaşi instanţe.
La ultimul termen, din data de 16 decembrie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a menţinut suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea dosarului de la CAB privind hotărârea nr.435/19.04.2018 a CSM.
CAB amână pe 2 martie pronunţarea în dosarul finanţării campaniei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009
Marți, 16 februarie 2021, Agerpres
Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 2 martie, pronunţarea în dosarul în care Elena Udrea este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009.
La ultimul termen de judecată, un procuror DNA a cerut, la Curtea de Apel Bucureşti, condamnarea Elenei Udrea la 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte) în dosarul finanţării campaniei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009.
De asemenea, procurorul a cerut 15 ani închisoare pentru Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor.
În sala de judecată, procurorul a arătat că dozarea pedepselor trebuie să fie corespunzătoare modului în care Elena Udrea a înţeles să se folosească de funcţia de ministru al Turismului şi Dezvoltării, solicitând ca pedeapsa ce îi va fi aplicată să fie orientată spre maximul special prevăzut de lege.
“Toate faptele sunt în stare de concurs real. Vă rugăm să aplicaţi şi un spor de pedeapsă, în virtutea gravităţii faptelor comise prin prisma funcţiei deţinute şi a dispreţului total faţă de lege”, a spus procurorul, cu referire la Elena Udrea.
O pedeapsă maximă pentru faptele comise a cerut procurorul şi pentru Ioana Băsescu, susţinând că în acest caz este nevoie de o pedeapsă exemplară, având în vedere că aceasta a comis fapta când tatăl ei, Traian Băsescu, era preşedintele României. Citește mai mult
Dosarul de corupţie al familiei Cosma nu va fi trimis în cameră preliminară; Curtea dispune continuarea judecăţii
Miercuri, 10 februarie 2021, Agerpres
Dosarul de corupţie în care sunt judecaţi, printre alţii, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova Mircea Cosma şi fiul său, fostul deputat Vlad Cosma, nu va fi trimis în cameră preliminară, conform deciziei Tribunalului Prahova, Curtea de Apel Ploieşti dispunând, marţi, continuarea judecăţii.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul declarat de DNA Ploieşti împotriva încheierii Tribunalului Prahova, care, la data de 27 octombrie 2020, a admis o cerere formulată de Vlad Cosma şi a constatat nulitatea absolută a două încheieri pronunţate în vara anului 2014 în procedura camerei preliminare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
Prin aceeaşi decizie, acele încheieri au fost desfiinţate şi cauza, trimisă în cameră preliminară.
Procurorii anticorupţie au contestat hotărârea magistraţilor, apelul fiind admis de instanţa superioară.
“Admite apelul declarat de DNA-Serviciul Teritorial Ploieşti împotriva încheierii din 27.10.2020 pronunţată de Tribunalul Prahova-Secţia Penală în dosarul nr. 313/1/2020, desfiinţează în totalitate încheierea apelată şi, rejudecând, dispune continuarea judecăţii în prima instanţă de către Tribunalul Prahova-Secţia Penală. (…) Definitivă”, este decizia pronunţată de magistraţii Curţii de Apel Ploieşti. Citește mai mult
Tribunalul Bucureşti dispune începerea judecării pe fond a fostului colonel SRI Daniel Dragomir în dosarul Black Cube
Marți, 9 februarie 2021, Agerpres
Tribunalul Bucureşti a dispus luni începerea judecării pe fond în dosarul “Black Cube”, în care fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni în legătură cu spionarea fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi.
Dragomir a fost trimis în judecată de DIICOT în iulie 2020, iar dosarul a stat şapte luni în faza de cameră preliminară.
Instanţa a respins toate cererile şi excepţiile ridicate de avocatul lui Daniel Dragomir şi a dispus începerea judecării pe fondul dosarului, după ce magistraţii au constatat legalitatea rechizitoriului şi a probelor strânse de procurori.
“Respinge – ca neîntemeiate – cererile şi excepţiile formulate/ridicate de către inculpatul Dragomir Daniel, prin apărător ales. Constată că persoanele vătămate Kovesi Eduard şi Fusea Sorin, precum şi partea civilă Sabău Liliana nu au formulat/ridicat cereri şi excepţii, iar – din oficiu – nu au fost invocate excepţii. În consecinţă, constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală în care s-a emis rechizitoriul nr. 180/D/P/2016 la data de 13.07.2020 de către DIICOT – Secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, privind pe inculpatul Dragomir Daniel, trimis în judecată – în stare de libertate – pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la fals informatic, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la violarea secretului corespondenţei. Dispune începerea judecăţii. Citește mai mult
DNA: Angajat al Penitenciarului Rahova, trimis în judecată pentru luare de mită
Luni, 8 februarie 2021, Știri Juridice
În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 40/VIII/3 din data de 19 ianuarie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului
BULEARCĂ ADRIAN ANTONIO, angajat în cadrul Penitenciarului Spital București Rahova, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada decembrie 2020 – 18 ianuarie 2021, inculpatul Bulearcă Adrian Antonio, în calitatea menționată mai sus, ar fi acceptat promisiunea a două persoane (martori în cauză) de a-i da sumele de 10.000 euro și 1.200 lei în schimbul efectuării unui act contrar îndatoririlor de serviciu, respectiv introducerea a 50 de grame de droguri și trei telefoane mobile în Penitenciarul Rahova și ulterior remiterea acestora către o persoană aflată în stare de deținere.
La data de 18 ianuarie 2021, inculpatul Bulearcă Adrian Antonio ar fi primit de la cei doi martori, în parcarea unui supermarket din București, suma de 12.000 euro, trei telefoane mobile și un plic conținând o substanță albă, împrejurare în care procurorii au constatat infracțiunea flagrantă.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză. Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție. Citește mai mult
Doi dintre agresorii jandarmeriţei la protestul din 10 august, condamnaţi cu executare de CAB
Joi, 4 februarie 2021, Agerpres
Doi dintre cei şapte bărbaţi acuzaţi că au lovit-o pe jandarmeriţa Ştefania Nistor şi pe un coleg al acesteia, în timpul protestului din 10 august 2018, au fost condamnaţi definitiv la închisoare cu executare de Curtea de Apel Bucureşti.
“Înlătură dispoziţiile de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei în ceea ce îi priveşte pe Ionuţ-Liviu Cojoacă şi Daniel Dumitru, urmând ca inculpaţii să execute pedepsele aplicate în regim privativ de libertate. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei”, se arată în minuta deciziei.
La finalul anului 2019, Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat pe cei şapte bărbaţi la pedepse cuprinse între 1 an închisoare şi 2 ani şi 8 luni închisoare, toate cu suspendare, cea mai mare fiind aplicată lui Dumitru Daniel, tânărul care a sustras arma Ştefaniei Nistor.
Toţi cei şapte inculpaţi sunt obligaţi să efectueze muncă în folosul comunităţii, între 90 şi 120 de zile, şi au interdicţie pe o perioadă de 5 ani să mai participe la adunări publice cu caracter politic, social, cultural sau sportiv de orice amploare, acţiuni de protest organizate sau spontane. În plus, trei dintre agresori trebuie să-i plătească în solidar Ştefaniei Nistor suma de 10.000 euro cu titlu de daune morale.
Pe 10 august 2018, în timpul desfăşurării protestului diasporei în Piaţa Victoriei, mai mulţi indivizi au lovit-o pe Ştefania Nistor cu pumnii şi picioarele. Ea a fost prinsă în mulţime alături de un coleg, acesta din urmă încercând să o protejeze. Citește mai mult
Instanţa supremă trimite definitiv dosarul de corupţie al Sorinei Pintea la Tribunalul Maramureş
Joi, 4 februarie 2021, Agerpres
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că instanţa competentă de a judeca dosarul în care fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea este acuzată de luare de mită este Tribunalul Maramureş.
“Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpata Sorina Pintea în favoarea Tribunalului Maramureş, instanţă căreia i se trimite dosarul. Definitivă”, se arată în minuta deciziei.
Pe 30 aprilie, Sorina Pintea a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (două acte materiale), pe vremea când era manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă ”Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare.
Conform DNA, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, în două tranşe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) şi 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică, încheiat în 2019, ce avea ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică şi a unor spaţii adiacente din spital.
Potrivit anchetatorilor, Sorina Pintea ar fi primit banii în incinta unităţii medicale pe care o conducea.
“În data de 28 februarie, după primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc în biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, menţionează DNA. Pe 29 februarie 2020, Sorina Pintea a fost arestată preventiv de Tribunalul Bucureşti, fiind eliberată pe 6 martie, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti, instanţă care a plasat-o sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Citește mai mult
Daniel Dragomir, condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare, s-a predat autorităților din Bari
Joi, 4 februarie 2021, Hotnews
Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare, s-a predat autorităților din Bari, a anunțat joi Poliția Română. Dragomir este condamnat în dosarul în care este acuzat că ar fi primit peste 460.000 de euro de la omul de afaceri Rami Ghaziri pentru a-i proteja afacerile.
Anunțul Poliției Române:
„În dimineața de 4 februarie 2021, Poliția Română a fost informată, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Sirene, de către autoritățile italiene, că, în cursul zilei de ieri, un bărbat, de 42 de ani, urmărit la nivel internațional, s-a prezentat la o secție de poliție din Bari, însoțit de avocatul ales.
Acesta a fost dus în Penitenciarul din Bari, în așteptarea prezentării în fața instanței de judecată, pentru validarea mandatului european de arestare emis de Tribunalul București.
În baza datelor furnizate de autoritățile din Italia, a fost informată instanța de judecată din România, care a emis mandatul european de arestare, pentru a traduce și transmite acest mandat către instanța care va judeca și dispune asupra predării către România”.
Este vorba despre fostul colonel SRI Daniel Dragomir, dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. Citește mai mult
Dosarul Ferma Băneasa: Instanța supremă respinge contestațiile formulate de o parte dintre cei condamnați - Remus Truică, "Prințul" Paul, Dan Andronic
Miercuri, 3 februarie 2021, Hotnews
Instanța supremă a respins definitiv contestațiile în anulare formulate de o parte dintre cei condamnați în dosarul retrocedării ilegale a fermei regale de la Băneasa, între care omul de afaceri Remus Truică, Dan Andronic, Paul de România și israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein.
„Admite excepţia prematurităţii invocată de procuror. Constată prematur formulate contestaţiile în anulare declarate de contestatorii Truică Remus, Chiriac Theodor, Olteanu Gheorghe, Andronic Dan-Catalin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Tal Silberstein, Dima Niculae, Marcovici Marius-Andrei, Dicu Corina-Teodora, Benyamin Steinmetz, Musat Apostol, Delcea Valentin, Mateescu Lucian-Claudiu, Roşu Robert-Mihaita, S.C. RECIPLIA S.R.L., Jecu Nicolae, Popa Caterina, Gheorghita Dragomira, Paul Philippe al României şi SC MERCURE COMMERCE INTERNATIONAL SRLT în cauza de formează obiectul dosarului nr. 345/64/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea Ignatenko Nela, în cuantum de 160 lei, rămâne în sarcina statului şi se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei”, este decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea este definitivă. Citește mai mult
Dosarul de corupţie al deputatului Mircea Roşca, mutat la ÎCCJ
Marți, 2 februarie 2021, Agerpres
Dosarul de corupţie al deputatului PNL Mircea Roşca va fi mutat de la Tribunalul Prahova la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), instanţă competentă cu soluţionarea cauzei după ce Roşca a obţinut un nou mandat în Parlament.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, Tribunalul Prahova a decis, luni, ca dosarul în care sunt vizaţi Roşca şi alţi zece inculpaţi să fie trimis spre competentă soluţionare la Curtea Supremă.
De asemenea, magistraţii au hotărât că excepţia nulităţii absolute a încheierii de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea judecăţii, precum şi a tuturor încheierilor anterioare, urmează a fi analizată de către ÎCCJ, instanţă investită cu soluţionarea dosarului.
Mircea Roşca a fost deputat PNL în legislatura 2012-2016, el câştigând un nou mandat de deputat la alegerile din decembrie 2020.
În februarie 2018, Roşca a primit o condamnare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă.
În acelaşi dosar, primiseră condamnări cu suspendare mai mulţi inculpaţi: Adrian Rotilă (administrator al SC Adliv Termo SRL), Marian Emanuel Rotaru (economist la Serviciul Achiziţii al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti); Gabriel Stelian Popescu (consilier local al oraşului Azuga), Diana Camelia Dumbravă (fost secretar al oraşului Azuga).
De asemenea, au fost achitaţi atunci: Adrian Strâmbeanu (fost director al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti), Simona David (director al Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică a Persoanelor Adulte cu Handicap Călineşti – judeţul Prahova), Mariana Malea (responsabil cu achiziţiile publice în cadrul Centrului de Recuperare), Cristina Savu (fost director economic în cadrul RAAPPS Sinaia), Mihail Fâcă (fost administrator public al judeţului Prahova), Adrian Emanuil Semcu (fost vicepreşedinte al CJ Prahova), Gabriela Cristina Şerbănoiu (fost şef al Serviciului Achiziţii Publice şi Contracte din cadrul Direcţiei Patrimoniu a CJ Prahova). Citește mai mult
Adina Florea trebuie să finalizeze ancheta în cazul Kovesi până la 1 aprilie
Joi, 28 ianuarie 2021, Agerpres
Adina Florea, procuror la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, are termen până la 1 aprilie să finalizeze ancheta în dosarul în care a pus-o sub acuzare pe fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.
Instanţa supremă a admis miercuri o contestaţie depusă de Kovesi, în prezent şef al Parchetului European, care susţine că Florea tergiversează de peste doi ani ancheta deschisă în decembrie 2018.
În urma acestei hotărâri, Adina Florea trebuie să ia o decizie până la 1 aprilie în acest caz – fie o trimite pe Kovesi în judecată, fie o scoate de sub urmărire penală şi clasează dosarul.
“În temeiul art. 488 (6) alin. (1) din Codul de procedură penală, admite contestaţia formulată de contestatoarea Kovesi Laura Codruţa privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 1172/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Stabileşte termen la data de 1 aprilie 2021 până la care procurorul învestit urmează a finaliza dosarul, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestaţie cu privire la durata procesului. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului. În temeiul art. 4886 alin. (6) din Codul de procedură penală, încheierea se comunică procurorului de caz şi contestatoarei. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2021”, se arată în decizia Instanţei supreme.
În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Citește mai mult
Tribunalul Bihor a respins propunerea de arestare preventivă a lui Victor Micula
Miercuri, 27 ianuarie 2021, Agerpres
Tribunalul Bihor a dispus marţi respingerea propunerii de arestare preventivă a lui Victor Micula, decizia nefiind definitivă.
“S-a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă. Soluţia nu este definitivă, este atacabilă cu contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, a declarat, pentru AGERPRES, judecătoarea de caz Veronica Ioniţă, purtător de cuvânt al Tribunalului Bihor.
Omul de afaceri Victor Micula a fost trimis în judecată în dosarul în care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor îl acuză că a accesat ilegal baze de date ale Ministerului de Interne şi a participat la o percheziţie cu cagulă şi geacă de poliţist, în acelaşi dosar fiind trimişi în faţa instanţei şi patru subofiţeri de la Poliţia municipiului Oradea, între care unul e pensionar. Citește mai mult
DNA vrea 12 ani de închisoare pentru Elena Udrea și 15 ani pentru Ioana Băsescu
Miercuri, 27 ianuarie 2020, Agerpres
DNA a cerut, marţi, la Curtea de Apel Bucureşti, condamnarea Elenei Udrea la 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (două fapte) şi spălare a banilor (cinci fapte) în dosarul finanţării campaniei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009.
De asemenea, procurorul a cerut 15 ani închisoare pentru Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, acuzată de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor.
Marţi, la ultimul termen de judecată, reprezentantul DNA a solicitat ca Elena Udrea şi Ioana Băsescu să fie condamnate la pedepse maxime pentru faptele comise, susţinând că infracţiunile de care sunt acuzate sunt grave.
Procurorul a arătat că dozarea pedepselor trebuie să fie corespunzătoare modului în care Elena Udrea a înţeles să se folosească de funcţia de ministru al Turismului şi Dezvoltării, solicitând ca pedeapsa ce-i va fi aplicată să fie orientată spre maximul special prevăzut de lege. Citește mai mult
Dosarul de corupţie al Andreei Cosma, trimis de ÎCCJ la Curtea de Apel Ploieşti
Joi, 21 ianuarie 2021, Agerpres
Dosarul în care fosta deputată PSD Andreea Cosma, fiica fostului preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, este judecată pentru complicitate la abuz în serviciu a fost trimis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pe rolul căreia se afla cauza, la Curtea de Apel Ploieşti pentru soluţionare.
ÎCCJ a admis, miercuri, excepţia necompetenţei după calitatea persoanei invocată de inculpata Andreea Cosma, care nu mai este parlamentar, în condiţiile în care nu a mai candidat la alegerile din decembrie.
Astfel, instanţa a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Ploieşti, spre competentă soluţionare, decizia fiind definitivă.
Pe 2 decembrie 2018, Andreea Cosma a fost condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind vânzarea la preţuri subevaluate a unor terenuri ale cazărmii ‘Ciuperceasca’, intrată în activul Parcului Industrial Plopeni în urma unui schimb de terenuri cu MApN. Potrivit DNA, în anul 2007, “Cazarma 1375 Ciuperceasca”, situată în judeţul Prahova, era parte a SC Plopeni Industrial Parc SA, agent economic cu capital integral de stat având ca unic acţionar Consiliul Judeţean Prahova. Cazarma avea o suprafaţă totală de 402.412 mp, din care 388.245 mp teren fără construcţii – pădure şi 14.166,53 mp teren cu construcţii.
În acelaşi dosar, Florin Anghel, fost deputat PDL şi fost preşedinte al CJ Prahova, şi Dănuţ Cornea, la data faptei preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Plopeni Industrial Parc SA, au primit câte 4 ani închisoare cu executare. Ulterior, în iunie 2020, un complet de 5 judecători de la ÎCCJ a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza la rejudecare. Citește mai mult
Fostul șef de la Protecția Martorilor, Adrian Bărăscu, a fost condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri
Miercuri, 20 ianuarie 2021, G4 Media
Curtea de Apel București l-a condamnat, marți, la 2 ani și jumătate de închisoare cu suspendare pe Adrian Bărăscu, fostul șef al Oficiului pentru Protecția martorilor, potrivit portalului instanțelor de judecată. Condamnarea a fost dată pentru acuzația de deturnare de fonduri, iar pentru alte capete de acuzare acesta a fost achitat, conform sursei anterior menționate.
Totodată, Bărăscu, pe parcursul termenului de supraveghere este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile, la una din următoarele două entităţi: Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare sau Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov.
Adrian Bărăscu, a fost reţinut, în 2015 de procurorii DNA, el fiind acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, obţinere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, toate în formă continuată, el fiind acuzat şi de influenţarea declaraţiilor.
În acelaşi dosar au mai fost reţinute Felicia-Violeta Popa, comisar şef în cadrul aceleiaşi structuri de poliţie, acuzată de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la deturnare de fonduri, şi Andreea-Violeta Liţă, psiholog în cadrul ONPM, acuzată de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la deturnare de fonduri. Potrivit DNA, membrii grupării conduse de Adrian Bărăscu au supradimensionat sumele necesare protecţiei martorilor, iar, pe de altă parte, au redus cheltuielile destinate folosului martorilor din Program. Citește mai mult
Asociaţii de magistraţi: DNA refuză să-şi asume responsabilitatea pentru abuzuri în anchetarea unor judecători şi procurori
Marți, 19 ianuarie 2021, AGERPRES
Patru asociaţii de magistraţi afirmă într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES că DNA “refuză să îşi asume orice responsabilitate pentru măsurile abuzive, dovedite repetat, din anchetele penale privind judecători şi procurori”.
În comunicatul de presă, semnat de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Naţională a Judecătorilor (UNJR) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR), Direcţia Naţională Anticorupţie este acuzată că nu îşi asumă responsabilitatea pentru “anchete penale deschise împotriva unor magistraţi, cu consecinţa îndepărtării lor din funcţiile ocupate”, “‘verificarea’ prin anchete penale a legalităţii şi temeiniciei unor hotărâri judecătoreşti, cu inadmisibla încălcare a dispoziţiilor Constituţiei şi legilor justiţiei”, sau “aducerea unor acuze penale împotriva acestora pentru fapte ce nu existau”.
“Concret, în comunicatul din data de 15 ianuarie 2021, în contextul discuţiilor despre desfiinţarea SIIJ, DNA a afirmat că: ‘A susţine că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi reprezintă un atac direct şi nefondat la adresa instituţiei, care aduce atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori’. Comunicatul DNA vine ca răspuns la declaraţiile reprezentantului UDMR care, în contextul dezbaterilor privind SIIJ, a susţinut ca revenirea la cercetarea penală a judecătorilor şi procurorilor de către DNA nu este acceptabilă, folosind, printre argumente, cunoscutul caz al DNA Oradea”, se arată în comunicatul celor patru asociaţii. Citește mai mult
Radu Mazăre, achitat de judecători într-un dosar în care fusese condamnat pentru abuz în serviciu
Marți, 19 ianuarie 2021, Agerpres
Judecătorii Curţii de Apel Constanţa l-au achitat, luni, printr-o sentinţă definitivă, pe fostul primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre, într-un dosar în care fusese condamnat la 6 ani şi 6 luni de detenţie, în primă instanţă, pentru abuz în serviciu.
Achitată, în acelaşi dosar, a fost şi reprezentanta mai multor societăţi comerciale, Sorina Gina Hortolomei Moscu, ce fusese condamnată în primă instanţă la 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare, pentru spălarea banilor.
“În baza (…), respinge apelurile formulate de DNA, Serviciul Teritorial Constanţa şi partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa ca nefondate. În baza (…), admite apelurile formulate de inculpaţi, desfiinţează hotărârea atacată şi, rejudecând: (…), achită pe inculpaţii: – Mazăre Radu Stefan, pentru infracţiunile de ‘abuz în serviciu’ (…); – Hortolomei Moscu Sorina Gina şi SC Mehmetoglu SRL, pentru infracţiunile de ‘spălare a banilor’ (…); – SC Bulevard SA, pentru infracţiunile de ‘spălare a banilor’ (…); – SC Millenium Global Developement SA, pentru infracţiunea de ‘spălare a banilor’ (…). Ia act că măsura preventivă a suspendării procedurii de lichidare s-a revocat prin încheierea din 19.11.2019 faţă de inculpata SC Bulevard SA. Respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa ca nefondată. În baza (…), ridică măsura sechestrului asigurător aplicat (…) asupra bunurilor inculpaţilor. Înlătură dispoziţiile referitoare la condamnarea inculpaţilor, cele privind pedepsele complementare şi accesorii, obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat. (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.01.2021”, este decizia Curtea de Apel Constanţa. Citește mai mult
Șerban Brădișteanu a fost achitat. DNA îl acuzase de abuz în serviciu și luare de mită
Vineri, 15 ianuarie 2021, DC News –
Magistrații Tribunalul București au decis achitarea medicului Șerban Brădișteanu în dosarul pentru abuz în serviciu și luare de mită, în legătură cu achiziționarea de aparatură medicală pentru penitenciare. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile.
Medicul Şerban Brădişteanu a fost achitat, marţi, de Tribunalul Bucureşti, atât pentru abuz în serviciu, cât şi pentru primirea de foloase necuvenite, în dosarul în care este acuzat că ar fi primit mită 4 milioane de euro în contextul unei licitaţii pentru echiparea spitalelor-penitenciar.
Pe 28 noiembrie 2013, procurorul DNA a cerut condamnarea lui Brădişteanu la 10 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor abuz în serviciu şi luare de mită, dar şi menţinerea sechestrului pe bunurile deţinute de medic.
Iniţial, Brădişteanu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti, pe 3 decembrie 2009, însă dosarul s-a reîntors spre rejudecare la aceeaşi instanţă, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti.
Şerban Brădişteanu, şef de secţie la Spitalul de Urgenţă Floreasca, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la 22 martie 2007, fiind acuzat că ar fi primit mită aproape patru milioane de euro de la o firmă ce distribuia produse medicale, în schimbul trucării unor licitaţii.
Potrivit DNA, în perioada 2001 – 2002, Şerban Brădişteanu, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare la o licitaţie pentru achiziţia de aparatură medicală, organizată de Ministerul Justiţiei, a atribuit, cu încălcarea flagrantă a normelor legale în materie, echipamente medicale pentru dotarea, din bani publici, a spitalelor din sistemul penitenciar şi a Spitalului ‘Prof. dr. Constantin Angelescu’.
Anchetatorii susţin că Şerban Brădişteanu ar fi favorizat firmele CC MED AG-Elveţia şi BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discreţionară a contractelor de furnizare de produse, producând un prejudiciu de 9.169.606 euro Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). Citește mai mult
Fostul şef al ANSVSA Marian Zlotea, condamnat definitiv de CAB la opt ani şi jumătate închisoare pentru corupţie
Joi, 14 ianuarie 2021, Știri Juridice
Marian Zlotea, fost europarlamentar PDL şi fost şef al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), a fost condamnat definitiv la 8 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită, instigare la luare de mită şi trafic de influenţă. Instanţa a mai dispus confiscarea de la Zlotea a sumei de 263.000 lei.
La instanţa de fond – Tribunalul Bucureşti – Marian Zlotea primise o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare.
În acelaşi dosar au fost condamnaţi definitiv de Curtea de Apel Bucureşti patru directori de la ANSVSA: Doina Constanţa Lupu (director coordonator la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a municipiului Bucureşti – DSVSAB) – 6 ani şi 6 luni; Mădălina Ioana Podosu (director coordonator la DSVSA a judeţului Ilfov) – 6 ani; Marius Hofman (director coordonator adjunct la DSVSAB) – 4 ani.
De asemenea, inspectori DSVSAB au primit pedepse cuprinse între 1 an şi 6 luni cu suspendare şi 3 ani închisoare cu executare.
În februarie 2015, Marian Zlotea a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, respectiv luare de mită în formă continuată (28 acte materiale), instigare la luare de mită în formă continuată (15 acte materiale) şi constituire de grup infracţional organizat.
În dosar, pentru fapte similare săvârşite în funcţiile deţinute la acel moment, au fost trimise în judecată alte 15 persoane, majoritatea directori şi inspectori sanitar-veterinari: Doina Constanţa Lupu, director coordonator la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a municipiului Bucureşti, Mădălina Ioana Podosu, director coordonator la DSVSA a judeţului Ilfov, Marius Hofman, director coordonator adjunct la DSVSAB, Iulian Hofman, Vicenţia-Andreea Hofman (fostă Iancu), Robert George Bejan, Bogdan Porumbel, Elena Drăghici, Gabriela Macarie, Maria Dulgheriu, Aurica Mitrana, Aida-Gabriela Păuna, Ionica Sfetcu, Ciprian Stanciu, toţi inspectori DSVSAB, şi Doinisie Căileanu, administrator al unor societăţi comerciale. Citește mai mult
Alina Bica rămâne cu pedeapsa de 4 ani închisoare, după ce ICCJ i-a respins recursul în casaţie
Joi, 14 ianuarie 2021, Agerpres
Fosta şefă a DIICOT Alina Bica rămâne cu pedeapsa de 4 ani închisoare cu executare primită în 2019 într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender, după ce un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă i-a respins miercuri o cale extraordinară de atac – recursul în casaţie.
“Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de recurenta inculpată Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 3067/1/2018. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.
A existat şi o opinie separată a unui magistrat, în sensul admiterii recursului în casaţie şi achitării Alinei Bica.
Alina Bica a fugit din România înainte de pronunţarea sentinţei, fiind localizată iniţial în Costa Rica alături de Elena Udrea, după care a părăsit această ţară, în prezent fiind localizată în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată în România.
Conform unor informaţii apărute în presă, un avocat italian care o reprezintă pe Alina Bica a anunţat că o instanţă din această ţară – Curtea de Apel din Bari – a respins extrădarea fostei şefe a DIICOT în România şi i-a permis acesteia să execute pedeapsa în Italia.
Pe 27 noiembrie 2019, Alina Bica a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender.
Conform DNA, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.
Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul ‘RAFO’, instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de Bica, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile. Citește mai mult
Adrian Mititelu, condamnat la 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală
Joi, 14 ianuarie 2021, Agerpres
Tribunalul Dolj l-a condamnat pe patronul echipei FC U Craiova 1948, Adrian Mititelu, la 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată.
Decizia instanţei nu este definitivă şi a fost dată miercuri în dosarul în care Adrian Mititelu, împreună cu Ştefan Ionescu, Gheorghe Joavină, Gigi Cristian Oprea, Iancu Crăciunoiu, Gigel Preoteasa, Nuţi Claudia Negru (fosta Preoteasa), Daniel Roşianu şi Fănel Trandafir, a fost trimis în judecată de DIICOT în 2014 pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, spălare a banilor şi folosire cu rea credinţă a bunurilor societăţii.
Instanţa i-a achitat pe inculpaţi de săvârşirea infracţiunilor de constituire grup infracţional organizat, spălare de bani şi folosirea cu rea credinţă a bunurilor societăţii şi i-a obligat la plata prejudiciului adus statului în sumă totală de 18.607.330 lei, la care se adaugă accesoriile fiscale calculate de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate. Din această sumă, Adrian Mititelu şi Gheorghe Sorin Joavină sunt obligaţi, în solidar, la plata sumei de 18.240.910 lei.
“Condamnă pe inculpatul Mititelu Adrian Marin la pedepsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, (…) interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, (…) interzice inculpatului dreptul de a fi fondator, administrator, director sau reprezentant legal la societăţile comerciale”, se arată în decizia instanţei.
Întrucât patronul clubului din Liga a II-a de fotbal FC U Craiova 1948, Adrian Mititelu, a fost condamnat, în noiembrie 2020, de Curtea de Apel Craiova la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, pedeapsă executată în regim de detenţie, Tribunalul Dolj a contopit pedepsele.
“Constată că infracţiunea pe care a judecat-o în prezenta cauză este concurentă cu infracţiunea cu privire la care i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani închisoare prin sentinţa penală definitivă dată pe 5.11.2020 de Curtea de Apel Craiova. În baza art. 36 alin.1 raportat la art. 34 alin. 1 lit.b din Codul penal din 1969 contopeşte pedepsele principale aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă şi prin sentinţa penală definitivă prin decizia penală nr.1.364/5.11.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, inculpatul Mititelu Adrian Marin urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare”, se mai arată în decizia Tribunalului Dolj. Citește mai mult
Şefa Institutului 'Ana Aslan', trimisă în judecată pentru fraude cu fonduri europene
Luni, 11 ianuarie 2021, Agerpres
Anca Elena Ştefan, managerul Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie “Ana Aslan”, a fost trimisă în judecată de DNA într-un dosar de fraude cu fonduri europene, în legătură cu derularea unui proiect intitulat “Anotimpuri la borcan”.
Anca Elena Ştefan este acuzată de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, infracţiune săvârşită pe vremea când era preşedinte al Asociaţiei REACT.
Potrivit unui comunicat al DNA, în cursul anului 2014, între Anca Elena Ştefan şi Autoritatea de Management – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM – POSDRU) s-a încheiat un contract de finanţare ce avea ca obiect proiectul “Anotimpuri la borcan”, cu o valoare totală de 6.250.616 lei.
Obiectivul general al proiectului îl constituia dezvoltarea şi promovarea economiei sociale prin înfiinţarea şi dezvoltarea a 12 structuri în cadrul cărora urmau să fie create şi menţinute 60 de locuri de muncă sustenabile pentru persoane vulnerabile. Practic, prin acest proiect au fost înfiinţate magazine şi mici fabrici în mediul rural, unde se produceau şi comercializau conserve folosind produse locale. De asemenea, în aceste unităţi au fost angajate persoane vulnerabile, care aveau probleme de integrare pe piaţa muncii.
În perioada martie – decembrie 2016, deşi a ştiut că are obligaţia să returneze către Autoritatea de Management banii necheltuiţi de către entităţile create, în total 430.052 lei, Anca Elena Ştefan ar fi schimbat destinaţia acestor sume de bani folosindu-le în alt scop, cea mai mare parte fiind transferată în conturile sale şi ale fostului său concubin.
DNA precizează că prejudiciul a fost integral recuperat. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti. Citește mai mult
Recursul în dosarul în care Băsescu a fost declarat colaborator al Securităţii se va judeca abia în luna noiembrie
Vineri, 8 ianuarie 2021, Agerpres
Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit pentru 5 noiembrie 2021 începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii.
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Această secţie a stabilit un prim termen al procesului pe 16 octombrie 2020, pentru desfăşurarea unei proceduri de regularizare.
Ulterior, Secţia de contencios de la Instanţa supremă a dispus ca procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an şi jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe. Citește mai mult
Fostul procuror Mircea Negulescu scapă definitiv de controlul judiciar
Miercuri, 6 ianuarie 2021, Agerpres
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, marţi, revocarea controlului judiciar faţă de fostul procuror Mircea Negulescu în dosarul în care este judecat pentru săvârşirea infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi abuz în serviciu.
Negulescu a fost pus sub control judiciar în august 2020, iar judecătorii au hotărât marţi să nu mai prelungească această măsură, decizia fiind definitivă.
Mircea Negulescu a fost trimis în judecată de Secţia specială în decembrie 2020, fiind acuzat că a “fabricat” probe şi a obligat mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două cauze instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul “Tony Blair”, care îi viza pe fostul deputat Sebastian Ghiţă şi pe fostul premier Victor Ponta.
Împreună cu Mircea Negulescu a fost deferit justiţiei şi fostul ofiţer de poliţie judiciară Mihai Iuliano Iordache, acuzat de complicitate la cercetare abuzivă, complicitate la represiune nedreaptă, complicitate la instigare la represiune nedreaptă, complicitate la influenţarea declaraţiilor, complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi complicitate la abuz în serviciu.
În calitate de procuror în cadrul DNA – ST Ploieşti, cu ajutorul ofiţerului de poliţie judiciară, detaşat la DNA – Ploieşti, Mircea Negulescu ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de unele dintre acestea, ştiind că sunt nevinovate. Citește mai mult
ICCJ a desemnat prin tragere la sorţi judecătorii din completurile de cinci pentru 2021
Marți, 5 ianuarie 2021, Agerpres
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desemnat luni, prin tragere la sorţi, membrii completurilor de cinci judecători pentru anul 2021.
“Prin Hotărârea nr.169/16.12.2020 a Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit funcţionarea în cadrul instanţei supreme, în cursul anului 2021, a două completuri de cinci judecători în materie civilă şi a două completuri de cinci judecători în materie penală”, se arată într-un comunicat al Instanţei supreme.
Totodată, în ceea ce priveşte completurile de cinci judecători organizate în materie civilă s-a stabilit numărul judecătorilor din cadrul fiecărei secţii care vor intra în compunerea acestora.
În urma tragerii la sorţi, au fost stabilite următoarele completuri de cinci judecători pentru anul 2021:
* Complet 1 penal: Leontina Şerban, Daniel Grădinaru, Alexandra Iuliana Rus, Dan Andrei Enescu şi Florentina Dragomir;
* Complet 2 penal: Iulian Dragomir, Mihai Ionuţ Matei, Simona Elena Cîrnaru, Oana Burnel şi Constantin Epure;
* Complet 1 civil: Beatrice Ioana Nestor, Bianca Ţăndărescu, Marioara Isailă, Constantin Decebal Vlad, Ionel Barbă;
* Complet 2 civil: Marioara Iolanda Grecu, Valentina Vrabie, Iulia Petronela Niţu, Gheza Attila Farmarhy, Florentina Dinu. Citește mai mult
ICCJ verifică dacă dosarul ''Ferma Băneasa'' a fost repartizat corect la completul care a dat sentinţa
Miercuri, 23 decembrie 2020, Agerpres
Preşedintele Instanţei supreme, Corina Corbu, a dispus efectuarea de verificări în legătură modul în care dosarul “Ferma Băneasa” a fost repartizat la completul de judecată care a dat sentinţa finală în acest caz.
Decizia vine după ce jurnalistul Dan Andronic, condamnat la trei ani închisoare cu suspendare în acest dosar, a postat un mesaj pe Facebook în care susţine că Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, ştia încă dinainte de înregistrarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la ce complet de magistraţi va fi repartizat dosarul.
Sentinţa în acest dosar a fost dată de un complet format din judecătorii Ionuţ Matei, Florentina Dragomir şi Alina Ioana Ilie.
“Având în vedere aspectele vehiculate în spaţiul public privind modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului penal nr. 345/64/2016, precum şi, în general, referitor la respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare privind repartizarea aleatorie a cauzelor la nivelul instanţei supreme, în scopul cercetării cu celeritate a tuturor chestiunilor astfel invocate, pentru asigurarea încrederii publicului în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru apărarea prestigiului acesteia, prin ordinele de serviciu emise la data de 21.12.2020, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus verificări cu următorul obiect: În prima fază, derulată în perioada 28 – 30.12.2020, se va verifica respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare privind repartizarea aleatorie a dosarului penal nr. 345/64/2016. În a doua fază, derulată în perioada 4 – 18 ianuarie 2020, se vor efectua verificări cu acelaşi obiect la nivelul tuturor secţiilor şi formaţiunilor de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Totodată, în ceea ce priveşte dosarele penale va fi verificată respectarea termenelor privind transmiterea/primirea dosarelor la/de la parchet pentru motivarea căilor de atac”. Citește mai mult
Poziția ÎCCJ cu privire la criticile care i-au fost adresate după condamnarea avocatului Robert Roșu
Duminică, 20 decembrie 2020, Știri Juridice
Referitor la pozițiile exprimate în mediul public de către mai multe organizații profesionale ale avocaților, în ceea ce privește soluția de condamnare a unei persoane care are calitatea de avocat, de către un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, poziții adoptate înainte de a se cunoaște considerentele deciziei în discuție, în pofida caracterului definitiv al acesteia și întemeiate exclusiv pe argumentele favorabile persoanei în cauză, ținând seama și de obligația de rezervă care revine judecătorilor sub aspectul comunicării publice, instanța supremă înțelege să reamintească în mod ferm următoarele:
„Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.” (art.2 alin.(1) din Legea nr.304/2004).
„Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii” (art.124 alin.(3) din Constituția României) și „(…) sunt obligați (…) să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile
persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora”(art.4 alin.(1) din Legea nr.303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare).
„Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului (…)” (art.5 alin.(1) din Codul de procedură penală), „astfel încât (…) nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.” (art.8 din Codul de procedură penală).
„Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă”. (art.4 alin.(1) din Codul de procedură penală). „Nimeni nu este mai presus de lege.” (art.16 alin.(2) din Constituția României). Citește mai mult
Prinţul Paul al României, dat oficial în urmărire
Vineri, 18 decembrie 2020, Antena 3
Prinţul Paul al României a fost dat oficial în urmărire internaţională, în această dimineaţă, numele şi fotografia sa fiind publicate la rubrica Persoane Urmărite de pe site-ul Poliţiei Române, după ce a fost condamnat definitiv la închisoare, iar noaptea trecută nu a fost găsit acasă.
Ieri, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe Prinţul Paul al României la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în dosarul Ferma Băneasa.
În acelaşi dosar, judecătorii i-au mai condamnat pe Remus Truică (şapte ani), Benjamin Steinmetz (cinci ani) şi Tal Silberstein (cinci ani).
După emiterea deciziei de condamnare, documentul a ajuns la Poliţia Română, astfel că poliţiştii au pus în aplicare mandatele de condamnare seara trecută. Remus Truică a fost găsit acasă, în vila sa din Snagov, însă Prinţul Paul nu a fost găsit la domiciliul declarat.
Prinţul Paul al României, urmărit internaţional, ar fi în Portugalia
Potrivit unor surse, Prinţul Paul s-ar afla în Portugalia, astfel că, în baza mandatului de urmărire internaţională ar putea fi prins de autorităţile portugheze şi apoi extrădat în România.
De asemenea, există ipoteza în care chiar Prinţul Paul s-ar întoarce în România, de bunăvoie, pentru a-şi executa pedeapsa.
Acuzaţiile din dosarul Ferma Băneasa împotriva Prinţului Paul
Procurorii susţin că fiul bastardului regelui Carol, Paul Lambrino sau Paul al României (şi-a trecut această titulatură în cartea de identitate), a revendicat ilegal averea bunicului său.
Ilegal întrucât nu avea recunoscută calitatea de moştenitor (abia în 2012 i-a fost recunoscută această calitate) şi a revendicat proprietăţi precum Ferma Regală de la Băneasa, ce aparţineau Domeniilor Coroanei. Aceste domenii nu erau în proprietatea Casei regale, ci erau proprietăţi ale Statului român, date în folosinţă Casei regale.
În 2006, Paul Al României şi-a vândut drepturile succesorale companiei Reciplia condusă de Truică şi controlată de holdingul lui Steinmetz. Gruparea ar fi reuşit apoi să dobândească terenurile prin corupţie şi protecţie la nivel înalt.
Prejudiciul se ridică la 135 de milioane de euro. În primă instanţă, Prinţul Paul a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Citește mai mult
Condamnări definitive în dosarul 'Ferma Băneasa': Remus Truică - 7 ani cu executare; Paul al României - 3 ani
Vineri, 18 decembrie 2020, Agerpres
Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat definitiv joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar prinţul Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni închisoare cu executare.
În acelaşi dosar, oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi la câte cinci ani închisoare cu executare.
De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracţional organizat, el fiind obligat să efectueze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistenţă Integrată Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3.
Apostol Muşat, fost primar al comunei Snagov, a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare, acceaşi pedeapsă primind şi Nicolae Jecu, fost prefect al judeţului Ilfov.
Alte condamnări: Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela – 5 ani, Robert Roşu (avocat) – 5 ani, Niculae Dima – 4 ani, Caterina Popa – 4 ani, Gheorghe Olteanu – 4 ani, Valentin Delcea – 4 ani, toate pedepsele fiind cu executare.
Totodată, au fost condamnaţi cu suspendare Dragomira Gheorghiţă, Corina Dicu, Ioan Stoian, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu.
Instanţa supremă a admis acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării terenului în suprafaţă de 170.924 mp în proprietatea publică a statului, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al statului român, să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens.
De asemenea, a fost admisă acţiunea civilă formulată de Romsilva şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării mai multor terenuri din Snagov.
Inculpaţii trebuie să plătească în solidar către Romsilva suma de 1.019.285 euro, cu titlu de despăgubiri civile materiale. Citește mai mult