Trei asociații de magistrați critică dur proiectele legilor justiției elaborate de ministrul Predoiu
Trei asociații de magistrați critică dur proiectele legilor justiției elaborate de ministrul Predoiu
Joi, 28 iulie 2022, G4 Media
Noile proiecte ale ”legilor justiției”, publicate la 21 iulie 2022 de Ministerul Justiției, sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite față de variantele prezentate și asumate în fața Comisiei Europene, acuză trei asociații ale magistraților într-un comunicat de presă.
Este vorba despre Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea Pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa Pentru Justiție.
”Este pur și simplu de neînțeles de ce mai este necesară adoptarea acestor proiecte, în forma propusă. Deși Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul CE privind statul de drept) şi ale deciziilor CCR, „legile justiţiei” publicate la 21 iulie 2022 mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă”, arată cele trei asociații în comunicatul citat.
Magistrații arată că principiul cooperării loiale, prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, ”este încălcat de ministrul justiției, partenerii europeni fiind înșelați fără niciun fel de reținere într-un joc insidios și interminabil”. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Ministerul Justiției a trimis Guvernului spre aprobare cele două proiecte de lege referitoare la Codurile penale
Ministerul Justiției a trimis Guvernului spre aprobare cele două proiecte de lege referitoare la Codurile penale
Vineri, 3 iunie 2022, Știri Juridice
Ministerul Justiției a trimis Guvernului spre aprobare cele două proiecte de lege referitoare la Codurile penale, care pun în acord legislația cu Constituția României, așa cum a fost interpretată prin deciziile Curții Constituționale:
– Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative;
– Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative.
O primă formă a textelor, elaborate în 2019 în cadrul Ministerului Justiției, a fost pusă, la finalul anului 2019 – începutul anului 2020, în discuția grupului de lucru interinstituțional constituit la nivelul Ministerului Justiției, ce a avut ca obiect discutarea unor aspecte vizând modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, grup de lucru la care au participat reprezentanți ai instituțiilor din sistemul judiciar (ÎCCJ, PÎCCJ, DNA, DIICOT, CSM, INM), grup care a lucrat asupra textelor inițiale.
Cele două proiecte de lege, rezultate în urma dezbaterilor din cadrul grupului de lucru, au fost supuse dezbaterii publice prin publicarea acestora pe pagina de internet a Ministerului Justiției în data de 27.07.2021, respectiv 02.09.2021.
Ulterior încheierii dezbaterii publice, cele două proiecte de acte normative au intrat în faza de finalizare, prin analizarea propunerilor și a observațiilor primite.
Ministerul Justiției a transmis cele două proiecte Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând punctul de vedere al acestuia, care a fost emis în data de 01.04.2022. O parte dintre observațiile primite din partea Consiliului Superior al Magistraturii au fost valorificate la finalizarea proiectelor.
Separat, Ministerul Justiției a demarat procedura de avizare interministerială, trimițând proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative Ministerului Afacerilor Interne, care l-a avizat în data de 01.04.2022.
De asemenea, proiectele de lege au făcut obiectul unor consultări tehnice de lucru cu Comisia Europeană, în perioada aprilie-mai 2022.
Proiectele de lege transmise Guvernului spre aprobare pot fi consultate la următorul link.
Proiectele nu fac parte din categoria celor pentru care se cere formal avizul Consiliului Superior al Magistraturii, cu toate acestea, în spiritul politicii de consultare a reprezentanților sistemului judiciar asupra politicilor sale publice adresate justiției, Ministerul Justiției a consultat Consiliul Superior al Magistraturii, după cum am precizat mai sus.
Ministerul Justiției: Proiect de modificare a legii ANABI lansat în dezbatere publică
Ministerul Justiției: Proiect de modificare a legii ANABI lansat în dezbatere publică
Ministerul Justiției a lansat, astăzi, în dezbatere publică, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte.
Proiectul actului normativ vizează o consolidare substanțială a sistemului național instituțional și legislativ care are ca obiectiv o creștere importantă a performanței în domeniul identificării și recuperării activelor rezultate din infracțiuni.
Acesta este un obiectiv strategic asumat de Guvern și este corelat cu mandatul Agenției de Oficiu desemnat și notificat la Uniunea Europeană cu acest rol.
De asemenea, se urmărește dezvoltarea capacității instituției de a crește valoarea activelor sechestrate aflate în portofoliu (aproximativ un miliard de lei în prezent), prin diversificarea cazurilor speciale de administrare și de valorificare anticipată a bunurilor sechestrate, dar și prin introducerea unei abordări de tip task force – de cooperare interinstituțională – în pregătirea și aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii.
Prin același proiect, se dau soluții pentru compensarea adecvată a victimelor infracțiunii, inclusiv prin operaționalizarea fondului de urgență, prin introducerea unui sistem modern și rapid care permite oferirea de sprijin în 72 de ore (sistem de plăți prin intermediul voucherelor).
Proiectul actului normativ reprezintă un jalon (milestone 422) în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având termen semestrul II – 2022 pentru intrarea sa în vigoare. Impactul adoptării modificărilor legislative privind consolidarea mandatului legal al Agenției, coroborat cu dezvoltarea infrastructurii logistice a acesteia, vor determina o creștere cu 50% a valorii bunurilor indisponibilizate, aflate în administrarea ANABI (ținta 427 din PNRR).
Cătălin Predoiu: Desfiinţarea SIIJ are putea avea un impact în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen
Cătălin Predoiu: Desfiinţarea SIIJ are putea avea un impact în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen
Joi, 17 februarie 2022, Adevărul
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a declarat, joi, în cadrul dezbaterii pe proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ, că decizia ar putea avea un impact în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen.
Ministrul Justiţiei a afirmat, în şedinţa comisiei juridice, că există cel puţin trei avize, emise de Comisia de la Veneţia, pe acest subiect al desfiinţării SIIJ, el răspunzând criticilor venite din partea reprezentanţilor USR, care au şi cerut în comisie amânarea dezbaterii proiectului de lege.
„Ministerul Justiţiei va participals acest consultări. Nu numai că va participa dar le va fi organiza. Noi am fost în contact cu Comisia de la Veneţia şi am fost întrebaţi dacă dorim să le organizăm şi evident am răspuns afirmativ. Am trimis invitaţiile la foarte multe instituţii”, a spus ministrul, precizând că nu vede nicio incompatibilitate în a demara, în paralel, o dezbatere în Parlamentul României.
Cătălin Predoiu a răspuns şi acuzaţiilor că Ministerul Justiţiei s-a grăbit să îşi îndeplinească obiectivele din Programul de guvernare. „Înţeleg că e o culpă dacă un minister trece imediat la treabă, şi nu aşteaptă luni de zile pentru a rata obiectiv după obiectiv şi a critica, după aceea, pe alţii că nu le îndeplinesc”, a mai spus el, adăugând că „se află, astăzi, aici, pentru că acest obiectiv a fost ratat lamentabil în 2021”.
Predoiu a arătat că desfiinţarea Secţiei Speciale din Justiţie este obiectiv în cadrul MCV. „Desfiinţarea SIIJ are putea avea un impact în procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen. După cum e cunoscut, România e pregătită din punct de vedere tehnic de aderare la Spaţiul Schengen încă din 2010, şi menţinerea ei în afara acestui spaţiu afectează grav interesele economice ale companiilor româneşti şi ale cetăţenilor”, a spus Cătălin Predoiu.
Ministrul a arătat că „problemele justiţiei din România sunt comune şi altor sisteme din statele membre UE”, a mai afirmat Cătălin Predoiu, precizând că ”în măsura în care ne putem atinge obiectivele din cadrul MCV, inclusiv desfiinţarea SIIJ, este firesc ca MCV să înceteze şi monitorizarea să continue pe mecanismul aplicat tuturor statelor UE. Cătălin Predoiu a mai declarat că, în general problemele societăţii romîneşti, inclusiv corupţia şi nevoia imperioasă de a combate eficient, inclusiv în Justiţie, este comună şi altor societăţi din cadrul UE. ”De aceea, cred că trebuie să îndeplinim cît mai repede obiectivele MCV, pentru a ne alinia celorlalte state”, a adăugat el.
Ministrul a mai spus, despre proiectul USR de desfiinţare a SIIJ, blocat în Parlament, fiind şi un blocaj politic, a fost generat de un blocaj în CSM, pentru că proiectul nu a avut avizul pozitiv al Consiliului, garantul independenţei sistemului judiciar. „Această problemă a creat în sistem o falie, pe care am constatat-o din nou în cadrul dezbaterilor publice”, a mai spus Predoiu, arătând că ”au existat opinii şi încă mai există că această desfiinţare nu ar trebui operată şi există opinii că trebuie făcută imediat. „Şi eu sunt de părare că trebuia făcută de mult această desfiinţare”, a mai spus Predoiu, arătând că a doua problemă ridicată este ce se întâmplă după desfiinţare.
Ministerul Justiției a publicat dezbaterile publice referitoare la Proiectul de Lege privitoare la desființarea SIIJ
Ministerul Justiției a publicat dezbaterile publice referitoare la Proiectul de Lege privitoare la desființarea SIIJ
Joi, 10 februarie 2022, Știri Juridice
Ministerul Justiției a publicat înregistrările dezbaterilor publice referitoare la proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din data de 28, respectiv 31 ianuarie 2022. Demersul a fost finalizat în urma obținerii acordurilor privind diseminarea înregistrărilor în spațiul public de către toți participanții la dezbateri.
Înregistrările integrale pot fi accesate aici.
În continuarea precizărilor Ministerului Justiţiei din data de 02.02.2022, cu privire la solicitarea Asociației „Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor” (AMASP) ca Ministerul Justiției să facă publice înregistrările de la cele două dezbateri publice din data de 28.01.2022, ora 15:00, respectiv 31.01.2022, ora 16:00, referitoare la Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, facem următoarele precizări:
1. Ministerul Justiției va publica astăzi înregistrarea din data de 31 ianuarie 2022, având în vedere că toți participanții și-au dat acordul explicit pentru publicare.
2. Ministerul Justiției va publica și înregistrarea din data de 28 ianuarie 2022 după ce toți participanții își vor da acordul explicit pentru publicare, până în momentul de față neprimind acordul reprezentanţilor Asociaţiei Voci pentru Democraţie şi Justiţie, care au participat la dezbatere.
Reamintim faptul că, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date, precum şi ale Legii nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), operatorul, în cazul de față Ministerul Justiției, trebuie să fie în măsură să demonstreze faptul că persoanele vizate și-au dat consimțământul pentru operațiunea de prelucrare a datelor cu caracter personal.
Precizăm că reprezentanţii asociaţiilor care au participat la dezbatere şi-au exprimat acordul cu privire la înregistrare, în momentul în care au accesat link-ul dezbaterii primind notificarea „This meeting is being recorded. By joining, you are giving consent for this meeting to be recorded.”, şi nu cu privire la diseminarea înregistrărilor în spaţiul public, acest acord fiind solicitat ulterior de către Ministerul Justiţiei.
Ministerul Justiției va respecta întotdeauna prevederile legale, indiferent de natura presiunilor care se fac asupra sa.
Ministerul Justiției: Proiectul care ar trimite la închisoare violatorii de copii are grave deficienţe
Ministerul Justiției: Proiectul care ar trimite la închisoare violatorii de copii are grave deficienţe
Marți, 8 februarie 2022, Știri Juridice
În urma campaniei denigratoare și a afirmațiilor calomnioase formulate de Asociația Declic la adresa Ministerului Justiției, preluate de mai multe mass-media, Ministerul Justiției face următoarele precizări:
A. Procedură
1. Ministerul Justiției a sprijinit și sprijină în continuare orice demers instituțional sau legislativ care combate fenomenul agresiunilor sexuale împotriva minorilor.
2. Ministerul Justiției va sprijini astfel de demersuri legislative în măsura în care ele nu sunt afectate de grave erori de tehnică legislativă, care pot submina însuși scopul urmărit prin respectivele demersuri/ proiecte legislative.
3. Proiectul L494/2021 Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului Penal conține, din păcate, grave deficiențe din punctul de vedere al tehnicii legislative, după cum vom arăta în continuare.
4. Punctul de vedere al Ministerului Justiției, dacă este în prealabil însușit de Guvern, asupra oricăror propuneri legislative are preponderent caracter tehnic, nu poate bloca procedura parlamentară (de adoptare sau de respingere a unei inițiative legislative parlamentare), având rol consultativ. Ca atare, prin punctul său de vedere, Ministerul Justiției nu „blochează o lege care ar proteja copiii împotriva agresorilor sexuali”, așa cum fals se afirmă în acuzația calomnioasă la adresa Ministerului Justiției, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, putând adopta – indiferent de punctul de vedere comunicat de Guvern – orice soluție asupra propunerii legislative.
5. Ministerul Justiției nu a comunicat încă un punct de vedere oficial asupra proiectului, în ședința comisiei parlamentare care a dezbătut proiectul. Poziția Ministerului, exprimată la nivel de reprezentant tehnic, a fost aceea de a indica constructiv textele care, din punctul de vedere al tehnicii legislative, prezintă deficiențe și trebuie îndreptate.
B. Pe fondul proiectului
1. Codul penal, în forma sa actuală, nu exclude, ci face posibilă încadrarea unei fapte săvârșite asupra unui minor drept viol, atunci când ea constituie o astfel de infracțiune [a se vedea art. 218 alin. (1) ultima teză CP]. Aprecierea asupra acestui aspect are loc prin raportare la fiecare cauză concretă în parte, organul judiciar fiind cel mai bine poziționat (și, de altfel, singurul în măsură) să determine, inclusiv ca urmare a dispunerii unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă minorul avea discernământul necesar pentru a emite un consimțământ valabil. Citește mai mult
Trei ONG-uri îi cer ministrului Cătălin Predoiu să amâne proiectul de desființare a Secției Speciale până când Comisia de la Veneția va avea un punct de vedere
Trei ONG-uri îi cer ministrului Cătălin Predoiu să amâne proiectul de desființare a Secției Speciale până când Comisia de la Veneția va avea un punct de vedere
Trei ONG-uri resping proiectul de lege propus de Ministerul Justiției privind desființarea Secției Speciale (SIIJ) și îi cer ministrului Cătălin Predoiu să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, înainte de a merge cu proiectul în Parlament.
Asociația Funky Citizens, Comunitatea Declic și Asociația Voci pentru Democrație și Justiție arată că actualul proiect, pus în dezbatere publică de minister, nu respectă solicitările MCV și nici recomandările Comisiei de la Veneția.
”Cu o astfel de lege, România nu va scăpa de monitorizarea MCV și va rata din nou intrarea în Spațiul Schengen din cauza intereselor politicienilor de a încetini lupta anticorupție”, arată ONG-urile semnatare.
Cele trei asociații arată că proiectul de lege desființează doar formal Secția Specială și înființează o nouă structură asemănătoare, cu puțini procurori, care nu sunt specializați pe anchetarea infracțiunilor de corupție sau criminalitate organizată și care vor fi numiți de Plenul CSM.
Cu un asemenea simulacru de proiect de desființare a Secției Speciale, România nu doar că riscă să piardă intrarea în spațiul Schengen, dar pune în pericol banii din PNRR, pentru că nu asigură independența justiției și lupta anticorupție, așa cum și-a asumat ca stat european. O nouă decizie de condamnare a României de către CJUE va opri finanțarea primită de la UE, pentru încălcarea statului de drept, mai arată asociațiile citate.
Predoiu a discutat cu şefa Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene în România despre progrese în îndeplinirea obiectivelor MCV
Predoiu a discutat cu şefa Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene în România despre progrese în îndeplinirea obiectivelor MCV
Joi, 27 ianuarie 2022, Știri Juridice
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a avut o întâlnire de lucru cu Ramona Chiriac, Şefa Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene în România.
În cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte de interes atât pentru agenda naţională, cât şi pentru cea europeană: respectarea principiului supremaţiei dreptului UE, progrese în îndeplinirea obiectivelor MCV şi atingerea ţintelor PNRR.
Ministrul Justiţiei a reiterat angajamentul Guvernului României de respectare a principiului supremaţiei dreptului UE, inclusiv a jurisprudenţei CJUE. În acelaşi timp, aşa cum prevede şi Programul de Guvernare, în perioada următoare, activitatea Ministerului Justiţiei va fi axată pe definitivarea proiectului de lege de desfiinţare a SIIJ şi trimiterea în Parlament, astfel încât să fie adoptat până la finalul lunii martie 2022, definitivarea proiectelor noilor legi ale justiţiei, precum şi a proiectelor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Obiectivul Ministerului Justiţiei este de îndeplinire a obiectivelor MCV şi de respectare a termenelor prevăzute în PNRR.
Oficialul european a subliniat voinţa Comisiei Europene de a sprijini România pentru a realiza obiectivele MCV în vederea finalizarii acestuia, cu îndeplinirea recomandărilor cuprinse în rapoarte. De asemenea, reprezentantul Comisiei Europene a subliniat importanța respectării de către toate autorităţile române a principiului supremaţiei dreptului UE.
Forumul Judecătorilor din România: Proiectul privind desfiinţarea Secţiei Speciale – un compromis inadecvat
Forumul Judecătorilor din România: Proiectul privind desfiinţarea Secţiei Speciale – un compromis inadecvat
Proiectul de lege publicat de Ministerul Justiției la data de 21 ianuarie 2022 desființează Secția Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracțiunile comise de magistrați, respectiv prin procurori anume desemnați de Plenul CSM din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (PCA), păstrează și chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ, astfel:
Competența de anchetare a tuturor infracțiunilor săvârșite de magistrați, așadar și a celor de corupție, ar urma să revină procurorilor anume desemnați din parchetele obișnuite, deși faptele de corupție trebuie anchetate de parchete specializate
Faptul că anchetarea faptelor de corupție trebuie să se facă de procurori specializați a fost stabilit de Comisia de la Veneția în Avizul nr.9/2016, în care a arătat că: „Instrumentele internaționale care stabilesc atribuțiile procurorilor pun un accent deosebit pe investigarea infracțiunilor săvârșite de funcționarii publici. În ultimii ani, unitățile specializate în investigarea unor astfel de infracțiuni au devenit destul de comune. Comisia de la Veneția, în avizele sale, a susținut înființarea de unități specializate în anchetarea/urmărirea penală a faptelor de corupție, care să se bucure de o anumită autonomie față de sistemul general de urmărire penală. Modelul pentru astfel de unități variază. În unele cazuri, parchetul specializat rămâne formal parte a structurii generale a parchetului dar ca unitate autonomă, astfel încât să nu primească instrucțiuni de la procurori de rang mai înalt sau de la Guvern. În alte cazuri, unitatea e complet independentă.” (par. 46 și 47)
Cu referire în mod specific la România, prin Decizia nr. 2006/928 de instituire a MCV s-a prevăzut, între obiectivele de referință pe care România le mai are de atins după aderarea la UE, și „Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.” Citește mai mult pe site-ul Forumul Judecătorilor
Ministrul Justiţiei îi cere procurorului general să investigheze „orice tip de activitate infracţională” ce ar fi putut duce la majorarea facturilor la energie
Joi, 13 ianuarie 2022, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a transmis procurorului general Gabriela Scutea, astăzi, 13 ianuarie 2022, o adresă prin care, în temeiul art.132 alin.(1) din Constituție și art.69 alin.(3) teza II din Legea nr.304/2004, a îndrumat Ministerul Public să ia măsurile necesare potrivit competenței legale pentru a descoperi, preveni și combate eficient orice tip de activitate infracțională ce ar putea fi desfășurată în contextul crizei energiei și a fenomenului asociat de majorare a facturilor la energie, cum ar fi înșelăciunea, abuzul în serviciu, concurența neloială, grup infracțional organizat, care pot afecta drepturile cetățenilor a căror apărare reprezintă o datorie constituțională a Ministerului Public.
Acest demers se adaugă îndrumărilor nr. 99940/28.11.2019 și nr. 45318/10.06.2020 către Ministerul Public, prin care Ministrul Justiției a cerut combaterea eficientă a fenomenelor de crimă organizată, traficul de persoane, de droguri, infracţiunile cu violenţă, infracţiunile la regimul silvic.
Predoiu, despre majorarea salariilor şi pensiilor magistraţilor: Sunt stabilite prin legi adoptate în ultimii 10 ani
Marți, 11 ianuarie 2022, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că pensiile şi salariile magistraţilor sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani, însă aceste legi sunt necorelate, ceea ce a dus la sute de decizii definitive pronunţate de instanţe în favoarea magistraţilor.
Cătălin Predoiu a adus, luni, într-un comunicat de presă, noi clarificări cu privire la majorarea pensiilor şi salariilor magistraţilor.
“MJ nu a majorat şi nu poate majora prin ordin ministerial salariile şi pensiile. Salariile şi pensiile în plată sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani. Din păcate, aceste legi sunt necorelate şi au dat naştere la numeroase litigii între salariaţi din multe familii ocupaţionale şi Guvern, inclusiv în domeniul Justiţiei. Consecinţa acestor necorelări a fost apariţia a sute de decizii definitive pronunţate instanţe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupaţională Justiţie. Inclusiv CCR a fost sesizată şi s-a pronunţat în acest sens. MJ nu poate ignora aplicarea unei hotărâri judecătoreşti definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună ştiinţă a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege”, spune Predoiu.
Ministrul explică faptul că aceste hotărâri definitive, aplicând legilor în vigoare, au impus emiterea ordinului ministerial care nu face altceva decât să prescrie ordonatorilor secundari şi terţiari aplicarea legilor, aşa cum au fost ele interpretate prin hotărâri definitive, inclusiv ale Instanţei supreme şi ale CCR.
“La rândul lor, instanţele nu au majorat salariile prin decizii, ci au făcut o corectă aplicare a reglementărilor în ansamblu. De aceea, dacă există o problemă, ea rezidă în necorelările legislative. MJ a procedat la emiterea acestui ordin pe baza prevederilor legii bugetului de stat, prin care i s-au alocat fonduri în acest sens. În acest fel, MJ a evitat plata unor sume majorate de dobânzi, penalităţi, cheltuieli judiciare şi de executare silită. Fondurile alocate au fost de aproximativ 80 milioane lei. În 2021, când nu s-a procedat în acest fel, fondurile cheltuite au fost sensibil mai mari, din cauza acestor cheltuieli colaterale, de sute de milioane”, adaugă ministrul Cătălin Predoiu.
În opinia acestuia, soluţia pentru rezolvarea problemei este o lege a salarizării în sistemul judiciar.
“OUG 20/2016 a introdus în sistemul ocupaţional justiţie un nou VRS, de 605 lei, dar limitat numai la o clasă din familia ocupaţională, respectiv la serviciile de probaţiune. Această prevedere a condus la declanşarea unor valuri de procese, motivate de faptul că drepturile salariale ale altor clase din aceeaşi familie ocupaţională, Justiţie, sunt greşit calculate. Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art.31 alin.(11) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 şi s-a reţinut că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică. Pe scurt, CCR a stabilit implicit că VRS 605 trebuie extins la toată familia ocupaţională Justiţie”, afirmă Predoiu.
De asemenea, prin decizia nr. 55/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, s-a stabilit că VRS 605 vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din sistemul judiciar.
Decizia a dezlegat cauza privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 757/90/2020 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în considerarea căreia “analiza jurisprudenţei naţionale relevă, (…) că deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, care au recunoscut dreptul magistraţilor la o indemnizaţie calculată pe baza valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaţionale Justiţie şi care îi vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din acest sistem”.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, s-a întâlnit cu vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, și comisarul pentru Justiție, Didier Reynders
Luni, 13 decembrie 2021, Știri Juridice
La 10 decembrie 2021, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut, la Bruxelles, întâlniri cu Vera Jourova (foto deschidere), vicepreședinta Comisiei Europene, și cu Didier Reynders, comisarul pentru Justiție.
Discuțiile s-au concentrat pe cooperarea dintre Ministerul Justiției din România și Comisia Europeană în cadrul MCV, dar și pe problematica JAI.
Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law.
Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale.
Atât vicepreședintele, cât și comisarul au subliniat necesitatea accelerării reformelor și obținerea de rezultate concrete, care să poată duce la finalizarea MCV și continuarea evaluării României exclusiv în cadrul Mecanismului generalizat al UE privind statul de drept. Va fi importantă, pentru atingerea obiectivului de mai sus, care este unul comun al Comisiei și al României, asigurarea sustenabilității reformelor, inclusiv prin respectarea jurisprudenței CJUE și a avizelor Comisiei de la Veneția.
Vicepreședinta Jourova a declarat că este gata să sprijine accelerarea reformelor în domeniul Justiției în România, în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV și ridicării MCV pe baza rezultatelor concrete din teren, subliniind disponibilitatea de a angaja un dialog la București cu toți actorii implicați în realizarea reformelor din Justiție.
Vicepreședinta a subliniat nevoia realizării unui plan de acțiune cu un calendar realist al reformelor, declarând că este conștientă de dificultățile aflate pe agenda Ministerului Justiției, din cauza nerealizării obiectivelor din anul 2021, ceea ce creează o presiune suplimentară pentru realizarea lor in 2022, în vederea obținerii unor rapoarte pozitive în cadrul mecanismelor MCV și Rule of Law.
Vicepreședinta Jourova și ministrul Predoiu au convenit să continue dialogul în prima parte a anului 2022, fie la Bruxelles, fie la București.
În cadrul discuțiilor bilaterale, Comisarul Reynders a subliniat obligația tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, de a respecta principiul supremației dreptului UE și deciziile CJUE. Comisarul european a subliniat că timpul este un factor esențial pentru realizarea obiectivelor desființării SIIJ și adoptării Legilor justiției, astfel încât România să evite evaluări negative în rapoartele MCV și Rule of Law din 2022.
Ministrul Predoiu a subliniat că programul de guvernare aprobat de Parlament este unul foarte ambițios în domeniul Justiției și include explicit obiectivele MCV, inclusiv adoptarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală, Legile Justiției și desființarea SIIJ. Ministrul a subliniat că în privința SIIJ, programul de guvernare trimite explicit la deciziile CJUE și prevede ca termen maxim de desființare 30.03.2022.
În ceea ce privește desființarea SIIJ, ministrul român a subliniat că există opinii divergente în sânul sistemului judiciar și că, în opinia sa, este important să continuăm demersurile pentru consultarea sistemului judiciar și căutarea unei soluții tehnice care să înlăture orice amenințare la independența justiției și să asigure un mecanism eficient de combatere a corupției în sistemul judiciar.
Ministrul român a arătat că în privința dreptului european, chiar Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.
Cei doi oficiali au convenit să continue dialogul direct în primul trimestru al anului 2022, în cadrul bunei cooperări dintre Ministerul Justiției și Comisia Europeană.
Funcționarea Parchetului European, îmbunătățirea condițiilor de detenție, protecția procurorilor și judecătorilor din Afganistan – pe agenda miniștrilor de justiție din cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene
Marți, 12 octombrie 2021, Știri Juridice
Secretarul de stat Mihai Pașca a reprezentat România la prima parte a lucrărilor Consiliului Justiție și Afaceri Interne care a reunit miniștri de Justiție din țările membre UE. Reuniunea s-a desfășurat sub auspiciile Președinției Sloveniei a Consiliului Uniunii Europene, la Luxemburg, în 7 octombrie. Este a doua reuniune în format fizic a miniștrilor justiției din UE de la declanșarea pandemiei COVID.
Condițiile de detenție – în dezbaterea miniștrilor de justiție din țările UE
Miniștrii justiției din țările UE au avut o dezbatere pe tema standardelor minime referitoare la condițiile de detenție, din perspectiva consolidării încrederii reciproce între statele membre. Discuțiile au vizat și identificarea de inițiative viitoare la nivelul UE, care ar putea contribui la îmbunătățirea condițiilor din spațiile de detenție sau ar consolida utilizarea măsurilor alternative detenției. În intervenția din partea României, secretarul de stat Mihai Pașca a subliniat necesitatea unei abordări europene a temei condițiilor de detenție și a arestării preventive, inclusiv prin oportunități de finanțare, în vederea îmbunătățirii acestora, în circumstanțele în care supraaglomerarea penitenciarelor reprezintă un aspect sensibil pentru multe state membre, inclusiv România. De asemenea, Pașca a arătat necesitatea îmbunătățirii infrastructurii sanitare din penitenciare și a pregătirii personalului medical pentru acordarea de asistență persoanelor private de libertate.
România susține un Parchet European eficient
Un alt punct al agendei a privit stadiul activitățiilor curente ale Parchetului European, de la recenta operaționalizare a acestuia, la 1 iunie 2021. Astfel, de la acest moment, au fost deja procesate 1700 de sesizări și au fost deschise 300 de investigații (vizând un prejudiciu estimat de circa 4,5 miliarde de euro). România a susținut și susține un Parchet European eficient, pentru protejarea adecvată a bugetului și intereselor financiare ale UE. Cadrul legislativ intern a fost adaptat în acest sens, iar până la acest moment 7 procurori europeni delegați români au fost numiți de către Colegiul Parchetului European și și-au demarat activitatea.
România cere implicarea UE în protejarea judecătorilor și procurorilor din Afganistan, în special femei
Miniștrii au abordat și situația membrilor profesiilor juridice din Afganistan, în special a judecătorilor și procurorilor, și, în mod particular, a femeilor din aceste profesii. Și aici Ministerul Justiției din România a avut o intervenție în care s-a reiterat necesitatea implicării UE în protejarea acestor categorii profesionale deosebit de expuse în urma schimbării de regim politic din Afganistan. România a evacuat până în acest moment 156 de afgani și membrii familiilor acestora, între care 6 judecători afgani și o persoană cu statut auxiliar din aparatul afgan de justiție, care au primit protecție din partea statului român, datorită riscurilor pe care le întâmpinau în țara lor.
Protecția jurnaliștilor împotriva acțiunilor abuzive în Justiție
În cadrul dejunului de lucru, miniștrii au avut un schimb de opinii pe tema protecției jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor fundamentale împotriva acțiunilor abuzive în justiție (Strategic Lawsuits against Public Participation – SLAPP) în contextul pregătirii de către Comisia Europeană a unei viitoare inițiative în acest domeniu, planificată pentru primăvara anului 2022. Libertatea presei și protecția jurnaliștilor constituie elemente fundamentale pentru evaluarările efectuate de Comisia Europeană în cadrul mecanismului privind statul de drept.
Următoarea reuniune a miniștrilor justiției, sub Președinția Slovenă a Consiliului UE, va avea loc în decembrie 2021, la Bruxelles.
Sancțiuni pentru organizatorii protestului anti-mască
Marți, 5 octombrie 2021, Agerpres
Organizatorii protestului împotriva măsurilor privind combaterea COVID-19 de sâmbătă seara, din Bucureşti, au primit 42 de sancţiuni în valoare de 48.400 de lei, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
“Vom mai avea şi alte sancţiuni aplicate atât participanţilor, cât şi organizatorilor; pentru că acesta îşi asumă. Amenzile până în acest moment sunt de 48.400 de lei. Organizatorii au fost sancţionaţi per total, am spus, 42 de sancţiuni în valoare de 48.400 de lei”, a spus Bode, în faţa sediului MAI.
El a precizat că, cu toate că forţele de ordine au fost provocate, au fost stropite cu apă sau au fost lovite cu diverse obiecte, poliţiştii au reacţionat responsabil, profesionist şi la momentul potrivit, pe cei care s-au făcut vinovaţi de astfel de fapte i-au extras, i-au dus la secţie şi i-au sancţionat corespunzător.
“Vorbim despre opt astfel de persoane, doar în Municipiul Bucureşti. Am aplicat 42 de sancţiuni contravenţionale, legate strict de proteste, ele vor fi într-un număr mult mai mare, pentru că noi evaluăm imaginile şi în funcţie de cum identificăm persoane care încalcă legea, îi vom sancţiona. Cei opt au fost conduşi la secţie pentru că au aruncat cu diverse obiecte în forţele de ordine şi au fost sancţionaţi contravenţional”, a mai spus Bode.
El a arătat că sâmbătă au avut loc proteste în 19 judeţe şi Municipiul Bucureşti, la care au fost înregistrate aproximativ 18.000 de persoane, din care 3.000 la nivelul celor 19 judeţe şi 15.000 în Municipiul Bucureşti.
“Forţele de ordine au acţionat cu responsabilitate, cu profesionalism, chiar dacă am văzut că a stârnit multe discuţii în spaţiul public afirmaţia purtătorului de cuvânt al Jandarmeriei, care le mulţumea protestatarilor pentru că au protestat în siguranţă. Eu nu pot să mulţumesc unor oameni care nu respectă legea, însă, în acelaşi timp, am văzut în Bucureşti 15.000 de oameni care au ales să protesteze paşnic, în condiţiile în care aveam informaţii că în interiorul acestor 15.000 de oameni se află grupuri care îndemnau la acte de violenţă”, a afirmat ministrul de Interne.
Bode a menţionat că, la sfârşitul săptămânii care s-a încheiat, MAI a acţionat cu peste 24.000 de efective, pe siguranţă publică, pe situaţii de urgenţă, pe zona de frontieră a migraţiei ilegale şi pe zona respectării măsurilor de protecţie sanitară.
Ministerul Justiţiei: O instanţă din Grecia a respins predarea lui Săvulescu
Luni, 13 septembrie 2021, Știri Juridice
Instanța din Republica Elenă a respins miercuri, 08.09.2021, cererea de predare a persoanei condamnate SĂVULESCU EMIL-DRAGOȘ, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București, în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.
Informarea oficială este transmisă de către autoritățile competente elene autorității judiciare române emitente (Curtea de Apel București) în conformitate cu dispozițiile articolului 22 din Decizia-cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.
Ministerul Justiției nu deține o informare oficială în acest sens. Instanța din statul de executare are obligația de a informa autoritatea judiciară emitentă și nu autoritatea administrativă.
Reamintim diferența fundamentală dintre instituția extrădării și cea a mandatului european de arestare, în sensul că, în cadrul acestei ultime proceduri, cererile de predare se soluționează prin contactul direct dintre autoritățile judiciare.
Facem precizarea că, în cadrul procedurilor judiciare de predare în baza mandatelor europene de arestare, Ministerul Justiției acționează în conformitate cu competențele legale atribuite prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare (legea care transpune Decizia cadru 2002/584/JAI). Art. 86 alin. 4 din Legea 302/2004 prevede că Ministerul Justiției, în calitatea sa de autoritate centrală:
a) primește mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene și îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reușește să transmită mandatul european de arestare direct autorității judiciare române primitoare;
b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorității judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiției;
c) ține evidența mandatelor europene de arestare emise sau primite de autoritățile judiciare române, în scopuri statistice;
d) îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.
Ministerul Justiției respinge ferm acuzațiile injuste și nefondate apărute în spațiul public, întrucât atât în această speță, cât și în orice altă procedură privind mandatul european de arestare Ministerul Justiției respectă cu strictețe atribuțiile și limitele sale conferite prin lege, atât pe cea națională, cât și din perspectiva instrumentelor comunitare aplicabile.
Bode: Procedura privind numirile la vârful parchetelor nu se poate derula pe un mandat al unui ministru interimar
Vineri, 3 septembrie 2021, Agerpres
Ministrul interimar al Justiţiei, Lucian Bode, a afirmat joi că procedura de selecţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de conducere din parchete “nu se poate derula pe un mandat al unui ministru interimar”.
“Am văzut astăzi mai consistent şi foarte puţin până astăzi dezbaterile în spaţiul public legate de concursurile pentru ocuparea funcţiilor de conducere la vârful parchetelor. Sunt adeptul concursurilor transparente care să fie câştigate de persoane bine pregătite profesional. Numirea în funcţiile de conducere la vârful parchetelor este politică pe termen lung, este o politică crucială pentru buna funcţionare a acestor instituţii fundamentale ale statului român. Consider că această procedură nu se poate derula pe un mandat al unui ministru interimar. Am solicitat specialiştilor din Ministerul Justiţiei, în special Direcţiei de Resurse Umane, un punct de vedere şi sunt convins că în cel mai scurt timp, ţinând cont de această oportunitate, structurile de specialitate ale Ministerul Justiţiei vor publica un anunţ în acest sens”, a declarat Lucian Bode la Ministerul Justiţiei, după preluarea portofoliului.
Joi, Ministerul Justiţiei a anunţat că au fost înregistrate 11 candidaturi pentru funcţiile vacante de conducere din Parchetul General, DNA şi DIICOT.
“Comisia de verificare a îndeplinirii condiţiilor de participare la selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea funcţiilor vacante de conducere anunţată la data de 28.07.2021 constată ca, la expirarea termenului limită pentru depunerea cererilor de înscriere şi a tuturor înscrisurilor prevăzute în Anunţ (01.09.2021, ora 17,00), un număr de 11 procurori şi-au depus candidaturile pentru funcţiile de conducere vacante de la PICCJ, DNA şi DIICOT”, se menţionează într-un anunţ publicat pe site-ul MJ.
La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare a fost înregistrată o singură candidatură – Cătălin Andrei Popescu.
Pentru funcţia de procuror şef al DIICOT şi-au depus candidatura Daniel Horodniceanu, care a mai condus instituţia între 2015 şi 2018, Oana Daniela Pâţu şi Ioana Bogdana Albani.
Ioana Bogdana Albani şi-a depus candidatura şi pentru funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT, funcţie care este vizată şi de Mihaela Larisa Iosipescu.
La DNA, Codrin Gavra candidează pentru funcţia de procuror şef adjunct. La funcţia de procuror şef secţie – Secţia de combatere a corupţiei candidează Andreea Oana Nica şi Ioan Amariei, la funcţia de procuror şef secţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie candidează Silviu Paul Dimitriu, iar la funcţia de procuror şef secţie – Secţia judiciară penală şi-a depus candidatura Monica Erika Danciu.
Procurorii selectaţi ar urmea să susţină interviul, în perioada 6 – 9 septembrie, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei.
Lucian Bode a preluat mandatul de ministru interimar al Justiției
Joi, 2 septembrie 2021, Știri Juridice
Joi, 2 septembrie a.c., în Monitorul Oficial al României nr. 838 a fost publicat Decretul președintelui României, Klaus-Werner Iohannis, prin care domnul Lucian Nicolae Bode, ministrul Afacerilor Interne, a fost desemnat ministru interimar al Ministerului Justiției.
În noua sa calitate, domnul Lucian Nicolae Bode a convocat o ședință a Colegiului de Conducere a Ministerului Justiției în care au fost dezbătute problemele curente ale ministerului, au fost identificate urgențele și stabilite prioritățile pe termen scurt.
Totodată, în vederea gestionării în bune condiții a activităților curente a fost dispusă efectuarea unei analize instituționale la nivelul tuturor structurilor din subordinea Ministerului Justiției.
Ultima mutare a ministrului Stelian Ion înainte de revocare: Cine sunt procurorii înscriși pentru funcțiile-cheie din DIICOT și DNA
Joi, 2 septembrie 2021, G4 Media
Ministerul Justiției, condus încă de Stelian Ion, a făcut publică miercuri noapte lista cu candidații care și-au depus dosarele pentru ocuparea unor funcții de conducere în DIICOT, DNA și Parchetul General. Concursul a fost lansat de Stelian Ion în august și urma să se încheie pe 15 septembrie, cu propuneri care ar fi trebuit să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, după avizul CSM. Odată cu revocarea lui Stelian Ion însă, procedura fie va fi continuată de viitorul ministru, fie va fi stopată.
Lista procurorilor înscriși în concurs:
Procurorul ieșean Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT între 2015 și 2018, s-a înscris pentru un nou mandat de 3 ani la conducerea parchetului anti-crimă organizată. Horodniceanu s-a înscris și în 2018 pentru un nou mandat, dar a fost preferat atunci Felix Bănilă.
Daniel Horodniceanu a fost prima numire de şef al unui mare parchet făcută de președintele Klaus Iohannis. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Stelian Ion, către PNL: Dacă vreţi într-adevăr să desfiinţăm SIIJ, haideţi să o facem pur şi simplu
Miercuri, 1 septembrie 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, susţine că, în cadrul şedinţei de coaliţie de luni, colegii din PNL au pus în discuţie o posibilă condiţionare a desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justiţiabilii nemulţumiţi le fac împotriva magistraţilor.
El le transmite acestora într-un mesaj pe Facebook că, dacă doresc desfiinţarea de urgenţă a SIIJ, să o facă “pur şi simplu, fără alte amendamente şi condiţionări”.
“După discuţia de ieri din coaliţie legată de eternul subiect al desfiinţării SIIJ, una dintre concluziile pe care le putem trage este că, într-adevăr, proiectului Guvernului de desfiinţare a SIIJ îi lipseşte ceva: nu atât alte amendamente, cât mai degrabă voinţa politică reală de a desfiinţa rapid SIIJ. Am luat cunoştinţă ieri (luni – n.r.), în şedinţa de coaliţie, de noua opinie a colegilor din PNL pe tema desfiinţării SIIJ. Această opinie diferă de cele precedente. Dacă până acum această opinie era în sensul în care PNL era de acord cu desfiinţarea SIIJ oricum ar fi fost ea, în forma Guvernului sau cu amendamentul UDMR, acum colegii de coaliţie ne spun că sunt de acord cu desfiinţarea SIIJ cu respectarea avizului Comisiei de la Veneţia. Vestea pare una bună. Asta am susţinut şi noi până acum: trebuie să desfiinţăm SIIJ, cu refacerea competenţelor DNA şi DIICOT, aşa cum ne-am asumat în programul de guvernare”, a scris Stelian Ion pe Facebook.
Dar ceea ce adaugă acum discuţiei colegii din PNL, adaugă ministrul Justiţiei, este că se condiţionează desfiinţarea SIIJ de rezolvarea concomitentă a problemei mai vechi a numărului mare de plângeri penale pe care justiţiabilii nemulţumiţi le fac împotriva magistraţilor, chestiune amintită în avizul său de către Comisia de la Veneţia, “fără a fi impusă ca o condiţionare pentru desfiinţarea SIIJ”.
“În opinia mea, această problemă poate fi discutată în cadrul mai larg al reformei justiţiei şi al adoptării noilor legi ale justiţiei. Sigur, putem discuta orice nouă propunere. O vom discuta şi pe aceasta. Dar de ce această nouă temă a discuţiei va putea mai degrabă să temporizeze procesul de desfiinţare a SIIJ? Pentru simplul fapt că această problemă ar fi putut fi discutată pe perioada verii, dacă cei care o invocă acum ar fi acceptat invitaţiile repetate pe care le-am făcut de a ne întâlni şi a mai tranşa din problemele legate de legile justiţiei. Avizul a fost emis în data de 5 iulie. A trebuit să treacă aproape două luni pentru a avea această interpretare a avizului Comisiei de la Veneţia?”, se întreabă Stelian Ion.
Potrivit ministrului, în ciuda bunelor intenţii declarate odată cu lansarea acestei noi variante, efectul poate fi contrar: complică discuţia, amână decizia, nu garantează că UDMR va renunţa la amendamentul său, dimpotrivă, mai adaugă o condiţionare care nu este impusă de nimeni în această etapă – în niciun caz de Comisia de la Veneţia.
“Răspunsul meu este simplu, în ciuda declaraţiilor agresive şi necolegiale ale unor colegi din PNL: dacă vreţi într-adevăr să desfiinţăm de urgenţă SIIJ, haideţi să o facem pur şi simplu, fără alte amendamente şi condiţionări! Avizul Comisiei de la Veneţia nu doar că susţine demersul, dar acest prim pas este chiar salutat de către Comisie. Aşa cum se susţine şi în avizul Comisiei de la Veneţia, ‘desfiinţarea SIIJ este doar primul pas în această reformă’. Ceilalţi paşi, celelalte discuţii, propuneri de reformă le putem face în contextul legilor justiţiei”, conchide Stelian Ion.
Ministerul Justiției propune suplimentarea numărului de posturi pentru grefieri
Vineri, 20 august 2021, Știri Juridice
Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care suplimentează numărul posturilor de grefieri
Ministerul Justiției propune, într-un proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică, suplimentarea etapizată a numărului de posturi pentru grefieri, astfel încât să se asigure realizarea unui act de justiție într-un termen rezonabil și de calitate.
În prezent, pe grade de jurisdicţie, raportul grefier/judecător se prezintă astfel:
a) curţi de apel – 0,87
b) tribunale – 1,01
c) judecătorii – 1,26
Obiectivul stabilit este atingerea unui raport de 1,5 grefier/judecător la toate gradele de jurisdicţie. Pentru realizarea acestuia, sunt necesare 2.370 de posturi de grefieri, repartizate astfel: curţi de apel – 596 de posturi, tribunale – 898 de posturi şi judecătorii – 876 de posturi.
Atingerea acestui obiectiv se va face etapizat, ţinând cont de posibilităţile de finanţare, dar şi de cele privind ocuparea posturilor de grefier, cu îndeplinirea criteriilor de selecție.
În prima etapă, Ministerul Justiției propune suplimentarea cu 200 a numărului de posturi pentru grefieri, pentru care să poată fi obţinută şi finanţarea corespunzătoare.
Documente:
– Proiectul și Nota de fundamentare pot fi consultate pe site-ul Ministerului Justiției
Stelian Ion: UDMR continuă discursul din 2017-2018 împotriva DNA
Luni, 16 august 2021, G4 Media
Ministrul Justiției, Stelian Ion (USR), a declarat, duminică seara, la Digi24, că UDMR continuă discursul din 2017-2018 împotriva DNA, iar discursul împotriva DNA l-a folosit PSD foarte intens, cot la cot cu UDMR.
„Am venit cu mai multe variante (pentru desființarea Secției Speciale, n.red.), unele dintre ele au fost validate de Comisia de la Veneția. Comisia Europeană ne cere foarte clar anumite lucruri și nu doar că ne cer partenerii noștri, dar sunt chestiuni pe care le-am promis noi înșine, despre care am vorbit ani de zile. Sunt pe masa Parlamentului la vot. Respectăm programul de guvernare, angajamentele față de Comisia Europeană, în cazul acesta se va ridica rapid MCV și vom avea cu toții de câștigat”, a spus Stelian Ion.
Ministrul Justiției a precizat că miniștrii au jurat la Cotroceni pentru programul de guvernare și trebuie să respecte mandatul dat de Parlament prin programul de guvernare.
„În programul de guvernare am scris clar că trebuie să desființăm SIIJ și am scris negru pe alb că trebuie refăcută competența DNA în privința infracțiunilor săvârșite de magistrați. Acum, că se vine cu tot felul de pretexte și tot felul de condiții care nu au existat. (…) Dacă vreun coleg din UDMR are vreo idee extraordinară e invitat să vină cu acele variante, dar care să nu se îndepărteze de programul de guvernare”, a adăugat Stelian Ion.
Acesta a subliniat că discuția este despre DNA și despre raportarea statului român la lupta împotriva corupției. „Dacă acceptăm în continuare că știrbim, cum a făcut PSD, o parte destul de importantă a luptei împotriva corupției, facem o mare greșeală. Asta își dorește UDMR, să nu mai ajungă dosarele în care sunt cercetați magistrați care se presupune că au săvârșit infracțiuni de corupție să fie cercetați de DNA. Și o să vină un primar, un președinte de consiliu local și o să întrebe dar eu de ce să fiu cercetat de DNA, dacă magistrații, Parlamentul, Guvernul nu au încredere în DNA”, a susținut ministrul Justiției. Citește mai mult
Ministerul Justiției: Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025 a fost aprobată de Guvern
Joi, 12 august 2021, Știri Juridice
Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, inițiată de Ministerul Justiției, a fost aprobată în ședința de Guvern de astăzi, 11 august 2021
Este primul document de politică publică pentru sistemul de probațiune, asumat de Guvernul României, de la înființarea acestei instituții, în urmă cu 20 de ani.
Noua Strategie fundamentează direcţii de acţiune şi obiective pe termen mediu menite să asigure continuarea construcției unei instituţii de probaţiune eficiente şi configurarea necesarului de resurse umane, materiale şi financiare pentru perioada 2021 – 2025.
Printre obiectivele strategice ale documentului se numără: consolidarea sistemului de probațiune din România. Citește mai mult
Stelian Ion: Am așteptarea unei anchete corecte, rapide și în urma căreia să aflăm adevărul foarte clar în dosarul 10 august
Marți, 10 august 2021. Știri Juridice
Stelian Ion, ministrul Justiției:
Am așteptarea unei anchete corecte, rapide și în urma căreia să aflăm adevărul foarte clar în dosarul 10 august.
Cred că suntem la limita noțiunii de durată rezonabilă de soluționare a acestui dosar. Trei ani de zile în care opinia publică a așteptat o soluție în acest caz reprezintă o perioadă lungă de timp și există o dezamăgire legată de faptul că s-a poticnit acest dosar.
În acest moment, dosarul este redeschis și se află la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă solicitări prin care se cere să se constate că s-a tergiversat soluționarea dosarului.
Dacă instanța va considera că s-a depășit durata rezonabilă, se va stabili o bornă în timp până când ar trebui să se finalizeze acest dosar. Am convingerea că dosarul 10 august nu va avea soarta altor dosare, precum al Mineriadei sau al Revoluției, și vom putea afla curând adevărul. Citește mai mult
Stelian Ion: Simt o presiune asupra mea; voi face ce cred că este corect pentru justiţie
Marți, 10 august 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, marţi, că simte o presiune împotriva sa, dar va face exact ce îi dictează conştiinţa şi ceea ce crede că este corect pentru justiţie.
Întrebat la RFI România dacă simte că există o ofensivă împotriva sa, în contextul desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, Stelian Ion a răspuns: “Aş putea spune că simt presiunea asta, dar (…) avantajul meu este acela că nu mi-am dorit în mod special să am această funcţie, să deţin această funcţie, nu voi face compromisuri de natură să regret la un moment dat doar pentru a păstra funcţia. Deci, sunt foarte relaxat din punctul ăsta de vedere. Oricâte discuţii vor fi pe tema asta, voi face exact ce îmi dictează conştiinţa şi ceea ce cred că este corect pentru justiţie. De aceea am intrat şi în politică, de aceea am mers şi pe 10 august alături de diaspora în piaţă, de aceea am ieşit şi la Ordonanţa 13. Am ieşit pentru nişte principii şi sunt foarte ferm în poziţia pe care o am, alături de colegii mei din USR-PLUS”.
Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit că unele reforme nu au fost realizate de coaliţia de guvernare, arătând că aceasta funcţionează, dar nu perfect.
“Haideţi să ne amintim cum a apărut această coaliţie şi cum s-au poziţionat unii faţă de alţii cei care sunt acum împreună. Am avut, nu demult, la sfârşitul anului trecut, campanie electorală, şi aproape s-au duelat în public. Vă daţi seama că o astfel de coaliţie are nevoie de timp până se rodează, până când mecanismele funcţionează foarte bine. Şi având în vedere de unde am pornit, pot să spun, da, coaliţia funcţionează, dar nu funcţionează perfect. Mai sunt multe lucruri care nu funcţionează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desfiinţată, chit că toată lumea s-a lăudat că aşa va face, dar ministrul Justiţiei nu a găsit încă calea potrivită, legile justiţiei – nici nu există un proiect acceptat în coaliţie şi sunt eu nemulţumit de aceste lucruri şi sunt şi alte şi alte reforme care au fost promise şi deocamdată auzim că se întâlnesc şi se discută. Mai este mult de lucru, dar această formulă eu sunt convins că poate să funcţioneze”, a spus Iohannis.
Stelian Ion: Asistăm la o veritabilă acţiune de intimidare a magistraţilor de către cei care ar trebui să îi apere
Marți, 10 august 2021, Știri Juridice
Stelian Ion, ministrul Justiției:
Este revoltător că Inspecția judiciară condusă de un judecător care a acceptat să fie numit politic, Lucian Netejoru, consumă resurse, timp și energie pentru a hărțui cinci judecători pentru că și-au exprimat opinii pe un forum intern al magistraților.
Direcția pe care a luat-o Inspecția Judiciară sub conducerea dlui Netejoru este periculoasă și atinge drepturi pe care judecătorii și procurorii le au ca orice altă persoană din România.
Judecătorii și procurorii au dreptul să-și exprime opiniile nu doar pe forumuri specializate, ci și public. Judecătorii și procurorii au dreptul să critice public decizii administrative, legislative și politice care au efecte asupra sistemului judiciar sau le pot afecta independența.
Orice opinie sau critică onestă este în interesul sistemului de justiție și nu trebuie blamată sau sancționată.
Inspecția Judiciară condusă de Lucian Netejoru se poziționează în acest moment împotriva interesului general al sistemului judiciar și al interesului public, acționând ca un grup de cenzură și împotriva libertății de exprimare, propunând sancțiuni pentru „delict de opinie”.
Asistăm la o veritabilă acțiune de intimidare a judecătorilor și procurorilor de către cei care, constituțional, ar trebui să îi apere și să le garanteze independența. Cea care aduce atingere prestigiului justiției este, de data aceasta, chiar Inspecția Judiciară.
În cadrul legilor justiției, capitolul referitor la reforma Inspecției judiciare este esențial pentru buna funcționare a sistemului judiciar. După cum și reconfirmarea libertății de exprimare a magistraților reprezintă un element pozitiv pe care îl am în vedere în cadrul noilor propuneri legislative.
Stelian Ion, ministrul Justiției: Desfiinţarea SIIJ putea fi realizată din februarie. Criticile ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre minister
Joi, 5 august 2021, Știri Juridice
Soluția pentru deblocarea proiectului de desființare a SIIJ și a legilor justiției este una simplă: respectarea angajamentelor asumate în programul de guvernare și în relația cu Uniunea Europeană
Atât desființarea definitivă a SIIJ, și nu încercarea de salvare a acesteia prin mutarea sediului la Parchetul General, cât și repararea legilor justiției ar fi fost deja obiective îndeplinite dacă toți partenerii din coaliție ar fi respectat programul de guvernare și ar fi pus preț pe opiniile instituțiilor internaționale – Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția.
Desființarea SIIJ putea fi realizată încă din februarie, de când Ministerul Justiției a propus proiectul și a fost aprobat și susținut de Guvern. Ministerul Justiției a transmis forma corectă, avizată favorabil și de Comisia de la Veneția, pe care UDMR o ignoră cu bună-știință. Criticile cred că ar trebui îndreptate înspre UDMR, nu înspre Ministerul Justiției.
Mai mult, am propus coaliției și în grupul de lucru și alte soluții pentru deblocarea situației privind SIIJ: la cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat, cauza să fie trimisă spre soluţionare la un serviciu teritorial egal în grad și învecinat cu parchetul care efectuează urmărirea penală. Faptul că soluțiile sunt respinse sistematic, fără argumente solide, arată că nu toți partenerii din coaliție doresc desființarea reală a SIIJ și caută modalități de a menține în viață această structură.
Legile justiției puteau fi aprobate din luna aprilie, după ce Ministerul Justiției a transmis proiectele pe 26 martie 2021. Până în septembrie ar trebui finalizate negocierile, dar ar fi de ajutor ca acestea să nu se îndepărteze de programul de guvernare. Negocierile nu se vor încheia oricum: USR PLUS nu va accepta cosmetizări ale legislației fără modificări de substanță și va insista asupra promovării liniilor apreciate deja inclusiv de organismele internaționale (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO).
Realitatea este evidentă pentru toată lumea și nu poate fi ignorată. Blocajul vine din coaliție și Parlament, nu de la Ministerul Justiției.
Astăzi, președintele a transmis semnalul că este nemulțumit de aceste tergiversări, așa cum sunt și eu nemulțumit de atâta vreme. Îi transmit președintelui rugămintea de a se implica în depășirea acestui blocaj, din care putem ieși doar dacă toți respectăm programul de guvernare și recomandările instituțiilor europene.
Nu trebuie să uităm că SIIJ a avut și rolul de a slăbi lupta anticorupție, ceea ce nu mai trebuie acceptat. DNA și DIICOT trebuie să funcționeze cu competențe complete și fără să fie exercitate presiuni asupra procurorilor. De asemenea, trebuie ca procurorii-șefi care le conduc să aibă atribuții și autoritate depline. De aceea, am declanșat procedura de selecție pentru posturile vacante de procurori cu funcții de conducere la DNA și DIICOT. Citește mai mult
Ministerul Justiţiei declanșează procedura de selecție pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante la nivelul Parchetului General, DNA, DIICOT
Joi, 29 iulie 2021, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Stelian Ion: „Este o etapă importantă pentru justiție. DNA și DIICOT sunt corpuri de elită în lupta anticorupție și împotriva criminalității organizate și au nevoie de o conducere stabilă și cu atribuții complete.
Este momentul să consolidăm DNA și DIICOT, să întărim lupta anticorupție și împotriva criminalității organizate printr-o conducere cu autoritate și puteri depline.
Îi îndemn pe toți procurorii care îndeplinesc cerințele să se înscrie la concurs. Este ocazia să se implice la nivel de funcție de decizie și să impună acele schimbări pe care le așteaptă procurorii pentru a lucra în anchete penale profesioniste, imparțiale și independente.
Sunt funcții care pot da o direcție importantă în lupta anticorupție și împotriva criminalității.
Ca ministru al Justiției le garantez tuturor procurorilor că sunt pe deplin independenți, că voi respinge public orice formă de presiune asupra lor și le voi sprijini solicitările pentru buna funcționare a instituțiilor.
Știu că reforma sistemului judiciar este un proces greu și că vor fi piedici. Tocmai de aceea avem nevoie de procurori șefi integri, puternici, independenți”.
Posturile vacante pentru care este demarată selecția sunt:
* PICCJ:
– Procuror Șef Secție – Secția de resurse umane și documentare
* DIICOT
– Procuror Șef
– Procuror Șef Adjunct
– Procuror Șef Secție – Secția de combatere a infracțiunilor de terorism și criminalității informatice
* DNA
– Procuror Șef Adjunct
– Procuror Șef Secție – Secția de combatere a corupției
– Procuror Șef Secție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție
– Procuror Șef Secție – Secția judiciară penală
Calendarul, criteriile de organizare și desfășurare a selecției pot fi consultate pe pagina web a Ministerului
Stelian Ion: Raportul privind Statul de Drept ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat
Miercuri, 21 iulie 2021, Știri Juridice
Comisia Europeană (CE) a publicat astăzi, 20 iulie 2021, Raportul privind Statul de Drept la nivelul Uniunii Europene. Este al doilea an în care Comisia Europeană publică analiza efectuată în fiecare stat membru, prin prisma respectării principiilor statului de drept, în cadrul a patru capitole: independența justiției, lupta împotriva corupției, libertatea presei și sistemul de control și echilibru instituțional.
Ministrul Justiției, Stelian Ion: „Este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, cât și în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept. Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experți europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiției și de Guvern și ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit că desființarea SIIJ și refacerea competențelor DNA, DIICOT și ale parchetele de pe lângă Curțile de apel reprezintă soluția corectă pentru a elimina potențiale presiuni asupra magistraților. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiție de îndeplinit, și anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare, iar imaginea obiectivă și foarte bine argumentată pe care o oferă sistemului de justiție ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat ani de zile în justiție”.
Raportul privind Statul de Drept la nivelul Uniunii Europene reiterează dispozițiile hotărârii CJUE, care menționează expres obligativitatea recomandărilor MCV. Citește mai mult
Stelian Ion: Săptămâna viitoare ar fi de așteptat o sesiune extraordinară a Senatului pentru desființarea SIIJ
Marți, 6 iulie 2021, G4 Media
Stelian Ion, ministrul Justiției, a declarat că va discuta în coaliția despre o sesiune extraordinară a Senatului săptămâna viitoare pentru votarea proiectului de desființare a Secției Speciale. Întrebat cum va convinge UDMR să voteze proiectul, Stelian Ion a spus că se așteaptă ca partenerii de coaliție să își țină cuvântul și să respecte programul de guvernare.
Cele mai importante declarații ale ministrului Justiției după ce Comisia de la Veneția a recomandat desființarea Secției Speciale și eliminarea amendamentelor votate în Camera Deputaților:
– Dacă am fi adoptat această lege fără garanții suplimentare și fără alte discuții, Secția Specială ar fi fost istorie. E foarte important pentru mine ca odată cu desființarea secției să nu se creeze instituții care se provoace blocaje în actul de justiție. Comisia de la Veneția ne-a spus pe scurt lucruri foarte importante.
– Pentru cei care care căutau argumente ca SIIJ să continue, e foarte clar c ene spune Comisia de la Veneția: felicită autoritățile pentru inițiativa de deființare. Nu eeste un lucru nou, Comisia a criticat de la început înființarea SIIJ
– E nevoie de ganranții suplimentare pentru magistrați? Răspnsul Comisiei e foarte clar: acele așa-zise garanții reprezintă niște imunități care ar arunca o umbră de îndoială asupra actului de justiție. Aceste garanții suplimentare sunt criticate foarte clar.
– Comisia de la Veneția critică avizul CSM în legătură cu avizul pentru legea de desființare a SIIJ. Citește mai mult pe site-ul G4 Media
Mesajul ministrului Justiției, Stelian Ion, de Ziua Justiție
Luni, 5 iulie 2021, Știri Juridice
Stelian Ion: Cu ocazia Zilei Justiției române le adresez astăzi la mulți ani tuturor celor care își desfășoară activitatea în cadrul vastului domeniu al justiției!
Fără o justiție independentă, puternică, fermă
și eficientă toate eforturile societății noastre pentru modernizare și reformă pot fi compromise.
Deși hulită aproape zilnic, lovită, de multe ori nemeritat, din toate părțile, inclusiv din interior, Justiția română a reușit să protejeze statul de drept și să ne mențină ca țară pe o linie democratică, europeană, în momente în care aceste valori păreau periclitate grav.
Sigur, Justiția este afectată de probleme cronice, reale, care îi scad din credibilitate și eficiență: durata mare a proceselor, volumul de activitate a instanțelor și parchetelor, posturile insuficiente de magistrați și personal auxiliar, dezvoltarea neunitară a sistemului judiciar, lipsa de coeziune în cadrul profesiilor juridice sunt doar câteva dintre ele.
Preocupările noastre, la Ministerul Justiției, sunt în direcția creșterii ritmului digitalizării instanțelor, interconectării instituțiilor care au domenii de activitate care se intersectează, asigurării mijloacelor materiale și logistice pentru buna desfășurare a activității judiciare, precum și a coerenței legislației în domeniul justiției. Reforma sistemului judiciar nu mai poate aștepta! Citește mai mult
Stelian Ion: Desfiinţarea Secţiei speciale se va întâmpla, asta este o certitudine
Luni, 21 iunie 2021, G4 Media
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat că desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) este o certitudine şi a propus chiar o sesiune extraordinară a Senatului, ca şi Cameră decizională a Parlamentului, în care să se discute acest subiect. Stelian Ion a menţionat că au fost unele discuţii în coaliţia de guvernare, discuţii care au întârziat luarea unei decizii în privinţa SIIJ.
“Mi-aş fi dorit mult mai mult, spre exemplu, astăzi, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie ar fi trebuit să fie deja istorie. De asemenea, legile Justiţiei era bine dacă ar fi fost în Parlament şi deja începea discuţia. Sunt multe capitole care ar fi putut sta mai bine, dar am avut un raport MCV de curând, este o oglindă obiectivă, o oglindă fidelă a ceea ce se întâmpă în Justiţie şi ne arată că suntem pe drumul cel bun, că trebuie să continuăm în direcţia aceasta, ferm, şi fără să ne abatem de la promisiunile pe care le-am făcut la început, fără să ne abatem de la a respecta recomandările din partea Comisiei Europene, de a respecta avizele Comisiei de la Veneţia şi aşa mai departe”, a declarat Stelian Ion, la Digi24, duminică seara.
Stelian Ion a adăugat că în coaliţie se fac unele “ajustări” ale legilor Justiţiei. Citește mai mult pe G4 Media
Ministrul justiției, despre dosarul Colectiv: „Fac apel la magistrați să țină cont doar de litera legii”
Luni, 21 iunie 2021, Libertatea
După ce dosarul Colectiv a fost disjuns de Curtea de Apel București, pentru ca două zile mai târziu completul de judecători să se răzgândească și să reunească dosarul, ministrul justiției, Stelian Ion, a făcut un apel la judecători să trateze spețele cu mize mari cu mare atenție și să dea dovadă de profesionalism, în cadrul unui interviu acordat duminică pentru Digi24.
Menționând că nu va comenta un dosar anume – deși prezentatoarea l-a întrebat țintit de dosarul Colectiv, „în care sunt bâlbâieli” -, Stelian Ion le-a cerut magistraților să ia deciziile în procese doar în baza literei legii și a conștiinței proprii, fără a se lăsa influențați de alți factori. „Așteptările oamenilor dinspre justiție sunt foarte mari, pe bună dreptate, în procese din astea cu mize foarte mari, cu emoție și destine implicate, dar și în alte cauze. Pe mine mă interesează modul cum funcționează justiția în general, a face comentarii cu privire la o speță, oricât de importantă ar fi, ar putea fi considerat nepotrivit. Eu fac un apel către toți magistrații din România să fie foarte atenți în aceste dosare pe care le au pe masă. Știu că volumul de muncă este foarte mare și aceasta este cauza principală pentru care se mai întâmplă anumite erori, să spun așa. Trebuie să fie atenți să dea dovadă de profesionalism și să țină cont doar de litera legii și conștiința proprie, nu de ce ar vrea poate una dintre părțile implicate, cu o anumită funcție, nu ce vor politicienii sau o parte a opiniei publice”, a spus Stelian Ion. Citește mai mult pe site-ul Libertatea
Magistratul de la Pitești care a decis în premieră, după hotărârea CJUE, că Secția specială nu mai poate funcționa este cercetat disciplinar. Stelian Ion: Este îngrijorător
Miercuri, 16 iunie 2021, Hotnews
Ministrul Justiției, Stelian Ion, spune că este îngrijorător că magistrați care au criticat modificarea de către PSD a legilor justiției sunt acum cercetați disciplinar de către Inspecția Judiciară (IJ). El comentează și cazul unui judecător de la Curtea de Apel Pitești care este cercetat de Inspecția Judiciară după ce a decis că existența Secției Speciale nu ar fi justificată, invocând decizia din 18 mai a Curții de Justiție a UE.
În 7 iunie, Curtea de Apel Pitesti a decis, că Secția specială nu mai poate funcționa, în urma hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia a fost pronunțată în premieră pentru o instanță din România. Cel care a pronunțat decizia este judecătorul Costin Andrei Stancu, iar ulterior Inspecția Judiciară s-a sesizat în cazul acestuia.
Stelian Ion califică drept îngrijorător faptul că judecătorul de la Curtea de Apel Pitești este cercetat de Inspecția Judiciară, după ce a decis că existența Secției Speciale nu ar fi justificată.
„E îngrijorător, pentru că tot în decizia CJUE se făcea trimitere la momentul în care conducerea Inspecției Judiciare a fost numită prin OUG. Citește mai mult
Stelian Ion: Începerea activităţii Parchetului European - moment istoric pentru Uniunea Europeană şi pentru România
Miercuri, 2 iunie 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, marţi, că începerea activităţii Parchetului European este “un moment istoric pentru Uniunea Europeană şi pentru România”.
“Este un moment istoric pentru Uniunea Europeană şi pentru România, ca stat membru participant la cooperarea consolidată de instituire a Parchetului European. Aşteptările cetăţenilor europeni de la noua structură europeană sunt mari. Sunt convins că Procurorul-şef european şi echipa sa vor da dovada profesionalismului şi excelenţei, prin obţinerea unui track-record care să asigure o protecţie efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Voi continua să sprijin activitatea Parchetului European, conştient fiind că succesul acestuia depinde de strânsa şi eficienta colaborare a acesteia cu autorităţile naţionale competente, bazată pe încredere reciprocă”, a declarat Stelian Ion, citat într-un comunicat al Ministerului Justiţiei transmis AGERPRES.
Ministerul Justiţiei precizează că, începând cu ziua de marţi, Parchetul European (EPPO) îşi începe activitatea operaţională în statele membre participante la cooperarea consolidată, în baza Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/856 a Comisiei din 25 mai 2021 de stabilire a datei la care Parchetul European îşi asumă atribuţiile de investigare şi de urmărire penală.
Potrivit sursei citate, EPPO va putea investiga, în România şi în celelalte state membre participante, infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, sprijinit de autorităţile naţionale competente.
“România este unul dintre statele membre care a susţinut în mod constant Parchetul European…” Citește mai mult
Întâlnire de lucru privind combaterea infracționalității de mediu organizată de Ministerul Justiției
Marți, 1 iunie 2021, Știri Juridice
Demersul a avut ca obiectiv aprofundarea discuțiilor privind măsurile necesare pentru eficientizarea şi specializarea urmăririi penale a acestui tip de infracţiuni. În același timp, au fost discutate şi aspecte privind necesitatea modificării legislației privind protecția mediului.
La întâlnire au participat reprezentanți ai: Parchetului de pe lângă Înalte Curte de Casație şi Justiție, Direcției Naţionale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor, Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităților Nucleare şi Administrației Naţionale Apele Române, precum şi reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care activează în domeniul protecției mediului, Fundaţia Carpathia – European Wilderness Reserve, World Wildlife Fund, Societatea Ornitologică Română, Asociaţia Cinegetică pentru Cercetarea Habitatelor „Valori Superioare”, Asociaţia „Act for Tomorrow”, Asociaţia Agent Green, Greenpeace, alături de domnul Mihai GOŢIU, activist de mediu.
„Sunt recunoscător pentru participarea amplă a reprezentanților din arcul guvernamental, autoritatea judecătorească şi societatea civilă. Întâlnirea de astăzi demonstrează angajamentul participanților de a construi împreună un viitor verde. Am decis să constituim un grup de lucru interinstituțional care se va ocupa de modificările relevante privind organizarea şi competențele în materia infracţionalităţii de mediu ale Ministerului Public. Acest format va fi coordonat de Ministerul Justiţiei. Aștept cu interes să vedem rezultatele acestui demers”, a declarat Stelian ION, ministrul Justiției. Citește mai mult
Judecătoarea Adriana Stoicescu: Plecaţi acasă, domnule Stelian Ion, pseudoministrul injustiţiei! Judecătorii nu sunt preşul dumneavoastră!
Miercuri, 12 mai 2021, G4 Media –
Judecătoarea Adriana Stoicescu, fostul preşedinte al Tribunalului Timiş, i-a transmis un mesaj ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cerându-i să plece de la conducerea instituţiei. „Plecaţi acasă, domnule Stelian Ion, pseudoministrul injustiţiei! Judecătorii nu sunt preşul dumneavoastră!”, a afirmat Stoicescu.
„Cu riscul de a-mi petrece restul carierei de magistrat în cercetări disciplinare, cu riscul de a fi sancţionată, îmi asum! Plecaţi acasă, domnule Stelian Ion, pseudoministrul injustiţiei! Judecătorii nu sunt preşul dumneavoastră! Să vă fie ruşine, dar nu cred că ştiţi ce înseamnă asta! Nimeni nu a ameninţat public un preşedinte de Curte. Şi v-aţi gândit că e timpul, nu? Aveţi în sânge secretarul de partid care îşi cheamă “slugile” la raport, nu? Orice minut cu dumneavoastră în fruntea justiţiei este un pas spre dezastru! Plecaţi!”, a scris Adriana Stoicescu pe pagina sa de Facebook. Citește mai mult
Stelian Ion: Eliminarea pensiilor de serviciu nu e posibilă: se doreşte să se ajungă la un nivel cât mai aproape de salariu
Miercuri, 12 mai 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, marţi, că nu este posibil ca pensiile de servicu să fie eliminate, dar se doreşte să se ajungă la un nivel “echilibrat, cât mai aproape de salariu.
“Sunt discuţii care se derulează. Vor fi prezenţi la aceste discuţii de astăzi şi reprezentanţii sistemului judiciar, preşedintele CSM, doamna preşedintă a Înaltei Curţi şi doamna procuror general şi vom discuta şi astăzi, poate şi în altă zi despre problema pensiilor, dar nu în ideea de a se elimina efectiv aceste pensii, pentru că nu este posibil. Ştim foarte bine, au fost încercări de-a lungul timpului, am tras semnale de alarmă de-a lungul timpului să nu se creeze această iluzie în spaţiul public şi să nu se hrănească acest discurs că aceste pensii pot fi eliminate în totalitate. Aceste pensii de serviciu sunt protejate de Constituţie şi de deciziile Curţii Constituţionale”, a declarat Stelian Ion, la Ministerul Muncii. El a adăugat că este important să se ajungă “la un nivel echilibrat, cât mai aproape de salariu, aşa cum spun şi normele europene şi cum sugerează şi criteriile internaţionale”. Citește mai mult
Stelian Ion în sprijinul magistraților acuzați de Inspecția Judiciară: Magistraţii trebuie să se bucure de libertate de exprimare, să nu tacă şi să nu se teamă
Vineri, 23 aprilie 2021, Știri Juridice
Dreptul la exprimare este un drept fundamental. Chiar dacă au o obligație de rezervă, în privința tuturor problemelor care țin de profesia și activitatea lor, magistrații trebuie să se bucure de libertatea de exprimare, a declarat Stelian Ion pe pagina sa de Facebook.
Stelian Ion a mai declarat:
În ultimii ani, luările de poziție curajoase ale magistraților pe tema modificărilor legilor justitiei și a legislației penale au contribuit foarte mult la evitarea unor derapaje care ar fi afectat grav statul de drept și ne-ar fi aruncat cu zeci de ani în urmă.
Presiuni asupra magistraților, sau intimidări menite să-i descurajeze în a se mai exprima liber în privința problemelor sistemului judiciar nu pot aduce nimic bun. Nu fac decât să mărească tensiunile din sistemul judiciar. Dacă vom alege cu toții să tăcem și să ne prefacem că nu vedem problemele reale, acele probleme se vor amplifica și ne vor copleși.
În proiectele de lege am propus întărirea dreptului la liberă exprimare a magistraților. Nu am agreat nici ideea ca ministrul Justiției sa poată exercita acțiunea disciplinară împotriva magistraților.
De asemenea, deși am primit la rândul meu unele critici la adresa activității de ministru din partea unor magistrați, nu întotdeauna într-un limbaj adecvat, chiar dacă a fost neplăcut, nu am considerat că aceste abordări contondente ar trebui pedepsite în vreun fel. Am încercat să dau la o parte ambalajul neplăcut și să recepționez ideea. Nu putem sta cu urechea lipită de ușă pentru a asculta ce vorbesc între ei magistrații și nu putem tolera ca societate ca magistrații să fie urmăriți, filați în timpul lor liber.
Îi rog pe magistrați să nu tacă și să nu se teamă. Să își facă datoria cu profesionalism și cu bună credință, dar și să vorbească despre problemele și pericolele sistemului judiciar. Să o facă în mod obiectiv, cu argumente, cu echilibru și limbaj elegant, așa cum le stă bine unor magistrați.
Ministrul Justiţiei: Vom folosi toate instrumentele de care dispunem, pentru a repara şi consolida independenţa justiţiei
Miercuri, 21 aprilie 2021, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Stelian ION, a discutat cu ambasadorii la Bucureşti ai statelor membre UE.
Subiectele de interes au fost: proiectul legii de desființare a Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), pachetul legilor justiției, modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, prioritățile Ministerului Justiției pentru finanțarea acordată prin Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR).
Ministrul Stelian ION a accentuat importanța respectării, în procesul de legiferare, a recomandărilor cuprinse în rapoartele MCV, GRECO şi a avizelor Comisiei de la Veneţia. Diplomaţii participanţi au subliniat că progresele în domeniul justiţiei sunt aşteptate şi vor fi apreciate în contextul MCV şi al Mecanismului privind Statul de Drept. Intervenienții au salutat sesizarea Comisiei de la Veneţia de către ministrul Justiţiei, afirmând că este foarte important ca legile să fie elaborate în deplin acord cu propunerile şi avizele acestui for.
„Așteptările societății românești sunt foarte mari. În ultimii ani am exersat democrația şi am demonstrat că putem apăra principiile statului de drept în România. Vom folosi toate instrumentele de care dispunem, pentru a repara şi consolida independenţa justiţiei. În acest proces, contăm pe sprijinul Comisiei Europene şi al Statelor Membre.”, a declarat ministrul ION.
Referitor la proiectele incluse în PNRR, ministrul a precizat că proiectul major, a cărui finanţare se solicită prin PNRR, este digitalizarea justiţiei. Demersul este necesar pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi pentru eficientizarea funcţionării sistemului judiciar. Pe lângă acesta, sunt solicitate finanţări pentru îmbunătăţirea infrastructurii instanţelor, a penitenciarelor şi a Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
Stelian Ion: În niciun stat care funcţionează pe principii sănătoase nu poate pensia să depăşească salariul
Marți, 20 aprilie 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat luni că pensia nu poate depăşi cuantumul unui salariu în niciun stat care funcţionează pe principii sănătoase.
Declaraţiile au fost făcute după întâlnirea avută cu ministrul Muncii, Raluca Turcan, şi reprezentanţi ai sistemului judiciar pe tema pensiilor magistraţilor.
“Salut deschiderea reprezentanţilor sistemului judiciar de a participa la această discuţie. Au fost chestiuni concrete pe care le-am abordat. Sunt recunoscute anumite probleme care există în legislaţie şi care trebuie, aş pune eu, grabnic corectate. În cadrul acestei formule, într-un dialog absolut normal între Guvernul României, între ministerele care au legătură cu acest subiect şi sistemul judiciar putem găsi aceste soluţii. Conturăm principiile (…), în primul rând corectăm aceste situaţii. Recunoaştem faptul că în niciun stat care funcţionează pe principii sănătoase nu poate pensia să depăşească cuantumul salariului”, a declarat Stelian Ion la Ministerul Justiţiei. Ministrul Justiţiei a precizat că se doreşte stimularea rămânerii în profesie a magistraţilor, pentru că există “o mare problemă pe partea de personal”.
Procurorul Daniela Buruiană a fost selectată de Ministerul Justiției pentru funcția de membru național Eurojust
Joi, 18 martie 2021, Știri Juridice
Ministerul Justiţiei l-a selectat pe membrul național la EUROJUST. Stelian ION: “Am ales un magistrat cu mare experienţă, care şi-a dovedit competenţa de-a lungul anilor.”
Comisia de analiză a dosarelor şi de interviu pentru ocuparea funcţiei de membru naţional român la EUROJUST a selectat-o pe doamna procuror Daniela BURUIANĂ, în urma derulării probei interviului în data de 10.03.2021, pentru ocuparea acestei poziţii. Doamna Daniela Buruiană are o experiență bogată în investigarea infracțiunilor de criminalitate organizată transfrontalieră, cu o vechime de peste 22 de ani în profesie. Începând cu anul 2013, a desfășurat activități complexe în domeniul cooperării şi coordonării judiciare internaționale, în calitate de membru național al României la Eurojust. De asemenea, a condus, începând cu anul 2015, cea mai importantă echipă din cadrul EUROJUST – cea privind criminalitatea informatică – având în portofoliu dosare importante la nivel UE precum probele electronice, criptarea datelor, portalul pentru transmiterea instrumentelor de cooperare judiciara și altele.
Ministrul Justiției: Contribuim activ la elaborarea celui de-al doilea Raport privind Statul de Drept în Uniunea Europeană
Vineri, 12 martie 2021, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Stelian ION, a participat la reuniunea informală a miniștrilor Justiţiei şi membrilor Comisiei Europene şi ai Parlamentului European, care fac parte din familia politică RENEW.
La discuţii au luat parte Didier REYNDERS, comisarul pentru Justiţie, miniştrii Justiţiei din Finlanda, Estonia, Belgia, Lituania, precum şi membri ai Parlamentului European, printre care colega noastră Ramona STRUGARIU, membră în Comisia LIBE a Parlamentului European. Intervențiile au constat în prezentarea poziţiilor naţionale pe subiecte care se regăsesc pe agenda Consiliului JAI: operaţionalizarea Parchetului European, Mecanismul privind Statul de Drept, respectarea Cartei Drepturilor Fundamentale.
„România a sprijinit ferm operaţionalizarea EPPO şi demersurile noastre probează acest fapt. Au fost numiţi primii 6 procurori europeni delegaţi, iar cadrul normativ pentru aplicarea Regulamentului EPPO este în vigoare. De asemenea, contribuim activ la exercițiul de elaborare a celui de-al doilea Raport privind Statul de Drept în UE, care va fi publicat de Comisia Europeană în cursul acestui an. Respectarea principiilor statului de drept este vitală pentru consolidarea democraţiilor din statele noastre”. Citește mai mult
Ministrul Justiției, Stelian Ion, măsuri după clasarea dosarului 10 august: Voi sesiza vineri Inspecția Judiciară în cazul fostului procuror șef DIICOT, Georgiana Hosu și voi cere procurorului general efectuarea unui control la Parchete
Vineri, 12 martie 2021, G4 Media
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat, joi, într-un interviu acordat G4Media.ro, că va solicita în perioada următoare, chiar în cursul zilei de vineri, procurorului general realizarea unui control la unitățile de parchet pentru a verifica cum sunt declinate sau preluate anumite dosare. Măsura vine în contextul clasării dosarului 10 august de către DIICOT, care a preluat dosarul de la Parchetul Militar.
”Vreau să am o imagine de ansamblu cu privire la toate unitățile de parchet pentru a veni în final cu niște propuneri concrete, astfel încât genul ăsta de preluare de dosare cu japca să nu se mai poată realiza”, a declarat Stelian Ion.
Ministrul Justiției a mai anunțat că va sesiza vineri Inspecția Judiciară în cazul fostului procuror șef DIICOT, Georgiana Hosu. Citește mai mult pe G4 Media
Stelian Ion spune că sunt „nepotrivite” criticile din CSM despre întâlnirile sale cu ambasadorii
Vineri, 26 februarie 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a catalogat joi ca fiind “nepotrivite” criticile aduse de anumiţi membri din CSM cu privire la întâlnirile pe care le-a avut cu ambasadorii unor state, printre care reprezentanţii Ambasadei SUA la Bucureşti, susţinând că nu este vorba de niciun amestec în treburile interne ale României.
Prezent la dezbaterile din Parlament pe buget, Stelian Ion a fost întrebat de jurnalişti cum comentează criticile unor membri ai CSM la adresa întâlnirilor sale cu reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii.
“Nepotrivite, ca să nu spun altfel. Mi se pare absolut normal să avem raporturi cu Statele Unite, raporturi cu celelalte state partenere, să avem o comunicare cu aceste state. Sunt partenerii noştri, nu sunt inamici. Este firesc ca aceste discuţii să fie continue, permanente (…) Pe de altă parte, această idee a neamestecului în treburile interne, eu am mai auzit-o şi în alte perioade. Nici vorbă de a amestec în treburile interne ale României. Avem nişte întâlniri absolut normale. Discutăm chestiuni legate de MCV, de respectarea obligaţiilor pe care ni le-am asumat. Nu vine nimeni din exterior să ne impună nouă soluţii, cum se încearcă astfel sugera foarte periculos”, a declarat ministrul Justiţiei. Mai mulţi judecători din CSM l-au criticat dur pe Stelian Ion în legătură cu întâlnirea pe care acesta a avut-o recent cu reprezentanţii Ambasadei SUA la Bucureşti. Citește mai mult
Stelian Ion, ministrul Justiției: Avem în prim-plan reacția severă a statului împotriva criminalității organizate și corupției
Joi, 25 februarie 2021, Știri Juridice
„Lucrăm la o agendă comună Guvern – Sistem Judiciar – și (pentru componenta legislativă) Parlament – care să pună în prim-plan reacția severă a statului împotriva criminalității organizate și corupției; mizăm pe prioritizarea în anchete a recuperării produsului infracțiunii, a urmăririi activelor dincolo de jurisdicții naționale, iar ANABI joacă un rol important în acest sens”, a spus ministrul Justiţiei, Stelian ION, la dezbaterea publică organizată Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în parteneriat cu Asociația Expert Forum. La eveniment au participat reprezentanți din cadrul Comisiei Europene, EUROPOL şi ai US Marshall Services – Statele Unite ale Americii.
Ministrul Justiţiei a reamintit obiectivele majore ale viitoarei politici publice privind urmărirea şi recuperarea efectivă a produsului infracțiunii prin măsuri de consolidare şi dezvoltare a ANABI (aflate în dezbatere publică):
– Creșterea gradului de identificare şi recuperare a produsului infracțiunii din jurisdicții străine;
– Consolidarea cadrului instituțional al ANABI;
– Creșterea eficienței măsurilor asiguratorii prin evaluarea permanentă a costurilor şi a caracterului proporțional; Operaționalizarea Fondului Național pentru Prevenirea Criminalității. Citește mai mult
Stelian Ion: SIIJ a reprezentat un mecanism menit să intimideze şi să persecute magistraţii incomozi
Vineri, 19 februarie 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, vineri, că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a reprezentat un “mecanism menit să intimideze şi să persecute magistraţii incomozi”.
“Unul dintre lucrurile cele mai grave care au fost făcute prin modificările Iordache la legile justiţiei a fost înfiinţarea acestei Secţii Speciale. A reprezentat de la bun început o anomalie juridică. Există multe probleme de structură referitoare la această secţie. Şi, până la urmă, avem un bilanţ ruşinos, tragem linie după peste doi ani de zile de activitate şi vedem că ceea ce ar fi putut face bine, poate, această secţie, nu prea s-a întâmplat. A fost o ineficienţă totală, nici un caz de corupţie depistat, scurgeri de informaţii, cazuri aproape scandaloase care au făcut titluri de presă în privinţa Secţiei Speciale. Deci, (…) a reprezentat un mecanism gândit de Liviu Dragnea şi împins de ceilalţi parlamentari PSD de atunci – Florin Iordache, Şerban Nicolae, Eugen Nicolicea, menit să intimideze şi să persecute magistraţii incomozi, cei care aveau curaj să-şi exprime punctele de vedere. Şi, pe de altă parte, am văzut clar că a fost gândit ca un mecanism ineficient, dacă ne gândim la faptul că ar fi trebuit chiar să se ocupe de cazurile într-adevăr reale şi importante în zona magistraturii, a cazurile de încălcare a legii penale în zona magistraturii”, a declarat Stelian Ion, la RFI.
Cu privire la avizul negativ emis de CSM asupra proiectului de desfiinţare a SIIJ, Stelian Ion a precizat o parte a magistraţilor au considerat că, odată cu desfiinţarea, ar trebui să existe nişte imunităţi. Citește mai mult
Stelian Ion a avut o întrevedere cu adjunctul misiunii diplomatice al Ambasadei SUA la București, David Muniz
Miercuri, 17 februarie 2021, Știri Juridice –
Ministrul Justiției, domnul Stelian Ion, a primit vizita delegației SUA: însărcinatul cu afaceri – adjunctul misiunii diplomatice al Ambasadei SUA la București, domnul David Muniz, însoțit de consilierul juridic rezident (Resident Legal Advisor) pentru România și Bulgaria, doamna Jessica Kim.
Întrevederea a fost prilejuită de vizita în România a doamnei Kim, pentru a purta discuții cu oficiali români despre perspectivele colaborării bilaterale în arii prioritare pentru prevenirea și combaterea infracționalității grave.
Discuțiile au relevat interesul celor două părți de a aprofunda colaborarea în domenii precum: lupta împotriva traficului de persoane, promovarea integrității în mediul de afaceri, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, consolidarea recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, prevenirea și combaterea infracționalității de mediu, abordarea strategică a legăturii între corupție și criminalitate organizată.
„În lupta anticorupție, Statele Unite au fost constant un partener pe care România s-a putut baza. Nu vom slăbi lupta anticorupție, din contra, vom întări instituțiile care au astfel de atribuții, fiind conștienți de corelația dintre nivelul corupției și cel de dezvoltare al unui stat”. Citește mai mult
Stelian Ion a discutat cu ambasadorul Olandei despre procesul de modificare a legilor Justiţiei şi a Codurilor
Marți, 16 februarie 2021, Știri Juridice
Astăzi, 15 februarie 2021, Stelian ION, ministrul Justiției, a avut o întâlnire bilaterală cu Excelența Sa, Roelof VAN EES, Ambasadorul Olandei în România.
Cooperarea bilaterală în domeniul justiţiei a fost unul din subiectele de discuţie, Excelenţa Sa exprimând deschiderea Ministerului Justiţiei din Olanda pentru continuarea discuţiilor deja antamate. Noul Mecanism privind Statul de Drept, managementul strategic al sistemului judiciar, recuperarea creanţelor, precum şi criminalitatea privind mediul sunt subiectele care vor fi dezvoltate în dialogul bilateral.
„Consolidarea statului de drept la nivelul Uniunii Europene este o responsabilitate colectivă a noastră. Progresele înregistrate la nivel naţional produc valoare adăugată la nivelul întregii Uniuni. În acest context, sprijinul reciproc este foarte important”, a declarat Ambasadorul van EES.
Oficialul olandez a fost interesat de procesul de modificare a legilor justiţiei, a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, precum şi de calendarul care va fi urmat de Guvern. Ministrul Justiţiei a prezentat stadiul proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ, precum şi calendarul de finalizare a legilor justiţiei şi a proiectelor de lege privind modificarea Codului penal şi a Codului de Procedură Penală. De asemenea, a precizat că proiectele legilor justiţiei vor fi transmise, spre aviz, Comisiei de la Veneţia şi GRECO.
„Discuţiile directe pe teme de interes pentru MCV şi Mecanismul Statului de Drept sunt foarte utile pentru noi. Să fiţi convinşi că veţi avea în mine un partener de discuţii deschis şi sincer. Modificarea legilor justiţiei generează dialog între instituţiile din sistemul judiciar, pe de o parte, şi între acestea şi magistraţi, pe de altă parte, pentru a discuta şi identifica soluţiile legislative care să ducă la consolidarea independenţei şi eficienţei justiţiei din România”, a declarat ministrul Justiţiei. Citește mai mult
Stelian Ion: SIIJ, croită greşit de la început; Lia Savonea: Proiectul privind desfiinţarea SIIJ - inacceptabil
Vineri, 12 februarie 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, joi, în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) a fost “croită greşit de la bun început”, în timp ce fostul preşedinte al CSM Lia Savonea a catalogat proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ drept “inacceptabil”.
Înainte de dezbaterile pe fond, o parte dintre membrii CSM au ridicat problema dacă trebuie dat sau nu un aviz pe proiectul de desfiinţare a SIIJ trimis de ministrul Justiţiei, Stelian Ion.
Astfel, judecătorii Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina şi reprezentantul societăţii civile, Victor Alistar, au susţinut că nu mai este nevoie ca CSM să dea aviz, deoarece proiectul prezentat de Stelian Ion este identic, cu unele modificări, cu proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale al fostului ministru Cătălin Predoiu, în cazul căruia CSM a dat un aviz negativ în mai 2020.
Ministrul Stelian Ion a recunoscut că proiectul său este identic cu cel al predecesorului său, Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate două articole (care se refereau la superimunităţi pentru magistraţi, n.r.).
“Am operat o foarte mică modificare, în sensul eliminării unor alineate din propunerea iniţială, dar proiectul este acelaşi. Consider că trebuie dat un aviz pe această formă de proiect de lege”, a spus ministrul Justiţiei.
Stelian Ion a fost contrat de judecătoarea Evelina Oprina, care a catalogat trimiterea acestui proiect la CSM ca fiind o “conduită abuzivă”.
Evelina Oprina: „Proiectul de lege pe care CSM l-a avizat negativ în mai 2020 are un conţinut aproape identic cu cel pe care îl avem azi în faţă. Suntem în faţa unei propuneri identice ca text. Conţinutul normativ este identic cu cel pe care CSM s-a pronunţat de două ori în trecut. Aş face apel la principiul cooperării loiale instituţionale şi cred că, în acest caz, iniţiatorul ar trebui să se abţină să genereze noi şi noi proiecte de acte normative identice, până când poate cedează Consiliul şi îşi schimbă opinia”. Citește mai mult
Ministrul Justiției, Stelian-Cristian Ion, a participat la reuniunea informală a miniștrilor justiției din statele membre UE, organizată de Președinția portugheză a Consiliului UE
Luni, 1 februarie 2021, Știri Juridice
Temele de discuţie au fost: protejarea adulților vulnerabili în Europa, protecția drepturilor de proprietate intelectuală prin intermediul dreptului penal, legătura dintre contrafacere și criminalitatea organizată şi digitalizarea justiției.
„Încrederea și recunoașterea reciprocă sunt elemente cheie ale colaborării noastre și, în această lumină, voi răspunde întrebărilor formulate de Președinția portugheză. Convenția de la Haga conține dispoziții adecvate pentru facilitarea recunoașterii și executării reciproce a măsurilor de protecție a adulților vulnerabili. Consider că ratificarea de cât mai multe state membre va oferi cadrul normativ necesar pentru protejarea drepturilor adulților vulnerabili, în situații transfrontaliere. Putem susține analizarea problematicii și la nivelul UE, pentru identificarea elementelor concrete care ar reclama o acțiune imediată”, a declarat ministrul Justiției.
Miniştrii justiţiei au fost de acord că fenomenul contrafacerii pune în pericol sănătatea publică și siguranța consumatorilor, îndeosebi în actualul context pandemic, și afectează toate sectoarele activității economice, produsele contrafăcute concurând neloial cu produsele legitime și reducând stimulentele pentru inovare. Există legături puternice între contrafacere și criminalitatea organizată care impun eforturi substanțiale din partea autorităților pentru combaterea acestor fenomene. Un pas important în acest sens îl poate reprezenta ratificarea de către Statele Membre UE a Convenției privind contrafacerea produselor medicale și a infracțiunilor similare care implică amenințări la adresa sănătății publice, adoptată de Consiliul Europei la 28 octombrie 2011 (Convenția Medicrime), care se poate dovedi un instrument foarte util în cooperarea judiciară în materie penală. Discuțiile vor continua și cu privire la eventuale armonizări la nivel unional a incriminării încălcării drepturilor de proprietate intelectuală.
Nu în ultimul rând, delegațiile și-au arătat sprijinul pentru transformarea digitală a justiției și promovarea instrumentelor necesare la nivelul Uniunii, pentru a menține accesul la justiție pentru toți cetățenii, inclusiv în era digitală.
Reuniunea informală a miniștrilor justiției este prima organizată în timpul Președinției portugheze a Consiliului UE. În mod tradițional, în cursul semestrului I 2021, urmează a fi organizate încă două reuniuni ministeriale, în martie și iunie.
Ministerul Justiției a anunțat numele celor șase candidați pentru funcția de procuror european delegat în România. Patru dintre aceștia sunt de la DNA
Vineri, 29 ianuarie 2021, Știri Juridice
Comisia de selecție, care a intervievat 14 candidați, între 25 și 27 ianuarie 2021, a selectat următorii candidați pentru funcția de procuror european delegat în România. Cei șase sunt:
– Dana Dana-Manuela ANA de la Direcția Națională Anticorupție
– Dana-Cristina BUNEA de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
– Camelia-Elena GRECU de la Direcția Națională Anticorupție
– Constantin IRINA de la Direcția Națională Anticorupție
– Florin Bogdan MUNTEANU de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași
– Jean-Nicolae UNCHEȘELU de la Direcția Națională Anticorupție
Din Comisia de selecție au făcut parte:
Stelian Ion – Ministrul Justiției, Preşedintele Comisiei
Bogdan Mateescu – Președintele CSM
Anca Jurma – Procuror DNA
Gheorghe Bocșan – Procuror PICCJ
Această selecție este o premieră în Uniunea Europeană, în urma înființării EPPO.
Procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor membre și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată.
EPPO va ancheta și urmări penal fraude și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE: fraudele la cheltuielile și veniturile bugetului UE, fraudele legate de TVA (dacă implică cel puțin 2 state membre și prejudiciul este de cel puțin 10 milioane euro), spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE, corupția activă și pasivă și deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE, participarea la o organizație criminală dacă principalele activități constituie infracțiuni ce aduc atingere bugetului UE. În cazul în care o infracţiune are repercusiuni la nivelul Uniunii, ceea ce impune desfășurarea investigației de către EPPO sau ar putea fi săvârşită de funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau membri ai instituțiilor Uniunii, chiar dacă prejudiciul este inferior sumei de 10 000 EUR, EPPO își poate exercita competența.
Ministrul Justiţiei a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre extrădarea oamenilor de afaceri Adamescu şi Popoviciu
Vineri, 29 ianuarie 2021, Știri Juridice
Ministrul Justiției, domnul Stelian ION, a avut o întâlnire cu Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, E.S. domnul Andrew NOBLE.
În cadrul întâlnirii, s-a discutat pe marginea relațiilor dintre România și Regatul Unit în domeniul justiției, exprimându-se satisfacția asupra modului în care decurge cooperarea bilaterală, inclusiv cea în materie judiciară.
A fost exprimată, de ambele părți, convingerea că recentul Acord de Comerț și Cooperare încheiat de UE cu Marea Britanie va constitui o bază solidă de continuare a dialogului bilateral în domeniul aplicării legii. Citește mai mult
Tudorel Toader face public un mesaj telefonic din aprilie 2019, în care Marian Oprişan îi reproşa că nu a promovat OUG pentru graţiere şi amnistie şi nici pentru modificarea Codurilor penale
Marți, 26 ianuarie 2021, Știri Juridice
Tudorel Toader pe pagina sa de Facebook: aprilie 2019! mesaj telefonic primit de la Marian Oprișan:
“Domnule ministru, vă rog să nu vă supărați, vreau să știți de la mine. Astăzi avem CEX și voi cere revocarea dvs din funcție. Nu ați promovat OUG pentru grațiere și amnistie, nu ați promovat OUG pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Așa nu mai putem continua”. A procedat întocmai! Citește mai mult
MJ a început interviurile candidaţilor la funcţia de procuror european delegat în România
Marți, 26 ianuarie 2021, Știri Juridice
Începând de luni și până miercuri, au loc interviurile pentru funcția de Procuror European Delegat în România, în cadrul Parchetului European.
Fiecare dintre cei 14 candidați are la dispoziție 45 de minute, iar din Comisia de selecție fac parte:
Stelian Ion – Ministrul Justiției, Preşedintele Comisiei
Bogdan Mateescu – Președintele CSM
Anca Jurma – Procuror DNA
Gheorghe Bocșan – Procuror PICCJ
Această selecție este o premieră în Uniunea Europeană, în urma înființării EPPO, iar interviurile sunt transmise LIVE pe pagina de Facebook a Ministerului Justiției
Discuţii la Ministerul Justiţiei despre recomandările MCV
Marți, 26 ianuarie 2021, Știri Juridice
În continuarea dialogului cu Comisia Europeană (COM) în contextul MCV, la 25 ianuarie 2021, ministrul Justiţiei, Stelian ION, a discutat, la nivel tehnic, cu echipa responsabilă de gestionarea acestui dosar, la nivelul instituţiei europene. Discuțiile s-au concentrat asupra stadiului îndeplinirii de către autoritățile române a recomandărilor formulate în rapoartele MCV.
Ministrul Justiţiei a prezentat obiectivele Ministerului Justiţiei pentru acest an: transmiterea către Guvern, spre adoptare, a proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, până la sfârşitul lunii februarie 2021, finalizarea şi transmiterea, spre adoptare, Guvernului, a celor trei proiecte ale legilor justiţiei, până la finalul lunii aprilie 2021, elaborarea proiectelor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Citește mai mult
Ion Stelian: Nu am o fixație în legătură cu desființarea SIIJ
Sâmbătă, 23 ianuarie 2021, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat că nu are o “fixaţie” în legătură cu desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), adăugând că nu va face un “titlul de glorie” pe această temă.
“Să ştiţi că nu am făcut şi nu voi face un titlu de glorie şi nu am o fixaţie pe această idee. Nu este nici măcar o surpriză (…), încă de la înfiinţarea ei am criticat această înfiinţare. Înfiinţarea ei a avut loc într-o perioadă în care legile justiţiei şi legislaţia penală, de procedură penală erau duse într-o zonă în care ar fi favorizat infracţionalitatea şi presiunea pe justiţie. Spre exemplu, legile justiţiei au fost modificate, nu atât de mult cât s-ar fi vrut, dar au apucat să facă nişte modificări nocive, în opinia mea, şi parţial, pentru că nu s-a reuşit modificarea Codului penal şi de procedură penală”, a declarat ministrul Justiţiei, într-o emisiune la TVR, întrebat despre desfiinţarea SIIJ.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, un memorandum care prevede, printre altele, ca până la finalul lunii februarie să fie adoptat de către Executiv proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
“Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esenţiale pentru statul de drept din România. Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecinţă a eforturilor noastre concretizate. A sosit acum momentul de a repara tot ceea ce s-a stricat în ultimii ani, de a pune Justiţia pe drumul cel bun şi de a consolida statul de drept şi democraţia din România”, spunea Stelian Ion, într-un comunicat al MJ.
Conform MJ, memorandumul are tema ‘Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) – legislaţia în domeniul justiţiei’ şi prevede calendarul pentru adoptarea de către Executiv a proiectelor de interes pentru sistemul judiciar.
Astfel, arăta sursa citată, în document se prevede aprobarea, cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, a proiectului de lege de desfiinţare a SIIJ şi transmiterea acestuia spre adoptare, în procedură de urgenţă, de către Parlament.
Întâlnire bilaterală între Stelian ION, Ministrul Justiției, și Didier Reynders, Comisarul UE pentru Justiție
Vineri, 22 ianuarie 2021, Știri Juridice
Stelian ION, ministrul Justiției, a avut o întâlnire bilaterală, în sistem videoconferință, cu Didier REYNDERS, Comisarul UE pentru Justiție.
Temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare și Verificare, operaționalizarea Parchetului European, transpunerea și implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiției.
Comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autoritățile române în scopul asigurării predictibilității și sustenabilității procesului de reformă a justiției din România. Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei către un dialog constructiv și permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere și implementare a directivelor UE. „Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării și asigurării stabilității reformelor, precum și sprijinul valoros acordat de autoritățile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă.”, a declarat Comisarul REYNDERS.
Ministrul Justiției a subliniat importanța instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept și a exprimat sprijinul deplin acordat de către autoritățile române Comisiei Europene în acest exerciţiu. Oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiției, puse în dezbatere publică în septembrie 2020. Proiectul de lege de desființare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern. Citește mai mult
Guvernul a aprobat Memorandumul pentru finalizarea MCV. Acesta prevede, printre altele, desființarea SIIJ
Joi, 21 ianuarie 2021, Știri Juridice –
Guvernul a aprobat Memorandumul cu tema „Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) – legislația în domeniul justiției”. Documentul prevede calendarul pentru adoptarea de către Executiv a proiectelor de interes pentru sistemul judiciar. Astfel, în document se prevede aprobarea, cu prioritate, în Guvern, până la sfârșitul lunii februarie 2021, a proiectului de lege de desființare a SIIJ şi transmiterea acestuia spre adoptare, în procedură de urgență, de către Parlament. Proiectele legilor justiției vor fi, de asemenea, aprobate de către Guvern până la sfârșitul lunii aprilie 2021 și transmise spre adoptare, în procedură de urgență, de către Parlament. Aceste demersuri sunt necesare pentru îndeplinirea recomandărilor cuprinse în ultimul Raport MCV, publicat de Comisia Europeană la 22 octombrie 2019.
Stelian Ion, Ministrul Justiției, a declarat: „Astăzi, Guvernul a adoptat Memorandumul pentru finalizarea MCV. Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esențiale pentru statul de drept din România. Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecință a eforturilor noastre concretizate. A sosit acum momentul de a repara tot ceea ce s-a stricat în ultimii ani, de a pune Justiția pe drumul cel bun și de a consolida statul de drept și democrația din România.”
Stelian Ion: CSM să aibă un drept de veto față de propunerile pentru șefia marilor parchete
Miercuri, 6 ianuarie 2021, Hotnews
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat la HotNews LIVE că își dorește ca CSM să aibă drept de veto în procedura de numire a procurorilor șefi ai marilor parchete. Astfel, în cazul unui aviz negativ, ministrul Justiției să țină cont de acesta și să reia selecția. „Trebuie o procedură pentru un echilibru. Mă interesează ca CSM să aibă un drept de veto față de propunerile ministrului. (…) Ministrul să facă propunerea, CSM să aibă un aviz obligatoriu de care ministrul să țină cont”, a spus el, precizând că aceasta este o prioritate în modificarea legilor justiției.
Interviul integral
Ministrului Justiției, Stelian Ion, la Digi24: „Vreau ca magistrații să-și dorească să rămână în magistratură”
Marți, 5 ianuarie 2021, Știri Juridice
Stelian Ion:
Îmi doresc ca ca magistraţii să rămână în magistratură, să-şi dorească să rămână în magistratură şi asta va fi preocuparea mea principală pentru că, în momentul în care tu ai condiţii pentru a desfăşura activitatea, şi din punct de vedere logistic, şi din punct de vedere material, nu are de ce să existe dorinţa asta de a pleca grabnic din magistratură la o vârstă la care eşti poate cel mai eficient, ai experienţă.
Magistraţii, în ultima perioadă, au fost supuşi unor presiuni. Am văzut, din exterior; acum sunt într-o nouă poziţie, dar, în anii trecuţi, am văzut că unii dintre cei mai curajoşi magistraţi, unii dintre cei mai oneşti magistraţi, au avut parte de un tratament nu tocmai în regulă şi cred că şi acesta este unul dintre principalele motive. Când faci tot ce poţi pentru a-ţi desfăşura activitatea aşa cum trebuie, pentru a respecta legea şi pentru a-i duce în fața organelor judiciare – mă refer, în principal, la procurori, şi după aceea când dai nişte soluţii în conformitate cu propria conştiinţă şi cu legea, dacă ceea ce ţi se oferă în schimb este un val de zeci de plângeri, de sesizări şi de cercetări judiciare, tot felul de dosare mai mult sau mai degrabă mai puţin întemeiate, da, în momentul acela te întrebi care mai este rostul tău şi de ce ai vrea să mai continui dacă ai parte de un asemenea tratament. Eu am o solicitare către magistraţi, aceea de a rămâne în profesie, de a nu uita pentru ce şi-au dorit să devină magistraţi – pentru că pentru fiecare a fost un început şi au pornit în această profesie mulţi dintre ei, majoritatea, cred eu, cu gândul şi cu speranţe foarte mari că vor face justiţie şi lucrul acesta îl pot face. Dar nu pot face dacă pleacă acum din profesie, într-o conjunctură poate nefavorabilă în ultima perioadă.
Cu siguranţă, ideea de a ţine oamenii cu forţa printr-o simplă modificare legislativă nu este eficientă şi nu va avea rezultatul scontat. Noi putem modifica legea, o putem face rapid în sensul măririi vârstei de pensionare, dar dacă oamenii stau cu forţa şi nu îşi fac profesia cu drag şi cu acea dorinţă de dreptate, nu vom da randament. Trebuie să le asigurăm condiţii materiale, trebuie să nu mai stea câte zece într-un birou sau poate chiar mai mulţi – sunt unii magistraţi care stau mai mulţi în birou – şi să nu existe o presiune din partea politicului asupra lor.
Despre proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție
Desfiinţarea Secţiei speciale cu siguranţă nu este o decizie menită să creeze un soi de impunitate pentru magistraţi. Dimpotrivă, cei care greşesc în orice domeniu şi în acesta al magistraturii trebuie să răspundă în faţa legii, dar Secţia specială nu a fost eficientă şi nu a făcut mai nimic în acest sens. Din 2018 şi până acum a emis un număr de 6 rechizitorii, foarte puţin dacă stăm să facem o analiză şi ideea este tocmai aceea de a exista o răspundere reală a magistraţilor şi, mai mult decât atât, de a nu exista un mecanism de presiune asupra magistraţilor oneşti care îşi fac treaba şi care nu au greşit cu nimic. Deci va fi o o chestiune foarte rapidă legată de această desfiinţare a Secţiei speciale. Citește mai mult
AMR si AJADO – Guvernul a sfidat votul a peste 6,4 milioane de cetateni prin adoptarea unei OUG in domeniul organizarii judiciare
31 decembrie 2020, Știri Juridice
Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) evidentiaza faptul ca, prin adoptarea unei ordonante de urgenta in domeniul organizarii judiciare, Guvernul a sfidat votul a peste 6,4 milioane de cetateni si Constitutia Romaniei.
AMR si AJADO atrag public atentia ca prin adoptarea, in data de 30 decembrie 2020, a unei ordonante de urgenta de modificare a unei dispozitii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Guvernul a incalcat vointa suverana a poporului, exprimata prin referendum, principiul constitutional al echilibrului intre puteri si principiul cooperarii loiale intre acestea.
Adoptarea unei ordonante de urgenta pe chestiuni ce tin de organizarea judiciara, in cazul de fata prorogararea intrarii in vigoare a unor prevederi legale privind compunerea completelor de judecata in apel, desconsidera votul a peste 6,4 milioane de cetateni si Constitutia Romaniei.
Reamintim ca, in anul 2019, cu ocazia alegerilor europarlamentare a avut loc si un “referendum pe justitie”, iar una dintre intrebari a fost: “Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor și al organizarii judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?“. Referendumul a fost adoptat, peste 6,4 milioane de cetateni votand “DA”.
Potrivit art. 2 din Constitutie, “(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum şi prin referendum.
(2) Niciun grup şi nicio persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.“
In explicitarea rolului referedumului, CCR a statuat, prin Decizia 686/2012, ca “reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1, 2 si 61“.
Or, adoptarea unei ordonante de urgenta cu privire la organizarea judiciara, cum a facut Guvernul Romaniei in data de 30 decembrie 2020, incalca flagrant vointa poporului suveran, ignora deciziile Curtii Constitutionale si, daca ordonanta adoptata in data de 30 decembrie va fi declarata neconstitutionala, cum este previzibil, va pericilita grav securitatea juridica prin anularea unor hotarari judecatoresti definitive pentru ca au fost pronuntate de completuri de judecata nelegal constituite.
In fapt, prin ordonata de urgenta s-a amanat compunerea completurilor de judecata de apel din 3 judecatori, prevazuta prin Legea 207/2018, cum este la Inalta Curte de Casatie si Justitie, si mentinerea compunerii completurilor la formula prezenta, aceea cu 2 judecatori. Citește mai mult
Stelian Ion, ministrul Justiției: Vom trimite proiectul de desființare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie către CSM
Vineri, 31 decembrie 2020, Știri Juridice
Principalele declarații ale ministrului Justiției, Stelian Ion, din cadrul conferinței de presă din data de 31.12.2020
Am adoptat în guvern o ordonanţă care se referă la buna funcţionare a instanţelor de judecată. A fost o ordonanţă pe chestiuni tehnice, care ţin de administrarea justiţiei. Pentru că am primit solicitări exprese din partea Consiliului Superior al Magistraturii, foarte bine argumentate, în urma unei evaluări proprii a situaţiei instanţelor judecătoreşti din care a rezultat volumul mare de încărcare a acestor instanţe, totul a condus la concluzia că cea mai bună soluţie este aceea de a interveni urgent în reglementarea acestei situaţii.
Vom trimite proiectul de desființare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie către CSM. Din proiectul iniţial de lege, am păstrat doar partea referitoare la desfiinţarea SIIJ și am eliminat aşa zisele superimunităţi ale judecătorilor şi procurorilor pe care nici aceştia nu le ceruseră. Voi discuta cu omologul meu italian despre posibila extrădare a unor condamnați români care au primit decizii favorabile în instanțele italiene. Citește mai mult
Proiectul de Ordonanță de urgență privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel
Joi, 30 decembrie 2020, Știri Juridice
În urma solicitărilor primite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Ministerului Justiției, Guvernul României a aprobat în ședința de miercuri, 30 decembrie 2020, Proiectul de Ordonanță de urgență privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel.
Proiectul prevede că judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2023. În procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
De asemenea, în cauzele penale, noile dispoziții privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2023. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv se judecă în complet format din 2 judecători.Textul ordonanței de urgență poate fi consultat aici
Raportul Ministrului Justiției (4 noiembrie 2019 - 23 decembrie 2020)
Vineri, 24 decembrie 2020, Știri Juridice
Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiției:
Ministerul Justiției și-a atins toate obiectivele posibile în anul 2020, în condițiile dificile ale unui guvern care a fost forțat să lucreze fără majoritate parlamentară în condiții de criză sanitară globală.
Acest bilanț stă mărturie prin înregistrarea concretă a tuturor obiectivelor realizate.
Cheia acestui rezultat și meritul incontestabil sunt ale unui aparat de profesioniști de excepție care lucrează în Ministerul Justiției, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, funcționari publici cu statut special, referenți de specialitate, alte categorii de funcționari publici, polițiști de penitenciare, personal contractual etc.
Le mulțumesc tuturor! Raportul Ministrului Justiției 4 noiembrie 2019-23 decembrie 2020
Capitolul Justiție în programul de guvernare al Cabinetului Cîțu: revizuirea Constituției, modificarea legilor justiției, desființarea Secției Speciale, DNA-ul pădurilor, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților
Miercuri, 23 decembrie 2020, G4 Media
Programul de guvernare al Guvernului Cîțu conține la capitolul justiție, un domeniu care va fi condus de deputatul USR Plus Stelian Ion, o serie de priorități printre care se numără revizuirea Constituției, în sensul implementării inițiativei ”Fără penali în funcții publice” și a referendumului din 2019; anularea modificărilor nocive aduse de PSD, ALDE și UDMR legilor justiției în perioada Dragnea; desființarea Secției speciale de investigare a magistraților și înființarea unei structuri de parchet care să investigheze exclusiv infracțiunile contra mediului. Citește mai mult
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale Împotriva Criminalității Organizate 2021-2024
Marți, 22 decembrie 2020, Știri Juridice
În perioada martie-august a.c., la inițiativa și coordonarea Ministerului Justiției, au avut loc consultări interinstituționale în vederea înființării unui grup de lucru ce a inclus următoarele instituții: Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE). Pentru definitivarea abordării strategice au mai fost consultate Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).
„Timp de aproape 4 luni, între august și noiembrie 2020, am lucrat pentru a radiografia cât mai onest situația în care ne aflăm, capacitatea națională de răspuns la provocările pe care le ridică criminalitatea organizată, contextul internațional în care sunt plasate fluxurile infracționale transfrontaliere. În acest timp, am beneficiat și de expertiza specialiștilor FBI, cu ajutorul Ambasadei SUA la București și al Departamentului de Stat pentru Justiție”.
Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate 2021-2024 este structurată pe cinci direcții de acțiune: (a) creșterea capacității de prevenire a fenomenului și a rezilienței în fața acestuia; (b) dezvoltarea capacității instituționale de a lupta împotriva criminalității organizate; (c) consolidarea intervenției împotriva formelor de manifestare a criminalității organizate; (d) limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare; (e) consolidarea cooperării naționale și internaționale. Din punct de vedere al rezultatelor, la finalul perioadei de implementare a strategiei, instituțiile responsabile vor fi în măsură să arate că și-au consolidat capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului în regim integrat. Textul integral al strategiei.
Ministerul Justiției propune Guvernului atacarea la CCR a modificării Legii 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
Joi, 17 decembrie 2020, Știri Juridice
Proiectul de lege a fost votat de Camera Deputaților la data de 15.12.2020 și prevede posibilitatea înlocuirii pedepsei cu închisoarea pentru cei inculpați pentru evaziune fiscală dacă prejudiciul este până la 100.000 de euro și dacă îl achită integral:
– art. 10, alin. (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă.
– În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;
– Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) și (1 prim).
Proiectul modificării Legii 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (Pl-x 354/2018) a fost avizat negativ de Guvernul României și a mai fost atacat la CCR, Curtea acceptând obiecțiunile de neconstituționalitate și declarând proiectul neconstituțional în ansamblul său.
Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției: „În 2020, instituțiile de aplicare a legii din România au ripostat energic în lupta cu crima organizată și traficul de persoane
Marți, 15 decembrie 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut astăzi 14 decembrie 2020, o întâlnire de lucru, în sistem de videoconferință, cu John Richmond, directorul Oficiului Departamentului de Stat privind Monitorizarea și Combaterea Traficului de Persoane, cu directoarea adjunctă a Oficiului, Catherine Kay și ambasadorul Statelor Unite la București, ES Adrian Zuckerman. La întâlnire, au mai participat și Gabriela Scutea, procurorul general al României, procurorul șef DIICOT, Oana Pîțu, secretarul de stat al MAI, Bogdan Despescu, Dănuț Neculăescu, secretar de stat MAE, Mădălina Turza, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Tema întâlnirii a fost legată de eforturile României privind combaterea traficului de persoane și pregătirea noului raport al Departamentului de Stat TIP 2021-Trafficking in Persons Report.
În cadrul întâlnirii, ministrul Justiției a prezentat eforturile desfășurate pe parcursul anului 2020, atât de Ministerul Justiției, cât și de alte instituții de aplicare a legii, procurori, polițiști etc., în combaterea crimei organizate și a traficului de persoane.
De asemenea, ministrul Justiției a subliniat faptul că elementul cheie în combaterea crimei organizate și a traficului de persoane este coordonarea și integrarea eforturilor tuturor instituțiilor de aplicare a legii.
În consecință, în cursul anului 2020, Ministerul Justiției a luat inițiativa formării unui grup de lucru (task-force) între mai multe instituții cu responsabilități în aplicarea și apărarea legii și a Constituției, pentru a elabora o strategie și un plan de acțiune împotriva criminalității organizate și a traficului de persoane: Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, DIICOT, SRI, SIE, în limita atribuțiilor legale și constituționale ale fiecărei instituții.
Acest grup de lucru a elaborat o Strategie națională care va fi pusă în curând în dezbatere publică.
Operațiunile desfășurate de procurori și polițiști, în ultima perioadă, sunt doar un exemplu concret al abordării de tip integrat și zero toleranță a fenomenului de către statul român.
Ministrul Justiției a menționat cooperarea și suportul primit din partea Ambasadei SUA, Departamentul de Stat al SUA, Departamentul pentru Justiție al SUA, FBI în această direcție de abordare strategică. Citește mai mult
Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției: În România, un întreg sistem s-a pus în mişcare pentru a riposta contra crimei organizate și traficului de persoane
Vineri, 11 decembrie 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat joi, 10 decembrie a.c., la evenimentul de semnare a acordurilor de cooperare dintre Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP) şi Biserica Ortodoxă Română, respectiv Primăria Municipiului Bucureşti, pentru combaterea şi prevenirea traficului de persoane şi protecţia victimelor.
La evenimentul organizat de Ambasada Statelor Unite ale Americii în România cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului -„Human Trafficking: New Path of Cooperation and Achievement”- au mai participat premierul interimar Nicolae Ciucă, fostul premier Ludovic Orban, ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, primarul Capitalei, Nicuşor Dan, şi Preasfinţitul Episcop Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanu.
Cătălin Predoiu: Doamnelor și domnilor, sunt foarte onorat să fiu prezent astăzi la acest eveniment important.
Mulțumesc organizatorilor pentru invitarea Ministerului Justiției, o instituție cheie în ansamblul instituțiilor statului cu competențe în respectarea legii și protecția drepturilor cetățenilor.
Salut călduros și cu mult respect semnarea acordului de cooperare între Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Biserica Ortodoxă Română și Primăria Municipiului București, pentru protejarea victimelor traficului de persoane.
Crima organizată, corupția și traficul de persoane sunt trei dintre multele capete ale hidrei cu care oamenii legii, cetățenii și Biserica luptă zilnic, răul în forma infracționalității de toate felurile. În fața acestor rele, se cer, dincolo de vorbe, fapte.
Iar acordul semnat astăzi între BOR, ANITP și Primăria Capitalei este o astfel de faptă, care va organiza o pleiadă de alte fapte bune, prin care cei care au fost victime ale traficului de persoane vor primi ajutor, alinare fizică și sufletească, o nouă șansă de a trăi normal.
După cum se spune în Epistola Apostolului Pavel către romani: „Urâți răul, alipiți-vă de bine!” și, de asemenea, „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul prin bine”. Citește mai mult
Cătălin Predoiu: Sunt mulțumit că în acest an am reuşit să alocăm pentru investiţii absolut toate sumele necesare
Luni, 30 noiembrie 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la emisiunea „Legile Puterii” de la Realitatea Plus
Realizator: Domnule ministru, aţi avut un an foarte greu.
Cătălin Predoiu: Toată lumea a avut.
Realizator: În acest context, în care a venit această pandemie peste noi (…), vreau să vă întreb care este cea mai mare realizare a dumneavoastră ca ministru al Justiţiei în acest an şi apoi care credeţi că este cel mai mare eşec?
Cătălin Predoiu: N-aş face o ierarhie, dar în orice caz sunt câteva repere pe care aş ţine să le punctez. Tentaţia ar fi să spun că elaborarea proiectelor de lege privind justiţia în general, legile justiţiei, cum sunt denumite în limbaj comun. (…) E un proiect, e pus în dezbatere publică. Mi-am propus să-l aduc şi să-l vedeţi, apropo de faptul că mulţi spun: „Ce a făcut Ministerul Justiţiei?”. Aş putea să umplu această masă cu un metru cub de documente. Sunt proiecte tehnice la care au lucrat zeci de specialişti.
Realizator: Ca să le răspundeţi tuturor criticilor, nu?
Cătălin Predoiu: Ca să vadă mai uşor. Ştiţi, când spui o lege… e o lege. Acolo sunt câteva articole. Nu e chiar aşa. Sunt oameni cu înaltă calificare profesională care au stat zi şi uneori noaptea, luni de zile, în acest context dificil, să aştearnă un proiect care e o bază de discuţie. Este un efort generos. Nu este un proiect care este pretins finit, pretins infailibil, fără nicio lacună, dar nu acesta este scopul, să arătăm noi neapărat ce am lucrat. Se va vedea ce am lucrat. Pe ce am lucrat noi se va interveni la anul în Parlament. Altfel, dacă tot ce am lucrat noi astăzi am pune la tocătorul de hârtie, de la anul ar trebui să fie luat de la capăt. Însă din punctul meu de vedere, poate cel mai important lucru, la care eu ţin foarte mult, este că am reuşit printr-o acţiune de cooperare cu mai multe instituţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, DIICOT, serviciile de informaţii. Citiți restul interviului
Ministrul Predoiu, despre legile justiţiei: Cât este de logic să reproşezi MJ că nu transformă proiectele în legi?
Vineri, 27 noiembrie 2020, Agerpres
Ministerul Justiţiei şi-a făcut datoria şi a elaborat proiectele de modificare a legilor justiţiei, dar nu avea posibilitatea să le treacă prin Parlament în lipsa unei majorităţi, a afirmat, joi seara, ministru Cătălin Predoiu.
“Cât de corect este şi cât de logic până la urmă să reproşezi Ministerului Justiţiei că nu pocneşte din deget şi nu se transformă proiectele în legi? Ministerul Justiţiei are obligaţia să elaboreze proiectele. A făcut acest lucru, şi-a îndeplinit această obligaţie”, a declarat ministrul Justiţiei, într-un interviu la postul Realitatea Plus cu privire la bilanţul mandatului său la minister.
Întrebat care ar fi cel mai mare eşec al său ca ministru în acest an de mandat, Predoiu a răspuns că îşi reproşează că nu a reuşit să explice suficient de bine în ce constă procesul de elaborare şi adoptare a unor astfel de acte normative.
“Cred că nu am reuşit să comunic foarte bine această etapizare a acestui plan, faptul că nu se poate realiza totul dintr-o dată. Nu am reuşit să comunic foarte bine faptul că avem o majoritate PSD în Parlament. care este aceeaşi care a blocat legile justiţiei şi că nu putem trece de ea. Nu am reuşit să comunicăm bine că nu putem să mergem cu legile justiţiei imediat ce le-am elaborat, pentru că (…) e nevoie de o dezbatere mai largă. (…) Ne-o cere şi Raportul de ţară, să avem o dezbatere solidă, robustă, ca să trimitem un proiect cu cât mai puţine greşeli. (…) Al doilea motiv pentru care nu putem să-l trimitem, nu putem să-l transformăm din proiect în lege peste noapte este pentru că nu dispunem de această majoritate. Acolo sunt în continuare oamenii care au destructurat legile justiţiei în 2017-2018”, a afirmat Cătălin Predoiu.
Ministrul Justiţiei anunţa, pe 30 septembrie, punerea în dezbatere publică, până pe data de 31 martie 2021, a propunerilor de modificare a legilor justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Citește mai mult
Calendarul dezbaterii publice a Proiectului de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară
Miercuri, 25 noiembrie 2020, Știri Juridice
Dezbaterea publică ce vizează Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice va fi organizată de Ministerul Justiției în următoarele modalități:
1. Consultare scrisă;
2. Întâlniri de lucru/dezbateri.
1. În cadrul consultărilor scrise, Ministerul Justiției va analiza toate propunerile, sugestiile, observațiile, contribuțiile care îi vor fi transmise cu privire la textul proiectului, fie prin poștă, fie în format electronic la adresa de email indicată pe siteul ministerului, respectiv [email protected].
2. Întâlnirile de lucru/dezbaterile vor fi organizate fie cu prezență fizică, fie în format de videoconferințe, de la caz la caz, în funcție de contextul epidemiologic, numărul de participanți înregistrați și posibilitatea organizării întâlnirilor de lucru/dezbaterilor cu respectarea regulilor de prudență și protecție epidemiologică. Citește mai mult
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: „Avertizez pe toți cei care au intenția de a săvârși infracțiuni: statul va da o ripostă fermă tuturor infractorilor”
Joi, 12 noiembrie 2020, Știri Juridice
Ministerul Justiției salută operațiunile desfășurate astăzi de Parchetul de pe lângă ÎCCJ prin DIICOT, de combatere a crimei organizate și felicită procurorii DIICOT care au gândit, pregătit și desfășurat această operațiune.
Combaterea crimei organizate, a corupției, a traficului de persoane, a traficului de minori, infracțiunile la adresa integrității fizice și sexuale, a tuturor formelor de infracționalitate, reprezintă o comandă și urgență socială importantă în cel mai înalt grad pentru cei care sunt chemați să protejeze cetățenii prin aplicarea politicii penale a statului.
Ceea ce a început, va continua. Avertizez pe toți cei care au intenția de a săvârși infracțiuni: statul va da o ripostă fermă tuturor infractorilor.
Către cei care se ascund de aplicarea legii române: mai devreme sau mai târziu, legea română vi se va aplica. Cer procurorilor să își continue acțiunea lor de protejare a cetățenilor față de infractori. Citește mai mult
Predoiu vrea să doteze ANABI „cu colți” ca să „sfâșie din averile dosite de infractori”
Miercuri, 11 noiembrie 2020, Agerpres
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat marţi lansarea în dezbatere publică a unei strategii de dezvoltare şi modernizare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), susţinând că această instituţie trebuie să aibă “colţi” pentru “a sfâşia din averile dosite de infractori”, în special în jurisdicţiile offshore din străinătate.
“Dacă totul merge bine, până în februarie-martie ANABI se va transforma, dintr-o agenţie care este în prezent doar de inventariere şi de sprijin, într-o agenţie preponderent de valorificare a activelor provenite din infracţiuni. Pasul următor este acela de a transforma ANABI într-o agenţie de identificare şi de căutare a activelor din jurisdicţiile offshore. Aş putea spune, printr-o expresie plastică, încercăm să punem colţi ANABI, pentru că ea să sfâşie din averile dosite de infractori, în special în jurisdicţiile offshore din străinătate”, a declarat Predoiu, într-o conferinţă de presă.
Ministrul Justiţiei a precizat că a trimis două scrisori omologilor săi din Statele Unite şi Olanda, prin care propune ca ANABI să fie conectată mai strâns la agenţiile de profil din străinătate, susţinând că de la aceste două scrisori vor porni foarte multe operaţiuni privind recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni în jurisdicţiile offshore.
De asemenea, Predoiu a spus că strategia de dezvoltare a ANABI prevede crearea unor echipe mixte de investigaţii interne şi externe. Un alt punct al strategiei se referă la conectarea ANABI la baze de date, cum ar fi cea a Administraţiei Fiscale.
Scurt bilanț al principalelor măsuri întreprinse de Ministerul Justiției în intervalul noiembrie 2019 - noiembrie 2020
Luni, 9 noiembrie 2020, Știri Juridice
Odată cu preluarea mandatului de ministru al Justiției de către Cătălin Predoiu, în data de 4 noiembrie 2019, Ministerul Justiției a avut ca priorități:
I. Realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare
1. Măsuri pentru ameliorarea legislaţiei primare în domeniul legilor de organizare a sistemului judiciar şi a codurilor
2. Măsuri privind admiterea în magistratură (organizarea în bune condiții a concursului)
3. Demararea/continuarea unor măsuri de reformă structurală în domeniu
4. Investiţii în infrastructura din sistemul judiciar
5. Alte măsuri specifice domeniului finalizate sau demarate în ultimul an
6. Dialogul și cooperarea onestă cu Comisia Europeană, statele membre ale UE și statele membre ale NATO; reluarea relației cu Comisia Europeană în cadrul MCV și consolidarea încrederii reciproce cu obiectivul comun al ridicării acestui mecanism la o dată previzibilă
II. Urgențe aflate pe agenda MJ la preluarea mandatului
1. Evitarea condamnării României la Comitetul Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului
2. Ocuparea posturilor vacante de procurori de rang înalt
3. Prorogarea termenelor pentru pensionarea magistraților
Ministerul Justiţiei a trimis în Republica Moldova o cerere de extrădare a fostului deputat Cristian Rizea
Joi, 5 noiembrie 2020, Știri Juridice
Referitor la procedura de extrădare a cetățeanului român Cristian Rizea, Ministerul Justiției comunică următoarele:
La data de 25.04.2019, Ministerul Justiției din România a formulat cererea de extrădare din Republica Moldova a numitului Cristian Rizea, cetățean român, în vederea executării în România a unei pedepse de 4 ani și 8 luni, aplicată prin sentința penală nr.680/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, definitivă prin decizia penală nr. 62/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători. Această cerere a fost trimisă, la data de 03.05.2019, Ministerului Justiției al Republicii Moldova.
La data de 07.06.2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a transmis Ministerului Justiției din România, o adresă, prin care a informat că nu poate fi inițiată procedura de extrădare, întrucât persoana solicitată este (și) cetățean al Republicii Moldova.
Astăzi, 04.11.2020, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a transmis o scrisoare Ministerului Justiției din România, prin care informează că, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1823 – VIII din 02.11.2020 publicat în Monitorul Oficial nr.285 din 03.11.2020, i-a fost retrasă cetățenia moldoveană susnumitului Cristian Rizea. Citește mai mult
Mesajul Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia Zilei europene a justiției civile
Luni, 26 octombrie 2020, Știri Juridice
Marcată, anual, Ziua europeană a justiției civile, sărbătorită pe 25 octombrie, reprezintă o oportunitate pentru sistemele judiciare de a-şi face cunoscută activitatea și prioritățile.
Cu această ocazie, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat:
„E o bună ocazie să reafirmăm imperativul refacerii legilor justiției, a codurilor penale și a infrastructurii logistice a justiției, alături de acoperirea posturilor vacante din magistratură și personalul de specialitate.
Fără investiții permanente în sistemul judiciar, nu se pot obține rezultate, așa cum fără investiții în economie, nu se poate obține creștere economică.
În următorii ani, alături de prioritatea combaterii corupției, problemă încă nerezolvată, se profilează cu prioritate combaterea crimei organizate și a traficului de persoane, inclusiv de minori, prin anchete solide și sentințe severe în toate dosarele în care există probe.
Crima organizată și traficul de persoane sunt incompatibile cu statutul României de țară membră a UE și NATO. Mulțumesc tuturor celor care slujesc justiția. Citește mai mult
Cătălin Predoiu: Sunt de acord cu Prim-Ministrul când spune că se impune o reformă a CCR. Și nu numai
Luni, 19 octombrie 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu se declară de acord cu prim-ministrul Ludovic Orban în ceea ce priveşte necesitatea unei reforme a Curţii Constituţionale, argumentând că uneori, jurisprudenţa CCR a trecut din sfera controlului constituţionalităţii legilor şi cea a contenciosului constituţional, în sfera contenciosului administrativ rezervat instanţelor de judecată.
Cătălin Predoiu:
Uneori, jurisprudența recentă a CCR îi ultra-activează competențele. În optica mea, potrivit Constituției, CCR trebuie să se oprească în marginea controlului constituționalității actelor normative cu rang de lege și a conflictului constituțional. Uneori, jurisprudența CCR a trecut din sfera controlului constituționalității legilor și cea a contenciosului constituțional, în sfera contenciosului administrativ rezervat instanțelor de judecată și chiar a mers până la a sugera și chiar impune Parlamentului legiferarea într-un sens sau altul, substituindu-se practic punctual acestuia. O astfel de “conduită” jurisprudențială împinge CCR în jocul politic sau, cel puțin, tinde, chiar și fără intenție, la influențarea jocului politic și nu este în regulă. Citește mai mult
Proiectul Ministerului Justiției de modificare și completare a Legii privind cooperarea judiciară internațională în materie penală a fost adoptat de Senat
Joi, 15 octombrie 2020, Știri Juridice
Proiectul de modificare și completare a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, inițiat de către Ministerul Justiției, a fost adoptat de Senatul României, în ședința din 14 octombrie 2020. Proiectul de lege optimizează reglementări anterioare în materia cooperării judiciare internaționale, ca urmare a unor aspecte constatate în practică, fie direct de către Ministerul Justiției, fie ca urmare a discuțiilor cu practicienii (judecători, procurori, autorități polițienești), în principal prin:
Simplificarea și eficientizarea procedurii prin care se solicită unui stat străin recunoașterea unei hotărâri judecătorești române, inclusiv în vederea transferării cetățenilor străini aflați în executarea unor pedepse în România. Adoptarea unor norme prin care se facilitează măsurile pentru transferarea temporară a unor persoane deținute în alte state, pentru îndeplinirea de organele judiciare române a unor măsuri de anchetă (de ex. pentru a fi audiate). Măsura este benefică pentru mai buna desfășurare a proceselor penale cu elemente de extraneitate, prin faptul că este facilitată prezența persoanei și este ocrotit dreptul la apărare. Citește mai mult
Precizări ale Ministerului Justiției cu privire la extrădarea lui Radu Mazăre din Republica Madagascar în România
Marți, 13 octombrie 2020, Știri Juridice
În contextul informațiilor apărute în mass-media cu privire la extrădarea lui Radu Mazăre din Republica Madagascar în România, Ministerul Justiției face următoarele precizări:
1. Ca urmare a informării primite din partea Centrului de Cooperare Polițienească Internațională privind localizarea d-lui Mazăre pe teritoriul Republicii Madagascar, Ministerul Justiției a întocmit la data 10 mai 2019 cererea de extrădare adresată Ministerului Justiției al Republicii Madagascar, întemeiată pe dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva Criminalității Transnaționale Organizate (adoptată la New York, 15 noiembrie 2000) și ale Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (adoptată la New York la 31 octombrie 2003).
2. Cererea de extrădare și documentele au fost transmise cu maximă celeritate, pe cale diplomatică, la data 11 mai 2019.
3. Informarea de aprobare a extrădării a fost transmisă prin canale polițienești (Centrul de Cooperare Polițienească Internațională), statul solicitat cerând imperativ ca autoritățile române să preia persoana extrădată până la data stabilită de către acesta. Totodată, ne-au fost furnizate o serie de documente, printre care și cel intitulat „ordre d’extraction” (ordinul de scoatere din penitenciar), ordin care poate fi emis doar după ce extrădarea este acordată, iar persoana poate fi preluată din penitenciar (potrivit legii de cooperare judiciară a Republicii Madagascar).
4. Potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, preluarea persoanei extrădate este de competența Ministerului Afacerilor Interne – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.
5. În orice formă de cooperare judiciară internațională, soluționarea cererii are loc potrivit legii statului solicitat, în condițiile și termenele stabilite de acesta.
6. Ministerul Justiției român nu are nicio competență, dată de vreo normă internă sau internațională, să intervină sau să verifice modalitatea în care un stat solicitat execută orice fel de cerere de cooperare judiciară. Extrădarea este un act suveran al statului solicitat, orice imixtiune fiind, dincolo de o încălcare gravă a normelor diplomatice, o încălcare a suveranității altui stat și a principiilor de drept internațional. Prin urmare, nu ar fi putut fi verificată sub nicio formă de către statul român modalitatea de soluționare a cererii de extrădare. Citește mai mult
Predoiu: Am informat partenerii noștri externi despre punerea în dezbatere a proiectelor de modificare a legilor justiției
Joi, 8 octombrie 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat miercuri că a informat partenerii externi ai României în legătură cu punerea în dezbatere a proiectelor de modificare a legilor justiţiei.
De asemenea, Predoiu a anunţat că la Ministerul Justiţiei au început să vină propuneri cu privire la aceste legi, prima fiind din partea unui vicepreşedinte de instanţă.
“Mă bucură faptul că am început să primim contribuţii şi propuneri la proiectele legilor justiţiei, prima a fost transmisă de un vicepreşedinte de instanţă, căruia îi mulţumesc. Am informat, de asemenea, formal şi oficial, partenerii noştri externi despre punerea în dezbatere a acestor legi. Rămân deschis pentru cooperare cu oricine doreşte să muncească raţional asupra acestor proiecte. Mulţumesc încă o dată echipei ministerului”, a scris Predoiu, într-un mesaj pe Facebook.
Săptămâna trecută, MJ a pus în dezbatere publică, până pe data de 31 martie 2021, proiectele de modificare a legilor justiţiei, privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Printre modificările propuse se numără: desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, eliminarea restricţiilor în ceea ce priveşte libertatea de exprimare a magistraţilor, micşorarea pragului de vechime impus procurorilor în funcţii de conducere de rang înalt, revenirea la normele care consacrau accesul în funcţia de judecător la Înalta Curte prin concurs, creşterea duratei mandatelor funcţiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani.
De asemenea, MJ propune limitarea posibilităţii infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate; reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători şi procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleşi de toţi judecătorii, respectiv de toţi procurorii, la nivel naţional; revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspecţiei Judiciare; desfăşurarea activităţii CSM în două sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare, iar în perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmând să îşi desfăşoare activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui. Citește mai mult
Ministerul Justiției pune în dezbatere publică proiectele legilor justiției, privind statutul magistraților, organizarea judiciară și CSM
Joi, 1 octombrie 2020, Știri Juridice
Discursul Ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de prezentare a Legilor Justiţiei
Bună seara,
Vă mulțumesc pentru prezență.
În această seară Ministerul Justiției pune în dezbatere publică proiectele legilor justiției, privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectele se vor încărca pe siteul ministerului după această conferință. În această conferință voi explica de ce am redactat aceste proiecte, care sunt principiile care au stat la baza demersului nostru, care sunt principalele intervenții propuse și ce se întâmplă mai departe cu ele.
Ce ne propunem prin proiecte?
Prin lansarea acestor proiecte, dorim să invităm întreaga magistratură română să se aplece din nou asupra bazelor organizării propriei profesii.
Dorim să invităm la o largă și temeinică dezbatere publică asupra așezărilor legislative care vor sta la baza propriului statut, a organizării judiciare și a organizării CSM, instituția supremă de autoguvernare a Justiției și garantul independenței sale.
Chem magistratura română pe un șantier al construcției și reconstrucției, al ieșirii din blocaje, din suficiență, rutină și ineficiență, acolo unde ele se întâlnesc.
Am discutat cu mulți magistrați nemulțumiți de propriile legi după modificările din 2017, 2018, primesc săptămânal memorii care strigă după dreptate, grefierii și profesiile juridice transmit de asemenea aceleași semnale care toate se traduc într-un singur mesaj puternic: cumva, trebuie să ne regăsim un drum mai limpede, în multe locuri, trebuie să o luăm de la capăt.
Noi, la Ministerul Justiției, nu pretindem că deținem adevăruri absolute și soluții panaceu.
Noi propunem însă o viziune prin aceste legi și invităm la o dezbatere serioasă, metodică, calmă, atât cât e cazul de îndelungată, până vom ajunge la un acord asupra tuturor problemelor esențiale. Citește mai mult
Ministerul Justiției și Ambasada SUA în România, webinar despre modalitățile de urmărire și recuperare a produsului infracțiunilor
Marți, 29 septembrie 2020, Știri Juridice
Cu mai puțin de un an în urmă, Ministrul Predoiu și Excelența Sa Ambasadorul Zuckerman, au pus pe agenda instituțională dezvoltarea unui parteneriat solid în combaterea infracțiunilor grave și privarea criminalilor de câștigurile lor ilicite.
A urmat o activitate intensă în care au fost implicate cele mai bune resurse și expertize pentru a contracara acest fenomen printr-o acțiune coordonată.
Cu această ocazie, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a lansat o nouă propunere de politică publică privind urmărirea şi recuperarea efectivă a produsului infracţiunii prin măsuri de consolidare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI):
„Aș dori să exprim angajamentul Ministerului Justiției de a consolida performanța generală a sistemului național de recuperare a activelor provenite din infracțiuni. O echipă de experți lucrează sub coordonarea mea directă în elaborarea unui set de măsuri care vor consolida ANABI și care vor oferi instrumente utile poliției și procurorilor pentru a combate mai bine infracțiunile și pentru a recupera câștigurile ilicite ale infractorilor.
În acest sens, avem în vedere măsuri atât de natură legislativă, cât și administrativă. Ne vom actualiza legile astfel încât ANABI să fie mai prezentă, mai implicată, în cazuri internaționale majore. De asemenea, procurorilor și poliției li se vor acorda mai mult acces la informațiile financiare în cadrul punerii în aplicare a directivelor UE recente în legislația națională. Lucrăm la acest lucru cu partenerii noștri euro-atlantici pentru a stopa crima organizată și corupția.”
La webinar-ul cu tema „COVID-19 Frauds and How to Follow the Money to Investigate and Prosecute Transnational Organized Crime/Fraude legate de pandemia COVID-19 și modalități de urmărire a traseului banilor în investigarea și urmărirea penală a criminalității organizate transfrontaliere”, organizat de ICHIP (International Computer Hacking and Intellectual Property) și ANABI, au participat peste 300 de experți din cadrul Ministerului Justiției, Ministerului Public (DNA, DIICOT și PICCJ), Ministerului Afacerilor Interne, CSM, Ministerului Finanțelor Publice, ANAF, precum și experți din cadrul Department of Justice, FBI și Homeland Security.
Ministerul Justiției: Masterplanul Cartierului pentru Justiție a fost finalizat
Luni, 28 septembrie 2020, Știri Juridice
Conceptul general urbanistic-arhitectural (Masterplan), care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliar, a fost realizat de firma Gensler – companie globală de design și arhitectură de talie internațională și nr. 1 mondial al anului 2019 – în colaborare cu experți din cadrul Băncii Mondiale și Ministerul Justiției.
Totodată, Ministerul Justiției a lansat și procedura de licitație pentru realizarea Planului Urbanistic de Detaliu și a proiectării detaliate a „Cartierului pentru Justiție”.
Elemente de context
„Cartierul pentru Justiție“ reprezintă un obiectiv major de investiții, care va crea condițiile optime pentru accesul cetățenilor la actul de justiție.
Localizat în vecinătatea Bibliotecii Naționale a României (bd. Mircea Vodă), acesta va grupa spațiile destinate instanțelor de judecată, cât și a parchetelor de pe lângă acestea cu sediul în București (săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători și procurori, grefieri, personal contractual și auxiliar, spații tehnice etc.), precum și a altor instituții din sistemul judiciar.
Georgiana Hosu a demisionat din funcția de șef al DIICOT
Vineri, 25 septembrie 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiţiei a avut astăzi o întrevedere cu doamna Elena Giorgiana Hosu, Procuror Şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și doamna Oana Daniela Pâțu, Procurorul Şef Adjunct al Direcției.
În cadrul întrevederii, Ministrul Justiției a fost informat de doamna Elena Giorgiana Hosu de decizia sa de a demisiona din funcția de Procuror Șef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum și despre faptul că decizia a fost de îndată înaintată de dna Procuror Șef al Direcției către CSM Secția pentru Procurori.
Demisia procurorului şef DIICOT a fost motivată de preocuparea de a proteja credibilitatea instituţiei şi a avut la bază un context cu care nu a avut vreo legătură şi din cauze care nu îi sunt imputabile.
Conducerea DIICOT va fi asigurată în continuare de către Procurorul Şef Adjunct DIICOT, Oana Daniela Pâțu, în conformitate cu prevederile legale.
Ministrul Justiţiei va susţine în continuare activitatea DIICOT, în limita competenţelor sale, solicitând tuturor procurorilor să îşi continue fără oprire sau rezerve activităţile profesionale din cadrul dosarelor pe care le instrumentează.
Activitatea DIICOT este de o importanţă crucială în combaterea criminalităţii. Ministrul Justiţiei îşi exprimă încrederea în procurorii DIICOT că vor continua cu rezultate palpabile nobila misiune pe care şi-au asumat-o.
CONTEXT (Agerpres)
Fostul poliţist Dan Hosu, soţul Giorgianei Hosu, a fost condamnat joi de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul ‘Carpatica Asig’, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii. Citește mai mult
Ministerul Justiției își consolidează activitatea pe mai multe niveluri: elaborare legislativă, comunicare, control și integritate
Luni, 7 septembrie 2020, Știri Juridice
Ministerul Justiției anunță finalizarea procesului de reorganizare a instituției conform Hotărârii nr. 466/2020 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. Procesul, care se regăsește în noua organigramă a instituției, a fost axat pe consolidarea activității Ministerului pe trei planuri: elaborare legislativă, întărirea funcției de control și integritate, precum și o mai bună comunicare.
Vă reamintim că principalele reglementări cu privire la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției vizează următoarele domenii:
Posibilitatea constituirii unor comisii de elaborare a proiectelor de coduri și de alte acte normative ce interesează domeniul justiției, de documentare şi/sau elaborare a studiilor de fundamentare a acestora şi a strategiilor în domeniul justiţiei. În cadrul acestor comisii, vor putea fi folosiţi, în condițiile legii, şi colaboratori externi – cadre didactice din învăţământul superior juridic, cercetători ştiinţifici, judecători, procurori, membri ai profesiilor juridice reglementate sau alţi specialişti.
Ministrul poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori.
Două direcții din cadrul Ministerului Justiției, Direcția Financiar Contabilă și Direcția Investiții, nu vor mai funcționa ca structuri distincte, înființându-se Direcția Economică, prin preluarea atribuţiilor, a activităţii, a posturilor şi a personalului din cadrul celor două direcții mai sus-menționate. Direcţia Economică va conduce la realizarea unei structuri flexibile şi adaptată cerinţelor actuale cu o viziune clară în domeniul economic.
Biroul de statistică judiciară va trece ca și compartiment în cadrul Direcției resurse umane, în scopul atingerii, în mod eficient, a obiectivului îndeplinirii atribuţiilor ambelor compartimente în condiţii optime şi într-o unică viziune.
A fost înființat Compartimentul pentru Comunicare în cadrul Ministerului Justiției, având ca atribuții principale: crearea şi evaluarea imaginii publice a politicii din domeniul justiţiei şi elaborarea recomandărilor în consecinţă; elaborarea strategiilor de comunicare; organizarea activităţilor publice ale Ministrului Justiţiei şi ale altor reprezentanţi ai ministerului; organizarea conferinţelor de presă ale ministerului.
A fost reorganizat Corpul de control al ministrului la nivel de direcție. Subliniem că acest compartiment este o structură de autoritate, care beneficiază de independenţă operaţională, subordonată direct Ministrului Justiţiei.
Secretarul general va coordona și Programul național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în municipiile reședință de județ și Programul «Cartierul pentru Justiție – complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar».
Precizări ale Ministerului Justiției cu privire la procedura delegării procurorilor români la Parchetul European
Marți, 22 septembrie 2020, Știri Juridice
Procedura de stabilire a numărului de procurori români delegați la Parchetul European (EPPO) a fost inițiată încă de la sfârșitul anului 2019, Ministerul Justiției fiind primul care a inițiat dialogul cu Procurorul Șef European (PSE) în legătură cu acest subiect (scrisoarea ministrului Justiției din data de 8 noiembrie 2019).
Procedura de stabilire a numărului de procurori presupune un dialog între fiecare autoritate națională competentă din fiecare Stat Membru UE şi PSE.
Procedura este încă în curs de desfășurare atât între Ministerul Justiției din România și PSE, cât și între alte ministere de Justiție din alte state membre și PSE. Informațiile și afirmațiile vehiculate public conform cărora România ar bloca procesul de stabilire a numărului de procurori europeni nu au suport în situația reală din teren.
România, prin Ministerul Justiției, a propus un număr de 10 procurori și 20 de specialiști de suport (polițiști, personal auxiliar etc.) după ce a efectuat temeinice și detaliate consultări atât cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și cu Direcția Națională Anticorupție. Ministerul Justiției a organizat și condus consultări (în sistem videoconferință) ale acestor instituții cu PSE plecând de la o evaluare a numărului de cauze în perspectivă, a stadiului procesual a celor mai multe din aceste cauze și a complexității lor. Numărul propus de 10 procurori a fost stabilit inclusiv în acord cu nevoile operative ale Parchetului European (EPPO), ale DNA, desemnată unitate de suport a Parchetului European, în perfectă rezonanță cu pozițiile cvasitotalității miniștrilor de Justiție din Statele Membre UE exprimate cu ocazia Consiliului JAI de la Zagreb din luna ianuarie 2020, în sensul de a sprijini operaționalizarea treptată a Parchetului European (EPPO) și extinderea capacității acestuia pe măsura progreselor înregistrate.
Orientativ, ca număr de procurori delegați, în raport cu cifrele neoficiale și nedefinitive vehiculate până la această oră (procesul de consultări fiind în curs, nedefinitivat), România se plasează pe locul 5, cu un număr de 10 procurori, majoritatea statelor propunând 2 procurori, cu excepția a 6-8 state, între care și România, care propun un număr de 5, 10, 11, 14 și respectiv 20 de procurori (2 state).
În condițiile indicate supra, Ministerul Justiției subliniază din nou că procesul de consultări este în curs cu majoritatea autorităților competente din Statele Membre și își exprimă speranța că pozițiile publice adoptate de diverși actori politici în legătură cu acest subiect vor fi fundamentate pe o analiză atentă a situației reale din teren, în raport cu particularitățile fiecărei țări și statistici riguroase.
În încheiere, Ministerul Justiției precizează că rămâne deschis informării publice legate de acest subiect, până la această oră nefiind oficial contactat cu întrebări sau cereri de informații legate de procedura de stabilire a numărului de procurori, cu excepția unui mesaj SMS informal transmis conducerii ministerului înainte de apariția unui material de presă, la care urma să se răspundă în cursul zilei, în raport de agenda activităților.
Cătălin Predoiu (2011): „Economia, justiţia, drepturile şi libertăţile vor fi preluate de instituţia interlopului. Astăzi interlopul parazitează societatea, mâine îi poate dicta”
Miercuri, 12 august 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat în 6 august 3030 la emisiunea „Legile Puterii” de la Realitatea Plus
Realizator: „Economia, justiţia, drepturile şi libertăţile vor fi preluate de instituţia interlopului. Astăzi interlopul parazitează societatea, mâine îi poate dicta.” Citește mai mult | Video
Propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României
Joi, 6 august 2020, Știri Juridice
În calitate de deputat, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a elaborat și depus o propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr.51/1991 privind securitatea națională a României, republicată.
Propunerea legislativă a fost formulată în vederea punerii în acord a legislației cu normele constituționale constatate a fi încălcate prin Decizia Curții Constituționale nr.55/2020.
Propunerea legislativă poate fi consultată aici.
Cătălin Predoiu: ANABI își crește capacitatea de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni
Marți, 28 iulie 2020, Știri Juridice
Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate a semnat contractul de finanțare privind implementarea proiectului cu titlul “Dezvoltarea sistemului informatic național integrat de evidența a creanțelor provenite din infracțiuni”. Proiectul urmează a fi implementat în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioada de 30 de luni şi beneficiază de un buget total de aproximativ 4 milioane de lei.
Sistemul informatic național integrat ROARMIS (Romanian Assets Recovery and Management Integrated System) va furniza informații cu privire la diferite etape ale procesului de recuperare a creanțelor, începând cu primele faze de identificare și urmărire a bunului, urmate de sechestrarea produselor infracțiunii și până la implementarea procedurilor finale de executare a măsurilor de confiscare specială sau extinsă, repararea prejudiciilor, încheierea acordurilor internaționale de împărțire a bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunilor.
ROARMIS va furniza acces direct instanțelor de judecată, incluzând Înalta Curte de Casație și Justiție, unităților de parchet, Ministerul Afacerilor Interne (personal din poliția judiciară), Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Ministerului Justiției ca autoritate centrală pentru cooperare judiciară. Citește mai mult
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut o întâlnire de lucru cu conducerea Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.
Vineri, 24 iulie 2020, Știri Juridice –
Reuniunea se înscrie în cadrul unei serii de întâlniri periodice care vor avea loc pentru discutarea și rezolvarea problemelor manageriale ale sistemului Ministerului Public și de politică penală a statului.
”Vom susține Ministerul Public pentru realizarea obiectivelor sale în marginea competențelor constituționale legale ale Ministerului Justiției. Comunicarea permanentă între instituții ne va ajuta să identificăm mai rapid problemele care vin din trecut sau care apar pe parcurs și să găsim împreună cele mai bune soluții manageriale și de politică penală a statului. Am continuat astăzi, spre exemplu, să discutăm soluțiile legislative necesare derivate din recenta Decizie a Curții Constituționale nr. 55/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală și ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României și problemele de rectificare bugetară.
Ministerul Justiției va promova politici penale în permanentă consultare cu Ministerul Public. În același timp, am subliniat din nou preocuparea noastră pentru combaterea crimei organizate, traficului de persoane, corupției, infracțiunilor cibernetice, infracțiunilor financiare și de spălare a banilor, pentru orice tip de cauze care afectează bunul mers al societății românești. Citește mai mult
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: „Am creat pe parcursul lunilor precedente un front instituțional împotriva crimei organizate. Începe să dea rezultate”
Joi, 23 iulie 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat miercuri, 22 iulie 2020, la deschiderea webinar-ului „Aplicații pe surse deschise: convergența investigării infracțiunilor cu privire la proprietatea intelectuală, crima organizată, trafic de persoane și sisteme informatice.”
Evenimentul a fost organizat de Ambasada Statelor Unite la București, în colaborare cu Programul în Domeniul Criminalității Informatice și Proprietății Intelectuale (ICHIP) din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite, Departamentul de Stat al SUA, Interpol și IP Crime Investigators College.
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Adrian Zuckerman, a declarat că Statele Unite sprijină, cu toate resursele disponibile, lupta Ministerului Justiției împotriva infracționalității și că Statele Unite și România „luptă umăr la umăr pentru combaterea crimei organizate și pentru a se asigura că infractorii nu vor scăpa de rigorile legii”. Citește mai mult
Precizări ale Ministerului Justiției cu privire la amenda primită de România de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Vineri, 17 iulie 2020, Știri Juridice
Pentru corecta informare a opiniei publice în ceea ce privește atribuțiile Ministerului Justiției în procedurile legate de transpunerea Directivei 2015/849/UE în legislația națională a României, facem următoarele precizări:
Directiva trebuia transpusă în legislația națională a României până la data de 26 iunie 2017. La data de 31.05.2018, proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost aprobat de Guvern și a fost înaintat către Parlamentul României pentru dezbatere în procedură de urgență.
Proiectul de lege a fost adoptat, cu amendamente, de Senat, la data de 24.09.2018 și de către Camera Deputaților la data de 24.10.2018, iar după reexaminare, a fost adoptată de către Senat în data de 18.03.2019 și de către Camera Deputaților în data de 26.06.2019. Citește mai mult
Precizările făcute de Ministerul Justiției în legătură cu mandatul european de arestare în cazul Alinei Mihaela Bica
Miercuri, 15 iulie 2020, Știri Juridice
Având în vedere procedura privind mandatul european de arestare, care se desfășoară în prezent cu privire la Alina Mihaela BICA, și pentru o corectă și completă informare a opiniei publice în ce privește atribuțiile Ministerului Justiției în procedurile legate de mandatul european de arestare, facem următoarele precizări:
Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat 4 ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului.
În momentul de față, există un contact direct între autoritatea judiciară de emitere a mandatului european de arestare (Tribunalul București) și autoritățile italiene. Niciuna dintre părți nu a solicitat, până la acest moment, sprijin sau asistență din partea Ministerului Justiției.
În ce privește transmiterea documentelor solicitate de partea italiană, informația primară se află la instanța emitentă a mandatului european de arestare, adică Tribunalul București, care are o vastă experiență în astfel de proceduri și răspunde rapid și eficient solicitărilor autorităților de executare ale mandatelor europene de arestare.
Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Citește mai mult
Scrisoarea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, către președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu
Marți, 14 iulie 2020, Știri Juridice
Ministrul Justiției a adresat, în data de 13 iulie a.c., o scrisoare președintelui Camerei Deputaților prin care solicită Parlamentului, din perspectiva cooperării loiale, transpunerea în legislația internă a unor directive și regulamente europene cu relevanță din perspectiva operaționalizării Parchetului European (EPPO). Este vorba de Directivele 2014/42/UE, 2016/343/UE și 2017/1371/UE, care fac obiectul unor acțiuni în constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, declanșate de Comisia Europeană împotriva României, dar și a Regulamentului (UE) 2017/1939.
În cazul neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, consecințele financiare pentru bugetul național pot fi foarte grave, existând riscul major ca România să fie penalizată prin aplicarea unor sancțiuni pecuniare semnificative chiar prin intermediul primei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Ministrul Justiției solicită Parlamentului urgentarea procedurilor, în cadrul actualei sesiuni extraordinare, și supunerea la vot în plenul Camerei Deputaților a proiectelor legislative care transpun în legislația internă Directivele mai sus menționate:
PL-x 537/07.12.2017-Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transmiterii unor directive ale Uniunii Europene;
PL-x 404/01.10.2019-Proiect de Lege privind modificarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.
A proiectului legislativ de transpunere a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO):
Pl-x nr. 180/2019- Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.8/2019.
Este cea de-a doua scrisoare pe această temă, după cea din 2 iulie 2020, pe care ministerul o trimite președintelui Camerei Deputaților. Citește mai mult
Ministerul Justiției - Întâlnire de lucru privind operaţionalizarea Parchetului European
Sâmbătă, 11 iulie 2020, Știri Juridice
La data de 10 iulie 2020, a avut loc, prin video-conferință, reuniunea organizată la nivel înalt între autorităţile române – Ministrul Justiției, domnul Cătălin Predoiu, Ministrul Finanţelor Publice, domnul Florin Cîţu, precum şi reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – domnul Dimitrie Bogdan Licu, Prim-Adjunct al Procurorului General, şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie- domnul Crin Nicu Bologa, Procuror Șef al DNA și Procurorul-şef european, doamna Laura Codruţa Kovesi.
Întâlnirea a avut loc în aplicarea art. 13 alin. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), potrivit căruia Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru și ajungerea la un acord, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru. Citește mai mult
Cătălin Predoiu: Guvernul și Ministerul Justiției păstrează obiectivul de desființare a Secției Speciale
Vineri, 10 iulie 2020, Realitatea Plus
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat în cadrul unei emisiuni la Realitatea Plus că Guvernul şi ministerul pe care îl conduce păstrează obiectivul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), dar că în acest moment nu există şanse pentru materializarea unui asemenea demers.
Cătălin Predoiu: „Guvernul şi implicit Ministerul Justiţiei păstrează acest obiectiv, de a desfiinţa Secţia specială. Aţi vorbit de un proiect respins în Parlament. Este un proiect iniţiat de parlamentari ai USR, proiect pentru care am votat în Parlament, ca parlamentar, dar respingerea acestui proiect confirmă, din păcate, ceea ce am anticipat şi spun de multe zile, în ciuda unor critici pe care le înţeleg, ale unor persoane care sunt, din justiţiei chiar, nerăbdătoare să vadă această secţie desfiinţată. Am anticipat faptul că e imposibil în acest moment, cu această majoritate, să treci un astfel de proiect prin Parlament”. Citește mai mult
Cătălin Predoiu la Consiliul JAI
Marți, 7 iulie 2020, Știri Juridice
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) a dezbătut chestiuni privind adaptarea legislației pe durata pandemiei, dezinformarea și discursul bazat pe ură (hate speech).
Intervențiile miniștrilor europeni au arătat că problemele României nu sunt diferite de problemele celorlalte state membre din punctul de vedere al agendei de astăzi.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a susținut un discurs în care s-au regăsit și următoarele idei:
1. Pandemia și nevoia măsurilor de protecție sanitară au creat o tensiune între categorii de drepturi și libertăți fundamentale, pe de o parte, dreptul la viață și sănătate, pe de alta, dreptul la liberă circulație, libertatea economică etc. Citește mai mult
Cătălin Predoiu participă la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. Pe agendă - gestionarea pandemiei
Luni, 6 iulie 2020, Știri Juridice
Pe agenda de lucru a miniștrilor Justiției din Uniunea Europeană se află gestionarea pandemiei de Covid-19 de către democrațiile europene, precum și măsurile de răspuns la discursul de incitare la ură și la dezinformare.
Înaintea reuniunii, Cătălin Predoiu a precizat: „Pandemia a încetinit activitatea Consiliului JAI în lunile anterioare, dar treptat ne-am adaptat și ne-am reluat ritmul colaborării, deocamdată prin intermediul ședintelor online. În acest context, reiterez poziția Ministerului Justiției din România de a sprijini un mecanism Rule of Law pentru toate statele membre. Citește mai mult
Ministerul Justiției acționează pentru simplificarea formalităților privind declararea beneficiarilor reali
Vineri, 26 iunie 2020, Știri Juridice
Ministerul Justiţiei a organizat o dezbatere pe tema Registrului beneficiarilor reali. Cu această ocazie, au fost analizate diferite propuneri ale participanților cu privire la simplificarea formalităților privind declararea beneficiarilor reali, în cadrul procedurii de înregistrare a firmelor în cadrul Registrului comerțului.
Întâlnirea a avut loc în condițiile în care, la nivelul Comisiei Europene, se desfăşoară întrevederi care abordează aspecte care ţin de interconectarea registrelor beneficiarilor reali prin intermediul platformei centrale europene, conform Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE.
La invitația doamnei secretar de stat Olivia Diana Morar, la lucrări au participat, din partea Ministerului Finanțelor Publice, dl. secretar de stat Gheorghe Pecingină, directorul general al ONRC, doamna Valentina Burdescu, precum și reprezentanți ai ANAF și Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Citește mai mult
Ministerul Justiției: Dezbaterea publică a Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție
Miercuri, 24 iunie 2020, Știri Juridice
Ministerul Justiției organizează dezbaterea publică a Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției în data de 24.06.2020, începând cu ora 11.00. Întâlnirea pentru dezbaterea publică a Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va fi transmisă live pe pagina de Facebook a Ministerului Justiției.
Proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ prevede că, în termen de 5 zile, dosarele acestei Secţii vor fi preluate de alte parchete, iar procurorii revin la parchetele de unde au venit. Dosarele aflate în curs de soluţionare sau care se află în arhiva SIIJ se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Parchetelor competente, care continuă soluţionarea acestora. Citește mai mult
Ministerul Justiției: dezbatere publică pe proiectul de lege privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii
Marți, 23 iunie 2020, Știri Juridice
Prin Decizia nr. 121/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate a art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Curtea Constituțională a reținut faptul că legea organică privind statutul judecătorilor și procurorilor – Legea nr. 303/2004 – nu prevede aspecte esențiale privind concursul de admitere în magistratură, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe, contravenind dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. Aceeași motivare a fost reținută de Curte și pentru celelalte examene reglementate de Legea nr. 303/2004: admiterea la Institutul Național al Magistraturii, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari. Citește mai mult
Informare de presă cu privire la procesul de revizuire a legislației în vederea simplificării formalităților aferente înființării unei firme și înregistrării în registrul comerțului
Vineri, 19 iunie 2020, Știri Juridice
Ministerul Justiției și Oficiul Național pentru Registrul Comerțului (ONRC) organizează o amplă consultare publică a mediului de afaceri și a asociațiilor profesionale, a profesiilor liberale, a mediului academic economic și a autorităților și instituțiilor publice cu un rol determinant în înființarea sau derularea unei afaceri. Aceste consultări se înscriu în procesul de revizuire a legislației în drept societar, obiectivul principal fiind reprezentat de simplificarea formalităților aferente înființării unei firme și înregistrării în registrul comerțului.
În acest sens, în perioada 22 – 23 iunie 2020, la sediul Ministerului Justiției, se vor desfășura întâlniri de lucru cu reprezentanții mediului de afaceri și asociațiilor profesionale, profesiilor liberale, mediului academic economic și autorităților și instituțiilor publice cu un rol determinant în înființarea sau derularea unei afaceri. Citește mai mult
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit cu reprezentanții Declic
Vineri, 19 iunie 2020, Știri Juridice
Aceștia i-au înmânat o petiție semnată de peste 18.000 de cetățeni prin care este cerută desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Cătălin Predoiu a prezentat stadiul la zi al Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și a reiterat faptul că desființarea Secției Speciale este o prioritate atât pentru Guvernul Orban, inclusă în Programul de guvernare, cât și pentru el personal. Citește mai mult
Primul caz de infecție cu coronavirus confirmat la Ministerul Justiției
Miercuri, 17 iunie 2020, Știri Juridice
În 17 iunie 2020 a fost confirmat oficial un caz de coronavirus, fiind vorba de un angajat al Direcţiei Drept Internațional și Cooperare Judiciară (DDICJ) a Ministerului Justiției.
Ancheta epidemiologică este în curs, pentru a se stabili lista contacților direcți.
Până la finalizarea anchetei epidemiologice, pentru a limita riscul de contaminare în aparatul MJ, începând de mâine, 18 iunie 2020, timp de o săptămână, DDICJ va trece în regim de telemuncă.